2,402 matches
-
Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei de nord. Regiunea aceasta era bogată în fagi, de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țara Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. La momentul anexării Bucovinei (1775), Gura Humorului era o așezare modestă. Ea s-a desprins de satul Voroneț în anul 1780, devenind o entitate social-administrativă distinctă. Ocupanții austrieci au trimis în Bucovina diverși angajați ai statului: funcționari și muncitori din Boemia, Moravia și Slovacia și care s-
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
Bucovina diverși angajați ai statului: funcționari și muncitori din Boemia, Moravia și Slovacia și care s-au stabilit aici. Marea majoritate a acestor coloniști era de religie romano-catolică. La 10 octombrie 1782, sediul trupelor de graniță se mută la Gura Humorului. În timpul ocupației austriece, Gura Humorului crește ca importanță, fiind ridicat pe rând la rangul de târgușor și centru administrativ-teritorial (1820), apoi la cel de târg (1880) și capitală de district (1893), iar în cele din urmă, în anul 1904, a
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
funcționari și muncitori din Boemia, Moravia și Slovacia și care s-au stabilit aici. Marea majoritate a acestor coloniști era de religie romano-catolică. La 10 octombrie 1782, sediul trupelor de graniță se mută la Gura Humorului. În timpul ocupației austriece, Gura Humorului crește ca importanță, fiind ridicat pe rând la rangul de târgușor și centru administrativ-teritorial (1820), apoi la cel de târg (1880) și capitală de district (1893), iar în cele din urmă, în anul 1904, a primit statutul de oraș. Până la
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
urmă, în anul 1904, a primit statutul de oraș. Până la primul război mondial, numărul populației românești din localitate era destul de redus, majoritatea locuitorilor fiind de etnie germană, urmați de evrei. Până în ultimul sfert al secolului al XIX-lea, în Gura Humorului nu exista nici o biserică ortodoxă, puținii credincioși fiind nevoiți să se deplaseze fie la Mănăstirea Voroneț, fie la Mănăstirea Humor. Comunitatea ortodoxă din localitate a avut o pondere destul de redusă până în anul 1940. Astfel, conform recensământului din 1930, în orașul
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
redus, majoritatea locuitorilor fiind de etnie germană, urmați de evrei. Până în ultimul sfert al secolului al XIX-lea, în Gura Humorului nu exista nici o biserică ortodoxă, puținii credincioși fiind nevoiți să se deplaseze fie la Mănăstirea Voroneț, fie la Mănăstirea Humor. Comunitatea ortodoxă din localitate a avut o pondere destul de redusă până în anul 1940. Astfel, conform recensământului din 1930, în orașul Gura Humorului (pe atunci "Gura-Homorului") locuiau 6.042 persoane, dintre care 2.425 germani (40,13%), 1.951 evrei (32
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
exista nici o biserică ortodoxă, puținii credincioși fiind nevoiți să se deplaseze fie la Mănăstirea Voroneț, fie la Mănăstirea Humor. Comunitatea ortodoxă din localitate a avut o pondere destul de redusă până în anul 1940. Astfel, conform recensământului din 1930, în orașul Gura Humorului (pe atunci "Gura-Homorului") locuiau 6.042 persoane, dintre care 2.425 germani (40,13%), 1.951 evrei (32,29%), 1.357 români (22,45%), 161 polonezi (2,66%), 61 ruteni (1%), 17 cehi și slovaci, 11 armeni, 11 unguri, 7
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
etnie germană au emigrat în Germania, iar ponderea comunității ortodoxe a început să crească. În anul 1876, prin osârdia preotului Simeon Cobilanschi și a enoriașilor G. Pașcovici și J. Danilevici, s-a început construirea unei biserici ortodoxe în localitatea Gura Humorului. Părintele Simeon a sfințit temelia noului lăcaș de cult la 29 septembrie 1876, în prezența baronului Hieronymus Freiherr von Alessani, guvernatorul Ducatului Bucovinei (1874-1887 și 1911-1913) și a lui Anton Keschmann, căpitanul districtual de Suceava ("Bezirks-Hauptmann von Suczawa"). El nu
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
Bezirks-Hauptmann von Suczawa"). El nu a reușit să-și ducă activitatea la bun sfârșit, pentru că a fost transferat în anul 1882 ca paroh la Corovia (sat aflat în prezent pe teritoriul Ucrainei). Biserica "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" din Gura Humorului a fost sfințită la data de 15/27 octombrie 1885 de către mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici al Bucovinei și Dalmației, la acel moment paroh fiind preotul D. Popescul. În anul 1890, frații Pașcovici (care contribuiseră și la construirea bisericii) au amplasat o
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
murit la 4 aprilie 1932, la vârsta de 68 ani, și a fost înmormântat într-o criptă din curtea bisericii. Până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, această biserică a fost singurul lăcaș de cult ortodox din orașul Gura Humorului. Abia după cel de-al doilea război mondial, creștinii ortodocși din Gura Humorului au primit din partea autorităților statului o a doua biserică, fosta biserică armenească și apoi luterană (Biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena"). În curtea bisericii, în apropierea altarului
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
înmormântat într-o criptă din curtea bisericii. Până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, această biserică a fost singurul lăcaș de cult ortodox din orașul Gura Humorului. Abia după cel de-al doilea război mondial, creștinii ortodocși din Gura Humorului au primit din partea autorităților statului o a doua biserică, fosta biserică armenească și apoi luterană (Biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena"). În curtea bisericii, în apropierea altarului, a fost amplasat un bust de bronz al preotului Simeon Cobilanschi, sculptat în
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
Guvern nr. 2444 din 28 decembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 14 din 5 ianuarie 2005, Guvernul României a aprobat trecerea din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Culturii și Cultelor în domeniul public al orașului Gura Humorului (județul Suceava) și în administrarea Consiliului Local al Orașului Gura Humorului a lucrării de artă monumentală "Simeon Cobilanschi".
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
nr. 14 din 5 ianuarie 2005, Guvernul României a aprobat trecerea din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Culturii și Cultelor în domeniul public al orașului Gura Humorului (județul Suceava) și în administrarea Consiliului Local al Orașului Gura Humorului a lucrării de artă monumentală "Simeon Cobilanschi".
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
Gaschler în lucrarea "Chronik der römisch-katholischen Pfarrei Sereth - Cronica Parohiei romano-catolice din Siret", publicată în Analele Bucovinei, nr. 1/1997, la data de 27 iunie 1811 împăratul semnează decretul numărul 5.159 prin care capelanatele civile locale de la Boian, Gura Humorului, Istensegits (Țibeni), Câmpulung, Sadagura, Siret, Suceava și Andrásfalva (Măneuți) sunt transformate în parohii. Prin decretul imperial nr. 16.566, din 11 noiembrie 1811, noua parohie din Andrásfalva este mutată la Rădăuți. Mutarea s-a făcut efectiv abia în anul 1816
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
a susținut în mod eronat că Parohia Romano-Catolică din Siret ar fi fost înființată printr-un decret imperial emis de Cabinetul Aulic la 1 aprilie 1787. Prin același decret ar mai fi fost înființate parohii romano-catolice la Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Țibeni, Suceava și Cernăuți. În anul 1816, preotul Mathias Fetzky a început lucrările pentru construirea unei biserici, acestea fiind finalizate în 1824, în timpul păstoririi preotului Josef Rybitczka. Lăcașul de cult a fost construit din piatră și cărămidă, în stil romanic
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Siret () [Corola-website/Science/317364_a_318693]
-
fostului han s-a deschis Secția de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Județean Suceava. În anul 1982 expoziția permanentă a fost reorganizată având ca idee de bază tematică reprezentarea complexă a celor șase zone etnografice ale județului: Suceava, Fălticeni, Humor, Rădăuți, Câmpulung și bazinul Dornelor. Clădirea a devenit apoi sediul Muzeului Etnografic al Bucovinei. Clădirea fostului Han Domnesc a fost revendicată în instanță de către Ustinia Colomenschi, moștenitoarea foștilor proprietari ai imobilului. În anul 2004 Tribunalul Suceava a respins solicitarea de
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
iar în a doua încăpere este amenajată o cramă cu mese și laițe cu obiecte din lemn și ceramică. La etajul clădirii sunt expuse piese importante de etnografie și artă populară din principalele zone etnografice ale județului: Suceava, Fălticeni, Rădăuți, Humor, Câmpulung și bazinul Dornelor. Sunt de menționat țesături (ștergare, traiste, costume tradiționale, scoarțe, lăicere), haine de blană (cojocel, pieptar, pieptar cu poale), obiecte din lemn (furcă de tors, blidare, tacâmuri), obiecte de ceramică neagră de Marginea și de ceramică smălțuită
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
fost amenajată singura închisoare din districtul Suceava. După cum atestă actul notarial din 20 februarie 1902, proprietarul clădirii care servea ca judecătorie și închisoare era Justiaz - Aerar (Înalta Curte de Justiție). Tribunalului Cercual din Suceava îi erau arondate districtele: Câmpulung, Gura Humorului, Rădăuți și Suceava. În anul 1914, dintre cele 20 de judecătorii de ocol din Bucovina, 12 erau subordonate Tribunalului Provincial din Cernăuți și 8 erau subordonate Tribunalului Cercual din Suceava (Câmpulung, Dorna, Gura Humorului, Rădăuți, Seletin, Solca, Suceava și Stulpicani
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
îi erau arondate districtele: Câmpulung, Gura Humorului, Rădăuți și Suceava. În anul 1914, dintre cele 20 de judecătorii de ocol din Bucovina, 12 erau subordonate Tribunalului Provincial din Cernăuți și 8 erau subordonate Tribunalului Cercual din Suceava (Câmpulung, Dorna, Gura Humorului, Rădăuți, Seletin, Solca, Suceava și Stulpicani). În perioada 1948-1956, în închisoarea aflată în partea din spate a clădirii au fost deținuți și schingiuiți luptătorii anticomuniști. În prezent, pe peretele din partea din spate a clădirii a fost amplasată o placă memorială
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
și rafinament, operă să aduce o notă aparte față de marii săi congeneri. Un plus de catifelare a atmosferei pe care o degajă și o spontaneitate- aparentă care acuza sentimentul vieții care anima personajele sale. Excelent observator al oamenilior înzestrat cu humor, Nicolae Popa ne-a lăsat o galerie de portrete de o acuitate a observației și o siguranță a desenului ce își găsesc cu greu pereche în arta noastră.Ele nu au nimic din spațiul caricaturii, ci se pot înscrie în
Nicolae Popa (pictor și grafician) () [Corola-website/Science/316980_a_318309]
-
dedicat apoi scrisului, începând să publice cărți și să scrie scenarii de film. a început să scrie literatură încă din ultimii ani de liceu. Debutul său a avut loc în anul 1945, când a publicat schița umoristică «Diferendul» în revista «Humorul». Începând din 1956 a fost membru al cenaclului literar „H.G. Lecca” și membru fondator al Asociației Culturale „Marius Bunescu” din Caracal. A publicat sute de articole în ziare și reviste locale și naționale printre care „Săptămâna”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Cronica”, „Viața
Nicolae Paul Mihail () [Corola-website/Science/328932_a_330261]
-
și multiple articole, printre care cele ale Facultății de Geologie din Iași ocupă un loc dominant. Din România ""Acvariul de Piatră"" din zona orașului Piatra Neamț este cel mai mare și mai complex. Zone smiliare se găsesc în Moldova la Gura Humorului (aici s-a găsit de exemplu un pește de 1,8 m de către paleontologul Th. Brustur), în Muntenia lângă Câmpulung (număr de specii mai restrâns, situație însă mai complexă deoarece aici s-ai găsit și fosile de arbori, precum și amprente
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
și multiple articole, printre care cele ale Facultății de Geologie din Iași ocupă un loc dominant. Din România ""Acvariul de Piatră"" din zona orașului Piatra Neamț este cel mai mare și mai complex. Zone smiliare se găsesc în Moldova la Gura Humorului (aici s-a găsit de exemplu un pește de 1,8 m de către paleontologul Th. Brustur), în Muntenia lângă Câmpulung (număr de specii mai restrâns, situație însă mai complexă deoarece aici s-ai găsit și fosile de arbori, precum și amprente
Locul fosilifer Cernegura () [Corola-website/Science/327507_a_328836]
-
se află pe Calea Transilvaniei nr. 31A, în centrul orașului, de-a lungul drumului care face legătura între orașele Suceava și Vatra Dornei. În prezent, este a doua biserică catolică în funcțiune în Bucovina ca vechime , după cea din Gura Humorului (construită în 1811). Hramul bisericii este Înălțarea Domnului și se sărbătorește la 40 de zile după Paști. În anul 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
în folosul armatei. Pentru nevoile lor spirituale a fost construită în 1775 o capelă de rugăciune, la care slujea preotul militar carmelit Paul Harrasch (Harrek?) din Galiția. La 10 octombrie 1782, sediul trupelor de graniță a fost mutat la Gura Humorului, iar preotul Harrasch a plecat la noul sediu al grănicerilor. El a continuat să oficieze liturghia și la Câmpulung. Parohia romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc a fost înființată în anul 1785, după evidențele Episcopiei de Iași. Conform lui Franz Wiszniowski, autorul
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
Radautz - die deutscheste Stadt des Buchenlandes"" (Waiblingen, 1966), Parohia Romano-Catolică din Câmpulung Moldovenesc a fost înființată printr-un decret imperial emis de Cabinetul Aulic la 1 aprilie 1787. Prin același decret au mai fost înființate parohii romano-catolice la Cernăuți, Gura Humorului, Siret, Suceava și Țibeni. În 1786 este adus ca preot la Câmpulung pr. Gregor Lazar din Transilvania, care avea ca enoriași 230 militari și 125 civili (funcționari, negustori și meseriași). Preotul din Câmpulung Moldovenesc îi avea în îngrijirea spirituală și
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]