4,292 matches
-
Transilvania” Târgu Mureș se găsește în intravilanul localității Vidrasău, aflată în componența orașului Ungheni. Localitatea este atestată documentar din anul 1264 sub denumirea de "Naradtew". Între anii 1858-1864 comunitatea română unită (greco-catolică) din localitate a construit biserica din piatră cu hramul Sfânta Treime. În anul 1948 monumentul istoric respectiv a fost trecut de autoritățile comuniste în folosința Bisericii Ortodoxe Române, care a început demolarea sa în luna mai a anului 2008. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Ungheni se ridică
Ungheni, Mureș () [Corola-website/Science/299240_a_300569]
-
statut de parohie. În prezent, mănăstirea este revendicată de Episcopia Greco-Catolică a Maramureșului. Parohia Orodoxă I Centru Biserica din centrul satului este de zid, construită între anii 1840-1848, pe locul celei vechi din lemn din secolul al XIV-lea, cu hramul „Cuvioasa Parascheva”. În anul 1912, i s-a adăugat tinda cu turnul-clopotniță sub păstorirea Preotului Alexandru Coman (m. 1922). Biserica se mărește si îsi ridică un nou turn, când se repară și școala din ulița bisericii, care îi aparținea, cu
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
drumuri vechi, toponimie, etc. • Prima mențiune documentara (anul și sursa - documentul): Hrisovul lui Radu cel Mare -1504, Judecată la Divan despre hotarele muntelui Vai de Ei. Vechi locuitori ai satului Vai de Ei • Monumente istorice: a. Biserică de zid cu hramul « Sf.Ioan Botezătorul » (1878), în satul Vaideeni; Elemente de patrimoniu etnocultural a. Centrul etnografic Vaideeni, important centru etnofolcloric, legat de transhumanta și obiceiuri pastorale ; renumit pentru prelucrarea artistică a pieilor. lânii și confecționarea de instrumente muzicale, port popular ciobănesc cu
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
6. 4 Turism Potențial turistic • Resurse turistice naturale: Valori naturale de interes turistic deosebit care se află pe teritoriul comunei și în zonele învecinate: peisaje, peșteri, trasee montane, arii protejate, etc. Obiective turistice din orizontul local: -Biserică de lemn cu hramul „ Cuvioasa Paraschiva, din satul Mărită - este cea mai veche biserică de lemn din Oltenia (datata din 1557) ; -Biserică de zid cu hramul ,Sf. Ioan Botezătorul, (datata din 1877) din satul Vaideeni - monument de arhitectură; -Biserică de lemn cu hramul ,Cuvioasa
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
zonele învecinate: peisaje, peșteri, trasee montane, arii protejate, etc. Obiective turistice din orizontul local: -Biserică de lemn cu hramul „ Cuvioasa Paraschiva, din satul Mărită - este cea mai veche biserică de lemn din Oltenia (datata din 1557) ; -Biserică de zid cu hramul ,Sf. Ioan Botezătorul, (datata din 1877) din satul Vaideeni - monument de arhitectură; -Biserică de lemn cu hramul ,Cuvioasa Paraschiva, (datata din 1893) din satul Cornet -monument de arhitectură; -Capelele Talănci și Bădulesti; -Cheile Cernei; -,Piatra spânzurata, - monument al naturii pe
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
cu hramul „ Cuvioasa Paraschiva, din satul Mărită - este cea mai veche biserică de lemn din Oltenia (datata din 1557) ; -Biserică de zid cu hramul ,Sf. Ioan Botezătorul, (datata din 1877) din satul Vaideeni - monument de arhitectură; -Biserică de lemn cu hramul ,Cuvioasa Paraschiva, (datata din 1893) din satul Cornet -monument de arhitectură; -Capelele Talănci și Bădulesti; -Cheile Cernei; -,Piatra spânzurata, - monument al naturii pe Valea plopilor, sat Izvoru- Rece; -Piua pe apă din satul Vaideeni; -Defileul râului Luncavăț; Din Vaideeni, două
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
de NV și se ridică peste un tunel de intrare format din două încăperi boltite. Pe bolta interioară se păstrează anul construcției 1502. Ușa din lemn de stejar este întărită cu benzi din fier forjat. Biserica de rit greco-catolic, având hramul “Sf. Nicolae”, ctitorită în anul 1828
Agârbiciu, Sibiu () [Corola-website/Science/299826_a_301155]
-
a edificiului, așa cum reiese și dintr-un document din 1371, era corul, dar foarte probabil se definitivase și planul bazilical al bisericii, inclusiv transeptul. Tot atunci începuse construcția turnului, ridicat doar până la înălțimea etajelor inferioare. În acel moment, biserica cu hramul Sf. Maria se prezenta ca o bazilică cu transept și sacristie, navele laterale având doar jumătate din lățimea navei principale. După câteva decenii în care, din motive mai puțin cunoscute, activitatea de pe șantierul bisericii fusese întreruptă, după 1424 au fost
Catedrala Evanghelică din Sibiu () [Corola-website/Science/299824_a_301153]
-
Muia, face parte din PSD iar viceprimarul Gheorghe Husariu din PNL. Consiliul Local este constituit din 11 consilieri, împărțiți astfel: Marea majoritate a locuitorilor din Chevereșu Mare sunt creștin - ortodocși. Biserica ortodoxă, ridicată în anul 1801 în cartierul Bocea, are hramul Înălțarea Domnului. Aceasta înlocuiește o mai veche biserică din nuiele care se afla în cartierul Corneanț, împreună cu vechiul cimitir, pe locul viran numit astăzi Plațu Bicii. Bisericuța romano-catolică, aflată pe Drumu Mare, ulița principală, are hramul Sfântul Ștefan al Ungariei
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
în cartierul Bocea, are hramul Înălțarea Domnului. Aceasta înlocuiește o mai veche biserică din nuiele care se afla în cartierul Corneanț, împreună cu vechiul cimitir, pe locul viran numit astăzi Plațu Bicii. Bisericuța romano-catolică, aflată pe Drumu Mare, ulița principală, are hramul Sfântul Ștefan al Ungariei și este filie a parohiei din Bacova. Dintre credincioșii neoprotestanți, stabiliți în localitate în ultimele decenii, doar baptiștii au lăcaș de cult. În centrul de comună funcționează o școală cu opt clase, cu limba de predare
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
s-au instalat aici, formând comunitatea de astăzi. În afară de capela din incinta mănăstirii, la fiecare din cele două extermități ale castelului a fost ridicată câte o biserică: la sud, o biserică bizanină, la nord, o biserică latină. Biserica bizantină, cu hramul Înălțarea Sfintei Cruci, situată în partea de sud a mănăstirii, a fost construită între 1955 și 1957. Iconostasul bisericii este opera pictorului rus George Morozov (1900-1993). Frescele sunt opera a doi pictori greci, Rhallis Kopsidis și Ghiorghios Chochlidakis, care s-
Mănăstirea Chevetogne () [Corola-website/Science/299870_a_301199]
-
și astăzi în Florești) prin Biserică Sfanțului Nicolae, construită din lemn și acoperită cu stuf în anul 1807. Era preconizată pentru cântarea morților la cimitir. În 1889 a fost reconstruită. În 1853 este construită o altă biserică din piatră cu hramul Sf. Mitrofan de Voronej. În biserică la 1908 se păstra un fragment de moaște ale lui Ioan de la Suceava. Arhitectură bisericii este în stil grecesc. În 1862 se deschide școală parohiala cu predare în limba rusă, iar după reformele burgheze
Florești () [Corola-website/Science/299864_a_301193]
-
vecinătate a vechii Curți domnești și pentru faptul ca aici au fost unși aproape toți domnii Moldovei, de la Despot Vodă până la Grigore Alexandru Ghica, bisericii i s-a spus „Sfântul Nicolae-Domnesc”, spre a o deosebi de alte construcții cu același hram. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, pentru o perioadă de câțiva ani (1677-1682), Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” a îndeplinit rolul de catedrală mitropolitană. Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” din Iași a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
Iași este menționată documentar pentru prima dată într-un document din 8 octombrie 1434. Orașul Iași a început să se dezvolte în vremea domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504), care a refăcut curțile și a poruncit construirea unei biserici cu hramul „Sfântul Nicolae”, în preajma curții domnești, înspre est. În zidul bisericii, în dreapta intrării, se află o placă cu următoarea pisanie în limba slavonă: În cronicile moldovenești există divergențe cu privire la anii construirii acestui lăcaș de cult. Grigore Ureche scrie în letopisețul său
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
pe tron ai lui Antonie Ruset s-au arătat probabil nemulțumiți de această soluție, iar spre sfârșitul secolului al XVII-lea, prin 1682, Doamna Anastasia, soția lui Gheorghe Duca, a construit pe locul cimitirului Bisericii Albe o biserică nouă cu hramul Stratenia (Întâmpinarea Domnului), care a preluat rolul de catedrală mitropolitană. În anul 1680, mitropolitul Dosoftei Barilă (1671-1674, 1675-1686) a instalat o tiparniță într-o clădire din incinta mănăstirii „Sf. Nicolae Domnesc”, aici fiind tipărite mai multe cărți în limba română
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
și a slujit aici prin 1870-1878, a participat la Războiul Ruso-Turc din 1877-1878 ca voluntar la Crucea Roșie rusească și a continuat să slujească la Iași până la demolarea bisericii. Înainte de începerea lucrărilor de restaurare, Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” avea cinci hramuri și anume: Sf. Nicolae (6 decembrie) - hramul altarului principal, Sf. Varvara (4 decembrie) - hramul altarului lateral sudic, Sf. Ștefan (27 decembrie) - hramul altarului lateral nordic, Sf. Mina (11 martie) - care s-a serbat cât timp s-a aflat aici Icoana
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
participat la Războiul Ruso-Turc din 1877-1878 ca voluntar la Crucea Roșie rusească și a continuat să slujească la Iași până la demolarea bisericii. Înainte de începerea lucrărilor de restaurare, Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” avea cinci hramuri și anume: Sf. Nicolae (6 decembrie) - hramul altarului principal, Sf. Varvara (4 decembrie) - hramul altarului lateral sudic, Sf. Ștefan (27 decembrie) - hramul altarului lateral nordic, Sf. Mina (11 martie) - care s-a serbat cât timp s-a aflat aici Icoana Sf. Mina, considerată făcătoare de minuni, și
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
voluntar la Crucea Roșie rusească și a continuat să slujească la Iași până la demolarea bisericii. Înainte de începerea lucrărilor de restaurare, Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” avea cinci hramuri și anume: Sf. Nicolae (6 decembrie) - hramul altarului principal, Sf. Varvara (4 decembrie) - hramul altarului lateral sudic, Sf. Ștefan (27 decembrie) - hramul altarului lateral nordic, Sf. Mina (11 martie) - care s-a serbat cât timp s-a aflat aici Icoana Sf. Mina, considerată făcătoare de minuni, și Sf. Ecaterina (25 noiembrie). În a doua
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
să slujească la Iași până la demolarea bisericii. Înainte de începerea lucrărilor de restaurare, Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” avea cinci hramuri și anume: Sf. Nicolae (6 decembrie) - hramul altarului principal, Sf. Varvara (4 decembrie) - hramul altarului lateral sudic, Sf. Ștefan (27 decembrie) - hramul altarului lateral nordic, Sf. Mina (11 martie) - care s-a serbat cât timp s-a aflat aici Icoana Sf. Mina, considerată făcătoare de minuni, și Sf. Ecaterina (25 noiembrie). În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, biserica era
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
a fost dotată cu încălzire centrală pentru ca pe timpul iernii creștinii să poată lua parte la sfintele slujbe. Tot pe timpul acestui preot, mai precis în anul 1993 s-a resfințit „Mănăstirea” din localitatea Rebra, stareț fiind Iloie Paisie. Astăzi Mănăstirea cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel numără peste 30 de călugări, fiind condusă de Preacuviosul părinte Simeon. S-a construit o frumoasă biserică și chilii pentru călugări. Astăzi parohia Rebra este condusă cu aceeași răbdare de preotul Teodor Nedelea. Credincioșii participă
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
cu 21 iunie 1952, în perioada prigoanei comuniste, când Biserica Română Unită cu Roma era interzisă. În prezent există și o a doua capelă greco-catolică. În oraș au fost ridicate după revoluția din 1989 trei biserici parohiale ortodoxe, una cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, alta cu hramul „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”, iar a treia cu hramul „Sfânta Parascheva”. Există și o capelă ortodoxă cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, situată în curtea "Spitalului de Boli Cronice". Mai există o biserică baptistă
Victoria, România () [Corola-website/Science/299325_a_300654]
-
când Biserica Română Unită cu Roma era interzisă. În prezent există și o a doua capelă greco-catolică. În oraș au fost ridicate după revoluția din 1989 trei biserici parohiale ortodoxe, una cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, alta cu hramul „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”, iar a treia cu hramul „Sfânta Parascheva”. Există și o capelă ortodoxă cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, situată în curtea "Spitalului de Boli Cronice". Mai există o biserică baptistă, o casă de rugăciune a cultului Adventist de
Victoria, România () [Corola-website/Science/299325_a_300654]
-
prezent există și o a doua capelă greco-catolică. În oraș au fost ridicate după revoluția din 1989 trei biserici parohiale ortodoxe, una cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, alta cu hramul „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”, iar a treia cu hramul „Sfânta Parascheva”. Există și o capelă ortodoxă cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, situată în curtea "Spitalului de Boli Cronice". Mai există o biserică baptistă, o casă de rugăciune a cultului Adventist de Ziua a Șaptea și o casă de rugăciune a
Victoria, România () [Corola-website/Science/299325_a_300654]
-
oraș au fost ridicate după revoluția din 1989 trei biserici parohiale ortodoxe, una cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, alta cu hramul „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”, iar a treia cu hramul „Sfânta Parascheva”. Există și o capelă ortodoxă cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, situată în curtea "Spitalului de Boli Cronice". Mai există o biserică baptistă, o casă de rugăciune a cultului Adventist de Ziua a Șaptea și o casă de rugăciune a Bisericii Penticostale. Fostul "Spital Orășenesc Victoria" (cu secții de
Victoria, România () [Corola-website/Science/299325_a_300654]
-
președintele Consiliului de Miniștri, președintele Senatului, primarul Capitalei și mulți alții. Mihail Kogălniceanu, impresionat de măreția lăcașului de cult catolic avea să declare în același an, de la tribuna Parlamentului, că „este cel mai frumos edificiu religios care există în România.” Hramul catedralei a fost ales în cinstea Sfântului Iosif, logodnicul Fecioarei Maria. Sărbătoarea hramului catedralei este ziua de 19 martie. „Sfântul Iosif” este catedrală metropolitană și arhiepiscopală. Ctitorul ei este episcopul Ignatius Paoli, din Congregația Călugărilor Pasioniști, primul Arhiepiscop al Arhidiecezei
Catedrala Sfântul Iosif din București () [Corola-website/Science/298822_a_300151]