2,384 matches
-
și de lumină. În România caricatura apare și ea odată cu emanciparea unei noi societăți și formarea unei conștiințe naționale pe la jumătatea secolului XIX, în perioada pașoptistă. Umorul amar dar și atitudinea critică sunt trăsături reprezentative ale poporului român. "A face haz de necaz" este o sintagmă caracteristică romanului și, adesea, românul a găsit soluții la problemele sociale și la cele existențiale abordând o atitudine ironică, dar mai ales autoironică, nu totdeauna demonstrată a fi și constructivă dar, cu siguranță, paliativă și
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
maniu sâ tâ râ nu merg la psiholog tinerii și domnii din reșița își găsesc greu haine ieftine jucat prost fotbaliștii au evoluat la mișto nu fără a ne oferi nouă simplilor spectatori ai zarvei politice o nouă mostră de haz ridicol la nivel înalt am întrebat noi năuci îmi iubesc foarte mult țara scriu în timp ce ascult la el arunc boabele crăpate și nu le păstrez decât pe cele sănătoase soția mea e paralizată un film redegist în comună trăiesc mai
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
prin replicile spirituale ale personajelor, care vorbesc deschis despre diferite aspecte din viața societății. Procedeul preferat al scriitorului este paradoxul. Sub masca unui bufon, el caută astfel să expună publicului adevăruri amare, îmbrăcându-le în forma unor paradoxuri pline de haz. Shaw și-a intitulat primul ciclu de opere dramatice "Piese neplăcute" ("Unpleasant Plays"). Publicului i se înfățișează "nu numai comedia și tragedia caracterelor sau destinelor individuale, ci și acele grozăvii sociale care sunt o urmare a faptului că englezul mijlociu
George Bernard Shaw () [Corola-website/Science/297897_a_299226]
-
o celebră polemică purtată între Sebastian și Ludo la editarea romanului " De două mii de ani". Mihail Sebastian scria într-un pasaj din "Cum am devenit huligan": "În ulița evreiască d. I.Ludo este un fel de Tănase evreu, cu destul haz uneori". I.Ludo susținea ipoteza destul de fantezistă că Sebastian a scris un roman "simulând iudaismul", pentru a-i atrage pe evrei în cursă, ca "să pupe ciomagul" arienilor. În anul 1945, Isac Ludo a lansat un atac virulent la adresa „Istoriei
I. Ludo () [Corola-website/Science/307269_a_308598]
-
jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca, și la alte jocuri și jucării pline de hazul și farmecul copilăresc, parcă-mi saltă și acum inima de bucurie!” Textul continuă cu o prezentare a superstițiilor mamei, pe care le împărtășea și autorul. În urma indicațiilor Smarandei, Nică însuși crede că băieții „cu părul bălai” precum el pot invoca
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
până la porțile orașului, fără însă a încerca să-i afle identitatea. Conspiratorii, conduși de Samuel și de Tom, s-au apropiat. Spre surprinderea lor, îl găsesc pe Renato împreună cu o femeie. Spadele se încrucișează. Vălul Ameliei cade. Stupoare! Conspiratorii fac haz. Renato, stăpânit de furie, îi invită pe Samuel și pe Tom, pentru a doua zi, la el acasă. Între cei doi soți se petrece o scenă violentă. Rămas singur, reamintindu-și cu melancolie zilele de fericire, astăzi pierdute, Renato, îl
Bal mascat () [Corola-website/Science/307437_a_308766]
-
repet ce simt: nicio speranță poate că mă înșeală văzul și simțul. Ce mult aș vrea să mă înșel, să nu am dreptate! Atașez mai jos, ad-litteram, o poveste a familiei costenilor din care mă trag după mamă, povestită cu haz (dar cam... dur) de un nepot (* Alexandru Oto Costeanu), băiatul lui Mihai Costeanu, neamț după mamă, văr cu mine. Este vărul pe care îl iubesc cel mai mult. Îmi place cum a scris Alexandru-Oto această istorie a familiei, care a
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
un lăcaș al spiritului, marginalitatea lor capătă proporții hiperbolice. Eroii sunt incapabili să termine corectura unei cărți care evocă bătălia lui Napoleon la Austerlitz. Frânturi de fraze din acest volum, risipite printre conversațiile fotbalistice sau culinare, sunt de un mare haz." (Ludmila Patlanjoglu, Teatrul, 7-8/1986) "Domide e un «miel turbat» ce începe prin a se conforma habitudinilor unui clan de indivizi leneși și tembeli și sfârșește prin a se răzvrăti și pune ordine în locul cu pricina, într-un vis final
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
elefanți". Acest spectacol a fost scris special pentru doi protagoniști: Gică Petrescu (în prag de 70 de ani) și Nicu Constantin. Spectacolul s-a jucat doi ani consecutiv cu casa închisă. Gică alături de Nicu Constantin a interpretat cuplete pline de haz și melodii cunoscute românești. Aceasta va rămâne o demonstrație unicat de vitalitate, har, profesionalism și respect pentru public. A fost timp de 34 de ani căsătorit cu scriitoarea Cezarina Moldoveanu. După moartea soției sale, în august 1989, Gică Petrescu a
Gică Petrescu () [Corola-website/Science/302638_a_303967]
-
ușa atelierului spre a nu mai auzi ademenitoarele sunete ale entuziasmului de partid, lăsînd-o însă larg deschisă propriilor himere. Unii se adînceau în mocirla festivismelor deli- rante, el aștepta Madone(cu gîtul lung), Arlechini tragici, personaje dintr-o lume a hazului de necaz, unor Capricii lip- site de pasionalitatea spaniolului Goya, Strigătelor disperate ale celor mulți și neauziți de nimeni. Responsabilitatea în plan artistic sporește exponențial și, după sugestive evadări în orizontul pur al imaginarului, se repliază cu aceleași exi- gente
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
Amza Pellea era atât de natural la filmări, încât nu a fost nevoie ca regizorul să-i dea indicații. "„Era personal, era natural, era firesc, era popular, stătea de vorba cu oricine îl aborda. Spunea glume, povestea întâmplări pline de haz. Avea lipici la public”", a afirmat regizorul mai târziu. Sebastian Papaiani, care a interpretat rolul lui Gogu, a afirmat că a fost ales de regizor probabil la propunerea lui Amza. Papaiani a afirmat că i-a fost greu la început
Nea Mărin miliardar () [Corola-website/Science/303860_a_305189]
-
capacitățile regizorale în registru comic ale lui Geo Saizescu”. În voluminoasa lucrare "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (2000), criticul Călin Căliman considera că "Păcală" este „un film polemic” în care „din «ciocnirea» amnarului-baladă cu cremenea-farsă au sărit scântei de poezie și haz care au învins timpul”. Rolurile create de actori rămân în istoria filmului românesc prin hazul lor: Păcală interpretat de Sebastian Papaiani (pe care criticul îl consideră născut pentru a juca rolul lui Păcală), Păcălița interpretată de Mariella Petrescu, personajul mucalit
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
1897-2000)”" (2000), criticul Călin Căliman considera că "Păcală" este „un film polemic” în care „din «ciocnirea» amnarului-baladă cu cremenea-farsă au sărit scântei de poezie și haz care au învins timpul”. Rolurile create de actori rămân în istoria filmului românesc prin hazul lor: Păcală interpretat de Sebastian Papaiani (pe care criticul îl consideră născut pentru a juca rolul lui Păcală), Păcălița interpretată de Mariella Petrescu, personajul mucalit interpretat de Cosma Brașoveanu ș.a. Căliman consideră că succesul filmului s-ar datora faptului că
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
Analizând acest film, Ioan Lazăr îl considera pe cineast drept un Esop oltean, remarcându-i spiritul ludic de a se juca cu personajele și de a le desprinde de „substanța reală a patosului cotidian”. Criticul apreciază că filmul are un haz nebun, o înțelepciune jucăușă și personaje „care merg către niciunde”, "Păcală" fiind „filmul lui Saizescu cel mai încărcat de fastul snoavei”. Universul său postmodernist face ca filmul să nu pară nici astăzi desuet. Odată cu trecerea timpului, aprecierile pozitive la adresa acestui
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
cărămizi de sus, din cheia bolții, pe care zidarii nu l-au pus până nu s-a urcat popa Gerota, zis Haiduc, de la biserica "Sf. Ilie", cu cădelnița și busuiocul de l-a stropit cu agheazmă, spre bucuria adunării și hazul copiilor strânși. Stă ceasuri întregi cu gâtul frânt sub schelele zugravilor de la biserica "Sf. Gheorghe Nou", îi plăcea nu cum umplu arcadele și bolta cu chipuri după Erminia lui Dionisie din Furna, chinuindu-se cu fața în sus, sau când
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
cei care l-au „întinerit” cu un an. Numele său de familie era Jean și nu Constantin. Deși s-a vehiculat mult timp ideea că ar fi rom de origine, actorul nu a confirmat niciodată aceste zvonuri și a făcut haz de ele: ""Eu mi-am jucat foarte bine rolurile de rom și am convins etnia și nu numai, că sunt de al lor"." - Jean Constantin. Reprezentanții comunității rome din Constanța au declarat că Jean Constantin nu era membru al acestei
Jean Constantin () [Corola-website/Science/303893_a_305222]
-
mult ca sigur, direct din experiența criminaliștilor, că prea sunt plauzibile, de către consultanții Valeriu Buzea și George Sandu. Din păcate, această materie primă de calitate pune în discuție morală civică prin mijloace satirice penibile. Clubul picantelor văduve are, totuși, un haz nebun, iar flegmaticul Toma Caragiu compune un savuros portret de hodorog într-o secvență pe care o alterează prezenta stridenta și incolora a Ioanei Dragan, soția regizorului.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, consideră
Brigada Diverse în alertă! () [Corola-website/Science/303886_a_305215]
-
pe locul 17 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile, dar și critic, fiind apreciate, printre atelele, interpretările lui Sergiu Nicolaescu, pentru care a primit Premiul pentru interpretare masculină al Asociației Cineaștilor din România, și Gheorghe Dinică, hazul produs de personajul Limbă și interpretarea cascadorului Mircea Pascu a legionarului Tănăsescu. În secvențele de început ale filmului se specifică următoarele: "„În toamna anului 1940, vîrfurile cele mai reacționare ale burgheziei și moșierimii, cu sprijinul Germaniei hitleriste, aduc la putere
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
acele vremuri. Cronicile de film din perioada premierei acestui film au fost entuziaste, lăudând suspansul și ritmul alert al acțiunii, spectaculozitatea unor secvențe (printre care și cea în care comisarul moare), interpretările strălucite ale lui Sergiu Nicolaescu și Gheorghe Dinică, hazul produs de personajul Limbă sau buna interpretare de către cascadorul Mircea Pascu a legionarului Tănăsescu. Criticul de film Alice Mănoiu scria că genul de film în care Sergiu Nicolaescu se mișcă cu cea mai mare dezinvoltură este filmul de acțiune, regizorul
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
vreo doi comuniști (jucați de Amza Pellea și Alexandru Dobrescu), câte un personaj-glumă (o pușlama simpatică, Limbă, desenată de Jean Constantin), câte un legionar dur (Gheorghe Dinică), câte un legionar tont (Mircea Pascu, o revelație), ritm, împușcături „cât cuprinde”, puțin haz pentru destinderea încordării, tradiționala echipă de realizatori, și încă un film de aventuri (cu „va urma” și el, peste câțiva ani) a fost gata”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Anchetând
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
manevră") denotă orientarea democratică a tânărului scriitor, tendința de încadrare plenară în problematica vieții și atașamentul față de frământările și năzuințele oamenilor muncii spre o viață mai bună. Creația literară de după 1945, reflectată în volumele "Poezii" (1947); "Întrare în baladă" (1954); "Haz și necaz" (1957); "Meșter-faur" (1958); "Frate al pământului" (1962); "Versuri" (1962); "Legea găzduirii" (1966); "Cărțile și răbojul anilor" (1969); "Scrieri" (în 3 vol., 1973); "Gromovnic" (1973); "Magistrale" (1976); "Versuri" (1982); "Frate al pământului" (1986); "Scrieri" (în 2 vol., 2002) ș.a.
Andrei Lupan () [Corola-website/Science/311080_a_312409]
-
multe intervenții, pentru a nu jigni instituțiile statului. Spre exemplu, pelicula se deschidea cu o scenă în care eroina principală, Păuna Varlam, își surprindea soțul dimineața la un chef cu femei. Păuna începea să-l alerge pe stradă, în tot hazul orașului, până intra pe poarta unui regiment, soțul fiind militar, unde găsește un general în inspecție. Văzând asta, omul cu pricina înțepenește, femeia trece pe lângă el, se duce la general și-i zice: «Domnule general, vă rog să-mi dați
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
insulele Aleutine lângă Kamceatka. La întoarcerea lui în Sankt Peterburg a fost numit „americanul”. A luptat brav în războiul patriotic din 1812, dar și-a scandalizat familia căsătorindu-se cu o cântăreață țigancă în 1821. Alexandru Griboedov la satirizat în "„Haz de necaz”", și vărul său, Lev Tolstoi la numit un om „extraordinar criminal și atractiv”- l-a ficționalizat în "„Război și pace”". Lev Tolstoi sau Contele Lev Nicolaevici Tolstoi () (n. 28 august / 9 septembrie 1828, Iasnaia Poliana - d. 7 noiembrie
Familia Tolstoi () [Corola-website/Science/310062_a_311391]
-
de Artă al României. În compoziția "Aprovizionarea dorobanților români în Bulgaria", cunoscută și ca "Transport de provizii pe front", scena este de un realism care trece peste limitele unei observații cât de cât obiective. Ea are figurate elemente pline de haz care nu sunt mai puțin interesante sub aspect documentar. Scena se desfășoară la poalele unui deal de pe care coboară trupele de dorobanți călare și niște catâri, la confluența trecerii drumului peste un podeț pricăjit și deteriorat. Soldații se străduiesc să
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
urmează să ajungă la el încărcați cu verze, știuleți, dovlecei uriași, și funii de ceapă, el are o ciudată încărcătură de păsări legate de picioare. Pe o altă colină se văd focurile trupei. Această pictură a fost realizată cu un haz deosebit, ea fiind și un document incontestabil de război. Printr-o astfel de abordare s-a constatat că Sava Henția nu s-a conformat întotdeauna la rigorile oficiale necesare unui reporter aflat în serviciul autorității militare. El nu s-a
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]