3,144 matches
-
135-138 28 Propoziția nu se adresează numai rațiunii, ci și afectivității. Unele propoziții au latura informativă pe primul plan, altele, latura expresivității. De altfel, latura expresivă ocupă primul plan nu numai în propozițiile artistice, ci și în propozițiile interogative, optative, imperative, exclamative, e tc . Într-o propoziție interogativa este împinsă în prim-plan nu forma logică ci forma extralogică - întrebarea. In vreme ce structura judecății care se afla pe planul al doilea într-o propoziție interogativa poate fi „S este P” ori
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
filosofi bazată pe o serie de valori și are ca scop fericirea și binele suprem, la care se ajunge printr-o serie de prescripții, reguli de raționare morală (Sârbu, 2005, p. 39ă. În contrast cu etica, morala vizează un discurs normativ și imperativ și se opune imoralității, care presupune utilizarea În mod voit a actelor malițioase, egoismului, desfrânării, injusteții, corupției. Prezența conștiinței este fundamentală, deoarece aceasta Îndeamnă la Împlinirea legilor morale. Pornind de la natura sentimentelor pe care omul le are față de moralitatea faptelor
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
clasele primare și gimnaziale din România, Constantin Cucoș (2002)1 enumeră elementele acestora care pot purta ideologii sau conținuturi ascunse: 1. Conținuturile formale și dozarea acestora. 2. Prezentarea și prelucrarea didactică a conținuturilor, putându-se distinge între variante curriculare directive - imperative, apodictice -, pe de o parte, și sugestive sau deschise, pe de alta, care permit alternative sau incită la reflecție. 3. Utilizarea unor teme, cuvinte, figuri de stil cu mare încărcătură ideologică - „democrație”, „patriotism”, „bine” etc. - în anumite situații și cu
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ciorchinele este o tehnică de căutare a căilor de acces spre propriile cunoștințe, credințe și convingeri, evidențiind modul propriu al individului de a înțelege o anumită temă, un anumit conținut. Tehnica realizării unui ciorchine presupune parcurgerea câtorva pași. În formă imperativă, pașii de urmat presupun respectarea următoarelor prescripții: a. scrieți un cuvânt sau o propoziție-nucleu în mijlocul tablei de sau al unei pagini de caiet; b. începeți să scrieți cuvinte sau singtagme care vă vin în minte în legătură cu tema / problema pusă în
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
puterii economice și pe acțiunea mecanismelor pieței concurențiale (capitalismul este asociat pieței), și sistemul socialist, bazat pe proprietatea publică, mai ales sub forma proprietății de stat, asupra resurselor productive și pe mecanismele birocratice ale planificării centralizate (socialismul este asociat planificării imperative atotcuprinzătoare). Forma pură a celor două sisteme este însă greu de depistat în vreo țară. Fiecare dintre cele două sisteme era promovat de ideologii specifice. Capitalismul propovăduia acțiunea fără reproș a mecanismelor „mâinii invizibile”, respectiv reglarea și autoreglarea spontană a
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
componente fundamentale: subiectul vorbitor (emițătorul), ascultătorul (receptorul) și conținutul comunicării. Încă din 1933, K. Bühler identificase trei funcții ale limbii: expresivă sau emotivă (desfășurată la emițător; exprimă atitudinea acestuia în procesul de comunicare), conativă (orientată spre destinatar; este specifică modalității imperative și interogative a comunicării) și funcția cognitivă sau referențială (orientată spre referent). La acestea, Roman Jakobson adaugă alte trei funcții - fatică, metalingvistică, poetică - completând schema lui K. Bühler. Având în vedere un număr de șase factori - emițătorul și receptorul, mesajul
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
înconjurătoare. Trăirile personale se actualizează prin formule de adresare directă (la colocutor cu alocutive în cazul vocativ), prin construcții incidente (vizează direct colocutorul) de tipul: "Așa cum știți", "vezi bine", "bată-te norocul" etc. Atitudinea injonctivă își găsește expresia în construcții imperative, verbe la modul imperativ, enunțuri care conțin o urare (admirație, adulație, peiorativă). Funcția conativă are ca marcatori gramaticali persoana a II-a (la pronume și la verb). Dintre moduri, imperativul reprezintă expresia gramaticală a funcției conative, iar dintre categoriile gramaticale
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
actualizează prin formule de adresare directă (la colocutor cu alocutive în cazul vocativ), prin construcții incidente (vizează direct colocutorul) de tipul: "Așa cum știți", "vezi bine", "bată-te norocul" etc. Atitudinea injonctivă își găsește expresia în construcții imperative, verbe la modul imperativ, enunțuri care conțin o urare (admirație, adulație, peiorativă). Funcția conativă are ca marcatori gramaticali persoana a II-a (la pronume și la verb). Dintre moduri, imperativul reprezintă expresia gramaticală a funcției conative, iar dintre categoriile gramaticale ale substantivului se utilizează
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
grupuri mari de oameni, într-un anumit moment. Dintr-o perspectivă strict lingvistică, funcția persuasiv-imperativă este marcată de persoana a II-a a pronumelui personal și a verbului, de cazul vocativ al substantivului/ pronumelui personal și/ sau de utilizarea modului imperativ al verbului din limba română. Sunt utilizate mărcile suprasegmentale ale enunțului centrat pe receptor, dintre care intonația exclamativă/ interogativă (Privește-l! De ce nu îl vizitezi?). Aici intervin însă și alți factori decât aceia de natură fonetico-fonologică și gramaticală. Două sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ocular (adj./ s.m.); en. ocular/ eyepiece. lat. pes, pedis (s.m.) "picior bărbătesc" ,,pedal spasm" Contractura piciorului în extensie și în "varus". fr. pedospasme (s.m.); ro. pedospasm (s.n.); en. pedal spasm. Metaforele conceptuale/ terminologice generate de patternul "Părțile corpului omenesc" corespund imperativelor științifice de uniformizare terminologică/organizare a domeniului/ ramurii (mai ales în cazul bolilor) etc. Un ultim subsistem conceptual dezvoltat pe modelul antropocentric, pe care îl avem în vedere este Senzații (Tabel 4). Constructele cognitive din categoria senzitivului sunt mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Johnson, L., A Morally Deep World. An Essay on Moral Significance and Environmental Ethics, Cambridge University Press, Cambridge, 1991. Johnson, Andrew, "Animals as food producers", în Ben Mepham (ed.), Food Ethics, Routledge, Londra, New York, 1996, pp. 49-63. Jonas, Hans, The Imperative of Responsibility. In Search of an Ethics for the Technological Age, The University of Chicago Press, Chicago, Londra, 1984. Kant, Immanuel, "Idea for a Universal History with a Cosmopolitan Purpose", în Hans Reiss (ed.), Political Writings, traducere de H. B.
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Londra, 1974, pp 88-89. 328 Jonathan Glover, What Sort of People Should There Be?, Penguin, New York, 1984. 329 Visser't Horft Hendrik Ph., Justice for Future Generations and the Environment, Kluwer Academic Publishers, 1999, p. 46. 330 Hans Jonas, The Imperative of Responsibility. In Search of an Ethics for the Technological Age, The University of Chicago Press, Chicago, Londra, 1984. 331 Joel Feinberg, "The Rights of Animals and the Future Generations", în William Blackstone (ed.), Philosophy and Environmental Crisis, University of
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
secvențiale, ce implică o suită definită de acțiuni. • Activități ierarhizate, în care diversele componente ale activității de învățare sunt organizate 7. Se recomandă ca educatorul să utilizeze, pe cât posibil, o comunicare individualizată față de elevi, în care să fie evitate enunțurile imperative, sub formă de ordine și dialogul axat numai pe întrebări și răspunsuri, care duc la instalarea, subliniem noi, a unei stereotipii verbale în comportamentul elevilor. Strategiile generale de predare a vorbirii trebuie să se bazeze, în ansamblu, pe utilizarea unor
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
de rezolvare: IPOTEZĂ: În circumstanțele lumii contemporane, în care marile realizări se obțin prin eforturile unei echipe, consider că eficiența comunicării în grupul de lucru este o condiție sine qua non a succesului. ARGUMENT 1: Un prim argument este nevoia imperativă de comunicare profesională între membrii unei echipe, care nu poate funcționa prin izolarea oamenilor ce o compun. (Dezvoltarea argumentului se poate baza pe scopurile comunicării profesionale și pe consecințele pozitive ale unei comunicări eficiente) ARGUMENT 2: Un alt argument vizează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
indispensabilă pentru înțelegerea unei creații ce apelează la intertextualitate. Pe de o parte, relația puternic subliniată între un text literar și arhitextul „pus la vedere“ ostentativ echivalează cu o trimitere la sursă pe care opera (sau autorul ei) o reclamă imperativ. În această situație, cititorul nu poate decât să se conformeze, apelând la grila palimpsestului. Citind, de pildă, poeziile lui Nichita Stănescu Odă în metru antic, Dialog cu Oda în metru antic sau Odă în niciun fel de metru, nu poți
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în 1937 dovedește trecerea la raționalizare și se bazează pe enunțarea unui cadru indicativ de obiective categoriale, iar apoi pe traseul ascendent al informațiilor urcând de la organizațiile locale către vârf, fapt care duce la adoptarea de către centru a unui plan imperativ. Stalin desemnează marile categorii de populație care trebuie arestate, împușcate sau deportate, ceea ce se traduce prin cererea, adresată regimurilor, de a evalua potențialul local „de dușmani” deja recenzați în fișierele lor sau care urmează a fi recenzați. Regiunile înaintează propunerile
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
explicațiile metafizice și să subordoneze transformarea societății unei analize riguroase a contradicțiilor ei interne. Degradarea ulterioară a marxismului în economism și mecanicism - „marxismul vulgar”, după Lenin - nu anulează importanța pe care descoperitorul lor a acorda enunțării unor legi verificabile și imperative ale evoluției. și, mai ales, Marx și-a pus concepția lui „științifică” asupra lumii în slujba unei speranțe revoluționare, iar o evidență a analogiilor între marxism și religie este greu de ținut. în vreme ce marile monoteisme indeo-creștine par să bată pasul
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
personale. Profitul este doar un indicator al unei bune gestiuni, dar niciodată un stimulent al activității economice. Instituțiile-cheie ale economiei de comandă sunt proprietatea de stat asupra bunurilor de producție, care devine atotcuprinzătoare, și planul central, care are un caracter imperativ. Cea mai mare parte a resurselor economice sunt alocate centralizat, agenții economici neavînd libertatea necesară folosirii lor. Deși, chiar și într-o asemenea economie, există piață, ea nu este liberă, ci se abate evident de la rolul său de mijlocire directă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
activități ce nu se deosebeau în fond de celelalte activități private. Acestea aveau caracter comercial în temeiul legii, prin calificarea lor ca atare, independent de calitatea și voința părții care le efectuează. Norma cuprinsă în art. 3 C.com. avea caracter imperativ, în sensul că faptele de comerț enumerate erau socotite comerciale, fără posibilitatea probei contrarii asupra caracterului civil sau comercial al acestora. Aceasta înseamnă că ori de câte ori existau activități care puteau fi incluse în cadrul uneia dintre activitățile prevăzute de la pct. 1-pct. 20
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de unificare a dreptului privat, tendință caracterizată de unii ca un non-sens17, de alții ca reprezentând un pericol 18, iar pentru alții constituind viitorul. Începând din 1989 instituțiile comunitare au adoptat o serie de acte19 prin care solicită, în termeni imperativi, efectuarea lucrărilor necesare în vederea întocmirii unui Cod comun European de drept privat, un rol central fiind rezervat dreptului contractelor. În prezent, în Romania, în absența unui Codul comercial și a existenței unui singur cod de drept privat Codul civil -, discuțiile
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
uzurile (uzanțele) comerciale 46 fie sub forma unor contracte sau clauze standardizate de genul "condițiilor generale de afaceri" fie sub forma unor reguli "de bună practică". Constituirea, modificarea, organizarea, funcționarea și încetarea societăților comerciale sunt reglementate, în principiu, de norme imperative, astfel încât uzurile comerciale au o incidență mai redusă în aceste domenii. Incidența uzanțelor ca izvoare de drept este limitată însă. Aplicarea uzanțelor este supusă unor restricții. Astfel, în materiile reglementate prin lege, uzanțele se aplică numai în măsura în care legea trimite în
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
în care asociații se înțeleg să pună în comun anumite bunuri, pentru realizarea de fapte de comerț, în scopul realizării și împărțirii profitului realizat 72. Legea restricționează formele sub care se pot asocia persoanele fizice sau juridice indicând limitativ și imperativ, în art. 2 din Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale, cele cinci forme juridice pe care le poate îmbrăca o societate comercială și anume: societatea în nume colectiv, societatea în comandită simplă, societatea în comandită pe acțiuni, societatea pe
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
vine de la cealaltă parte care având o postură de forță de natură economică este în măsură să stabilească în mod unilateral conținutul contractului, în cazul contractelor forțate constrângerea de a încheia un contract precum și conținutul acestuia sunt stabilite prin norme imperative ale legii, fiind derogări legale de la libertatea contractuală 108. Neîndeplinirea acestei obligații legale atrage sancționarea celui care nu s-a conformat. De obicei sancțiunea este administrativă (amendă, suspendarea permisului de conducere) dar poate fi și civilă (amenzi cominatorii, daune cominatorii
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
utilități. În afară de aceasta el trebuie să încheie contractul de furnizare cu unicul furnizor de utilități pentru întreg blocul sau cu furnizorul la care este branșat tot cartierul. În ultima vreme se observă o sporire în conținutul contractului a ponderii reglementărilor imperative. Mai mult unele contracte intră în circuitul juridic în forma impusă prin statutele, regulamentele profesionale la care profesionistul aderă pentru a-și putea exercita profesia sau afacerea 110. Legea reglementează unele contracte în totalitate sau în partea lor esențială, aceste
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de comercializare a produselor, de execuție a lucrărilor, precum și de efectuare a prestărilor de servicii. Mai mult, legea prevede expres în art. 3 că asemenea fapte atrag răspunderea civilă, contravențională și penală. Ordinea publică economică de protecție constă în reglementările imperative care limitează libertatea de voință în contractele în care există o inegalitate economică marcantă între profesioniști sau între profesioniști și nonprofesioniști, pentru a-l apăra pe contractantul slab față de cel mai puternic din punct de vedere economic. În principal face
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]