26,356 matches
-
întrebe cum au "aterizat" acolo începuseră să o obosească și să o întristeze. Muncea ca o sclavă afișând o fericire deplină. Nu voia să afle nimeni cât este de fraieră. În primăvară când venise acasă, îmbrăcată cu cele mai bune haine pe care le avea, dar fără ciorapi, când soarele încă mai avea dinți, i-a venit să intre în pământ când a văzut privirile părinților plimbându-se de la unul la altul și cu mare sfială peste pulpele ei înroșite de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
în care locuiesc de când s-a măritat, deschide ușa și vrea să răsufle ușurată, dar încremenește când vede mizeria din încăpere. Peste tot mucuri de țigară, miroase a cârciumă, în bucătărie vase nespălate, resturi de mâncare în putrefacție, în dormitor haine murdare cu haine curate de-a valma, cărți împrăștiate, scrisorile ei răvășite peste tot. Își duce mâna la cap, i se aprind creierii, îi explodează inima, i se oprește respirația... Vrea să urle, dar pășește încet spre rafturile de cărți
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
de când s-a măritat, deschide ușa și vrea să răsufle ușurată, dar încremenește când vede mizeria din încăpere. Peste tot mucuri de țigară, miroase a cârciumă, în bucătărie vase nespălate, resturi de mâncare în putrefacție, în dormitor haine murdare cu haine curate de-a valma, cărți împrăștiate, scrisorile ei răvășite peste tot. Își duce mâna la cap, i se aprind creierii, îi explodează inima, i se oprește respirația... Vrea să urle, dar pășește încet spre rafturile de cărți, scoate lucrarea, o
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
OK, wonderful", spun cu voce joasă, pentru mine sună perfect. La mii de kilometri de casă mă simt liberă și fericită, cum nu m-am simțit decât în brațele bunicii. Mă întorc. Kati stă liniștită pe scaunul pliant. Poartă aceleași haine pe care le purta azi dimineață. Nu înțeleg. Când ne îndreptăm spre mașină, văd că are o mică cocoașă. Am o tresărire. Se întoarce, de parcă ar fi simțit reacția mea, și râde cu un râs molipsitor. Dinții ei strălucesc ca
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
la nivel înalt, dar mie atunci mi se părea o misiune de invidiat, și era una de invidiat, Silvia din Prundul Bârgăului era șefa taberei internaționale de la Varna, în loc să frământe noroaiele din sătucul ei natal. Aveam tot ce-mi doream, haine ca o actriță de la Holywood, mâncare pe alese când atâția oameni crăpau de foame. Să nu crezi că eu nu mergeam la cozi în timpul anului școlar, dar așa, de formă, fiindcă elevii veneau și-mi spuneau în șoaptă tovarășa, v-
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
banda. Îmi cer scuze cu un gest și fug din restaurant. Alerg în cameră, acolo mă uit în oglindă, mă aprinsesem în obraji, ochii mi se dilataseră de parcă înghițisem o sticlă de atropină, fremătam toată. Intru sub duș. Îmi schimb hainele. Parcă eram turbată. Mă purtam ca o mașină stricată. Cobor la restaurant, intru în bucătărie, îmi bag nasul în oale, muștruluiesc vreo doi bucătari, mă răstesc la una dintre femeile care ajutau la curățat zarzavaturi, asta începe să se smiorcăie
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
încredere în noi, ea, o mănușă de om, atât de geloasă pe tata, îndrăgostită de el până a închis ochii. Acum e acolo, în mormânt, încerc să mi-o imaginez așa cum era în zilele înainte să o îngropăm, frumoasă, cu hainele ei neasemuite, era una din țărăncile care își păstrase portul, îl purta cu distincție, veșmintele i se potriveau de parcă ar fi crescut în ele. Geloasă pe toate femeile satului fiindcă tata era un bărbat frumos, cu meșteșug la vorbă și
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
depravăm cu toții cât putem, numai să nu simțim cum ne scufundăm în mlaștina în care colcăim ca viermii, cineva de lângă el îi atinsese mâneca de la sacou, era o toamnă superbă, cu un soare blând, el se bucura de natură, de haine frumoase și de o femeie nemaipomenită. Se va bucura din plin, atât cât va fi posibil. O nouă atingere timidă îl făcu atent. "Tovarășe, îngăimă unul de lângă el, nici nu se mai obosea să le memoreze numele ori funcția, tovarășe
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Creierul meu, azi, nu a produs nicio idee de doi bani. Se chinuie cu un exercițiu de logică de trei zile și nu-i dă de capăt. Sunt un tâmpit!" Se învârte prin apartament fără rost, fără să-și găsească hainele, încurcă dulapul cu debaraua și alte chestii de felul acesta. Trebuie să iasă să se întâlnească cu băieții, altfel îi crapă capul. Un sfert de oră se învârtește după chei. Niciodată nu le pune în același loc, și când are
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
-i cadă în rucsac și dacă e și nervos, nu e nicio speranță să le găsească până nu deșartă tot conținutul acestuia și nu ia la mână obiect cu obiect. De data asta a găsit cheile în unul din buzunarele hainelor cu care iese în oraș. În timp ce învârte cheia în yală, intră din nou în pielea personajului pe care l-a creat cu câteva minute mai devreme, să o mai distreze pe mama lui, în ultima vreme parcă trage în jug
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mama ei și chiar de Maria. Experiența de la râu a fărâmițat lumea în care trăia, nu mai are pe ce să se sprijine, trăiește un sentiment acut de pericol, ca atunci când soldații au incendiat mănăstirea. Închide capacul pianului, își încinge hainele cu o sfoară și iese din peșteră. Amurgul înroșește depărtările. Pădurea a început să înmugurească. Pornește pe o cărare pe care nu a mai umblat până acum. Vrea să împrumute felul de a fi al Mariei. Desface brațele, închide ochii
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
uitase să se mai teamă că cineva i-ar putea face vreun rău. De ani buni Sandei era stăpână pe colțul acesta de lume. Trăia într-o armonie perfectă cu natura din jurul ei. La anotimpuri reacționa instinctiv. În timpul iernii îmbrăca haina de blană a Mariei și se simțea fericită. Dormita și cânta la pian. În miezul zilei ieșea în zăpada pufoasă și se încălzea la soare. Se întorcea și se afunda într-o carte, ale cărei înțeles nu prea îl deslușea
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
din peșteră pe înserate cu gândul precis de a ajunge la Clădirea Albastră. I se făcuse dor de băiatul care îi umplea trupul de un fel de căldură vecină cu leșinul. Îmbrăcase rochia mamei ei. În cufărul din peșteră avea haine pentru două vieți, și ar mai fi putut da din ele și altor femei, numai că ea nu se întâlnea cu nimeni. Maica stareță avusese grijă să adune în peșteră tot ce era mai bun și mai de folos în
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
se ciocnesc de pereții peșterii, urcă în susul firului de apă, un pârâiaș ce se strecoară în peșteră pe la rădăcina unui mesteacăn, mestecenii se întind până sus în povârniș, într-o pădure luminoasă. Peștera, pădurea de mesteceni, pianul, cărțile, cuferele cu haine, merindea pusă spre seară la rădăcina unui copac de săteni, oamenii vin și le aduc de mâncare fără greș atâta vreme cât ele nu se arată la față, atunci, când știau că oamenii vin să le aducă de mâncare ele cântă la
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
îi curg picuri de sânge, Zinzin cântă cu vioara înfiptă în claviculă, cântă amarnic, la încheietura mâinii i-au apărut stigmatele, aleargă prin orașul pustiu, aleargă prin parcul orașului, cântă cu vioara înfiptă în claviculă, cântă amarnic, și-a sfâșiat hainele de pe ea de durere, aleargă în zdrențe cu corpul șiroindu-i de sânge, se văd urmele biciului, peste spate, peste coapse, peste piept, cântă amarnic la vioară, se apleacă peste arcuș ca peste un pod, aleargă, aleargă, o droaie de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Era îndeajuns că bulibașa hotărâse așa. Alergaseră atâtea zile la rând și acum continuau aceeași goană nebunească. Aveau vaga presimțire că pe umbrele lor calcă oamenii legii. Li se părea că simt în spate răsuflarea acestora, făcând să le străpungă hainele de fiorii reci ai fricii. De ce? Pentru care pricini? Pe când domoliseră fuga bidiviilor, o pasăre neagră zbură peste convoiul lor, croncănind strident ca o amenințare. Oamenii oacheși vedeau și în aceasta un semn prevestitor de rele, deși și așa ei
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
după obiceiurile etniei noastre. - Așa va fi, bengosule 3, vom sări cu toții să ți facem o nuntă cum nu a mai fost niciodată în șatra noastră. După ce se mai întreținu cu Rafira și Lisandru, care-l îmbrăcară tot timpul în haina de purpură a nestinsei lor dragoste, Vișinel se întoarse în oraș. Nu știa dacă pașii lui calcă pe pământ sau plutesc peste aburii ce ieșeau din pământ cu dărnicie în acea lună caldă de vară. Era fericit! Era foarte fericit
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ziua, ajungând până în faptul serii. Și, după cum se încinseseră spiritele, vinul și rachiul tare având rolul lor, erau toate șansele ca petrecerea să se desfășoare de-a lungul săptămânii ce începea. Nuntașii petreceau, se veseleau, îmbrăcându-i pe protagoniști în hainele fericirii începutului de viață nouă. Deodată, Vișinel se ridică de la masă și o îndemnă și pe Voica să-l urmeze. Ina reuși să-l rețină câteva clipe și să-l întrebe: - Ești fericit, Vișinel!? În ochii ei se deslușeau câteva
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
și XXXI) traducere de ETA BOERIU. PREAMBULUL UNUI RENEGAT Astăzi îmi revăd secvențial trecutul încătușat în amintirile ce mă obsedează, cu demnitatea strecurată în vene, căci n-am semnat pactul cu diavolul, însoțit de un sentiment de nostalgie, îmbrăcat în haina aversiunii față de un mod de trai dezumanizant, bazat pe false principii de morală, etică și conviețuire. Șansele pe care le am pierdut de-a lungul timpului s-au întors ca un bumerang împotriva mea, afectându-mi performanțele intelectuale și încercările
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
siberiancă focoasă, care l-a vrut numai pentru ea, l-a ocrotit o bună parte din acei ani de captivitate și a fost o adevărată dramă când tata a părăsit-o, evadând pe ascuns într-o noapte întunecoasă, îmbrăcat în haine militare rusești, păcălind vigilența paznicilor din lagărul de prizonieri. Trecând prin multe peripeții, pe drumul parcurs mai mult pe jos, ascunzându-se ziua și mergând noaptea, a ajuns după câteva luni acasă, în sat la Vama. Surpriza a fost atât
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
care cerea următoarele „condițiuni de admitere: la prezentare pe 15 septembrie fiecare elev va aduce cu sine 1500 lei î400 lei pentru popotă, 1000 lei pentru taxe școlare și 1oo lei pentru cărți) și următorul echipament: două perechi de bocanci, haine de vară și haine de iarnă, două rânduri de prostiri, una pătură, una plapomă, un tacâm complet, ustensile pentru spălatul corpului și pentru curățirea hainelor și ghetelor. Această școală se susține numai din taxe școlare iar neîndeplinirea condițiunilor atrage eliminarea
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de admitere: la prezentare pe 15 septembrie fiecare elev va aduce cu sine 1500 lei î400 lei pentru popotă, 1000 lei pentru taxe școlare și 1oo lei pentru cărți) și următorul echipament: două perechi de bocanci, haine de vară și haine de iarnă, două rânduri de prostiri, una pătură, una plapomă, un tacâm complet, ustensile pentru spălatul corpului și pentru curățirea hainelor și ghetelor. Această școală se susține numai din taxe școlare iar neîndeplinirea condițiunilor atrage eliminarea candidatului de la învățământ”. Proaspătul
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
pentru taxe școlare și 1oo lei pentru cărți) și următorul echipament: două perechi de bocanci, haine de vară și haine de iarnă, două rânduri de prostiri, una pătură, una plapomă, un tacâm complet, ustensile pentru spălatul corpului și pentru curățirea hainelor și ghetelor. Această școală se susține numai din taxe școlare iar neîndeplinirea condițiunilor atrage eliminarea candidatului de la învățământ”. Proaspătul silvicultor promovat va fi imediat angajat agent silvic la Primăria Vama și apoi avansat ca secretar statistic. Adresa de încorporare îl
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
aparte când achiziționa lucruri ieftine pe care le revindea avantajos, pentru a supraviețui și a-și purta copiii în școli. După ce mezinul Arcadie a terminat Academia Militară la București cu grad de ofițer, îi trimitea anual câte un schimb de haine militare purtate și o pereche de cizme ofițerești din piele, pe care bunica le recondiționa cu mare grijă și le vindea ca fiind ganț noi sau îmbrăcate o dată sau de două ori. Satisfacția gheșeftului era așa de mare, încât ne
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
arte și meserii pentru fete” din Rădăuții Bucovinei, care a încununat anii de muncă ai mamei, pregătind-o temeinic pentru confruntările de mai târziu cu viața, a încheiat sacrificiile celor de acasă. Periodic, în timpul școlii s-au trimis pachete cu haine curate de schimb și alimente. Odată-i veni și rândul lui Sile, care confecționă o valiză gigant din lemn în atelier, să încapă și pomenile aduse de bunicul de la un prohod, plus încă două pachete pentru două colege vămence, Niga
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]