8,822 matches
-
deoparte și-i privea pe ceilalți băieți cum se jucau la zbor. Marele meșter Titel Îi lăsa, pentru câțiva mărunței, să se arunce din vârful până la cer al șirei de paie cu o parașută cusută de el dintr-o pânză imprimată cu zeci și sute de embleme ale căilor ferate. Mihai Enin nu știa de unde se născuse obiceiul ăla de a azvârli măscări În timpul plutirii. Ar fi zburat și el - pregătise un pumn de monede Într-un fund de buzunar -, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
că sămânța taurului era vie și că În ea se mișcau și Înotau de mama focului mititeii aceia cu cap mare și codiță tremurătoare ca niște mormoloci. Sămânța de prăsilă era Închisă În niște țevișoare de plastic pe care erau imprimate cu albastru numele taurului de la care se recoltase, data, rasa, crescătoria. Directorul căpătase de la ingineri cinci tubulețe pe care, la rându-i, le Întinsese cu gravitate În glas - semn de mare apreciere - lui Vieru și-i dăduse Îndrumări: „Le ții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ajunsese să ofteze numai, cumva resemnat, și să-mi ordone cu glas potolit: „Marș În fața corpului de gardă! Te pui sub paza comandantului gărzii sau a locțiitorului, predai centura, cureaua, stema de la bonetă și nasturii de la veston pe care e imprimată stema țării. Pe urmă aștepți să-ți fac hârtiile de reținere. În fața corpului de gardă, pas alergător, marș!”. Însă În concediu au fost nevoiți să-mi dea drumul, căci nu aveau Încotro. Câteva zile le-am petrecut acasă, nemernicindu-mă, după cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de acolo cu o ancoră tatuată pe bicepsul drept și o sirenă cu țâțele goale pe antebrațul stâng (pe care o cheamă Dița) și poartă numai tricouri vărgate, marinărești, și o centură lată din piele, cu cataramă pe care e imprimată stema țării. Domnul Marinaru este un tânăr și activ ferment al liberei inițiative și al economiei de piață. În Răspântii, unde se află și frizeria și unde, de curând, s-a Înființat mica și civilizata piață, Domnia Sa organizează lupte Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
codrul de la Asfințit de Satul cu Sfinți. Nu se știe cum - toată lumea, Însă, bănuia că prin furt -, funcționarului cu chipiu roșu Îi picaseră În mână sute și sute de metri dintr-un material aspru, ce ținea la tăvăleală și avea imprimate pe el, una lângă alta, Însemnele căilor ferate, folosit - Încredințau cei care se deplasau către marele oraș cu trenul - la croitul perdelelor de la geamurile vagoanelor de călători. O mulțime de bărbați și copii din satele dimprejur ajunseseră În curând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
al mamei i se alătură cel, la fel de îndrăgit, al tatei, care era un bărbat înalt, cu trup atletic, uscățiv, muncitor până la epuizare, cinstit, îngăduitor și blând. În preajma lui te simțeai liniștit și ocrotit. Calmul, răbdarea, înțelepciunea și căldura lui sufletească imprimau vieții noastre de familie tonusul necesar muncii unite și creau atmosfera prielnică educației și creșterii puzderiei de 170 copii. Îmi amintesc și atmosfera care domnea în familia noastră. Nici în cele mai tensionate situații nu se rosteau vorbe grele, vorbe
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
sa imprimat, cu putere, figurilor expresivitatea scenei și a momentului; observăm apoi, că s-a realizat o sugerare vădită a perspectivei cu vechile mijloace, că s-a putut face admirabil legătura dintre personaje și peisaje, și că, s-a putut imprima dramatismul uman nu numai personajelor pictate singure, ci chiar și grupurilor. În marea lor majoritate, personajele sunt pline de viață, spontane în gesturi și atitudini, deși bineînțeles că unele se vede convenționalismul caracteristic picturii bizantine. Măiestria pictorilor de la Mănăstirea Cetățuia
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de la Mănăstirea Cetățuia se evidențiază și în tratarea iconografică amplă, cu numeroase peisagii și elemente arhitecturale, precum și în compunerea scenelor strâns legate de viața reală. Opera acestor pictori este remarcabilă și prin puterea și talentul cu care au reușit să imprime personajelor expresivitatea și dramatismul uman, de reușită introspectivă nepsihologică, ca și prin îmbinările ingenioase în compoziții, care de multe ori emoționează”<footnote Nicolae Grigoraș, Date și observații asupra picturii bisericii Mănăstirii Cetățuia, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, nr. 3-4, anul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
nesiguranței din Iași, care era jefuit de oștile turco tătare, și în care izbucnise o epidemie, amenințat de atacurile podgheazurilor polone, Mitropolitul Dosoftei s-a retras în Mănăstirea Cetățuia, unde și-a continuat munca de creație și traducere. Molităvnicul de-ntăles, imprimat în tiparnița Sfintei Mitropolii, care cuprinde slujba și rugăciunile de logodnă, cununie, botez, maslu, înmormântate etc., are la sfârșitul rugăciunii pentru ploaie o notă în limba slavonă: ,,scris la Cetățuia, în anul 7182 (1674) iunie 23”. Și continuă: ,,Doamne Iisuse
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu o asemenea misiune, a fost încredințată unor călugări români cunoscători ai limbii grecești, în frunte cu Mitrofan, care învățase meșteșugul tipăririi din tinetețe, cu mare osteneală”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 544 footnote>. În tipografia de la Cetățuia s-a imprimat în anul 1682 lucrarea Patriarhului Nectarie: Întâmpinarea contra primatului papei, în care se combătea primatul papal susținut de învățătura de credință romano-catolică. În prefața cărții, Patriarhul Dosithei lauda vrednicia lui Gheorghe Duca, și-l compara cu Vasile Lupu, în ceea ce privește apărarea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Martiri Serghie și Vach, când în Moldova era Constantin Cantemir(1685-1693). Însemarea de la pagina 256 nu menționează că a fost tipărită la Cetățuia, ci numai în Iașii Moldovei de către Dimitrie Pădure, însă nu este de crezut că s-a putut imprima în tipografia Mitropolitului Dosoftei, care funcționa la Sfântul Nicolae Domnesc. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea s-au intensificat legăturile culturale dintre Țările Române. S-a ajuns la formarea unei adevărate comunități culturale, care au avut printre
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate". Orice amărât de student de la drept din România, îți poate spune că "statul social este acel stat care poate și trebuie să imprime tuturor acțiunilor economice, politice, culturale un conținut social bazat pe principii și valori etice și umane. Statul social, oferă egalitate de șanse și posibilitatea exprimării reale a personalității cetățenilor, a drepturilor și libertăților lor. Statul social, joacă un rol activ
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
în tren, la pescuit, în excursie pe vârful muntelui și dacă la un loc sunt măcar doi oameni, veți auzi aceleași chestii, fără să mai trebuiască să vină cei de la IRES, să ne spună cum stă problema, cu direcția noastră imprimată de actuala cârmuire. Mă mir că nu se așează Băsescu în crucea târgului, cu mâinile în șolduri și să se stropșească la noi, așa cum numai dumnealui a învățat de pe puntea mineralierului. Și să întrebe: „Bă, am intrat în NATO? Hâc
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Se așeză pe prima bancă, sub o boltă de crengi. Scoase ziarul din poșetă, îl despături. VIAȚA NOASTRĂ. Ziarul Asociației. Titlul mare, cu litere roșii, îl știa de ani de zile. Lozinca deasupra titlului: Proletari din toate țările, uniți-vă! Imprimată pe toate ziarele și revistele țării, în toate birourile și școlile și spitalele. Reciti o dată și încă o dată chemarea. De parcă ar fi întâlnit pentru prima dată scandarea ei urgentă, viguroasă, care soma un răspuns. Ce-ar fi dacă, ce-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
stăruia, ca o permanență codificată, tainică. Iar când apărea, în sfârșit, părea să contrazică magia prin care se întruchipase. O apariție absolut concretă și perfect oarecare: doamna doctor Gafton. Banalitatea prezenței nu contrazicea doar, ci potența forța insidioasă a absenței. Imprimată în vibrația tăcerii și în ritmările sonore ale mesajelor casnice, o iradiație învăluind imperceptibil întreg cadrul domestic, migrând bizar și continuu, n-aveai cum s-o înfrunți. Vastă, stinsă pulsație... până izbucnea în gâlgâitul robinetului sau în tremurul ferestrelor sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ca pe o armă. A devenit volubilă abia cu cafeaua în față, un lichid care compensa prin fierbințeală alte neajunsuri. Klava dăduse la Arhitectură pe când încă era colega noastră, pe urmă, în anul cât am mai ținut legătura după facultate, imprimase camerei ei de la cămin un aer boem de libertate, ea nu intrase încă în lupta pentru existență. N-are importanță că și până acum, undeva spre jumătatea unei vieți normale, rămăsese studentă, până la urmă important e să-ți placă, zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
nu prea i-au mai rămas pentru viața prezentă cine știe ce bucurii care să merite renunțarea la doză. Învia pentru scurtă vreme, în jurul tarabelor de la Universitate, parcă mai promiscue vara cu oferta eclectică de cărți vechi, Sfântul Augustin, Spinoza, Diderot, Noica, imprimându-și ca într-o matriță mulajul în asfaltul prost al Bucureștilor. T. zăbovește aici de parcă ar fi avut de ales o lectură de concediu sau de parcă ar fi avut la el mai mulți bani decât cei douăzeci de mii pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
pe-aici trecuse unul care-și citea poeziile, dar nici el nu l-a mai văzut de niște săptămâni. La privatizat, o fată drăguță cu trăsături de asiatică clipește repede din genele rimelate și din ochii de ștrasuri ai maimuțoiului imprimat pe piepții tricoului, impresionată de destinul pe care și eu abia pot să-l schițez, al poetului care probabil își găsise un loc mai bun unde să se producă. Nu prea mă văd având grijă de cineva ca de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
vèzând-o trecând nepèsètoare cu pèrul în flècèri prin curtea pietruitè a universitèții, un fragment din acea frumusețe mi s-a arètat din nou, vrèjindu-mè și chemându-mè înapoi în timp?! Da, poate cè a avut dreptate Corina, poate cè preocupat sè imprim iubirii mele un plus de frumusețe și de tainè n-am fost suficient de atent la ceea ce se întâmplă în realitate, la felul în care, între noi, imperceptibil, se deșchideau abisuri sufletești de netrecut, nu știam ce fuste mai poartè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
PASAJ RETRAS Da, la 8 ore seara precis va fi „începutul”, șopti Iancu. Nu-i mai păsa de zgomotul infernal pe care îl făcea feciorul râcâind cu vătraiul grătarul sobei, în căutarea tăciunilor din cenușă. Parcurgea mental textul. Îl regăsea imprimat în memorie, în carnea și în sângele lui care pulsa acum ceva mai repede. PASAJ RETRAS Duminică 3 janvier 1812. Reprezentațiune extraordinară dată de domnișoara NANONE... FINAL PASAJ RETRAS Superb nume! Foarte potrivit pentru o cântăreață, pentru o femeie, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și lacom. Ar fi putut să o privească mereu și niciodată s-o aprecieze cum se cuvenea... La început, privea fix, se uita la tot ce era în jurul său, simțind nevoia feroce de a lua totul și de a-l imprima înlăuntrul său, fiecare detaliu, fiecare tușă. Privea până era cuprins de fiori, până se întâlnea cu ceva de necrezut, aflat chiar acolo, în fața ochilor săi, care îl ținea prizonier. Închidea ochii să verifice dacă într-adevăr pătrunsese înlăuntrul său, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
Rafael, lunecând într-o nuanță nisipie. Aveau aceleași priviri adânci și duse, dar a lui era mai dilatată și mai risipită, ca și cum văzuse mai multe în același interval de timp, și aceeași paloare argiloasă, la Rafael de o asprime sporită, imprimată de cicatricele vechi de vărsat. Și mâinile cu degete subțiri și lungi, cum au cei infirmi din naștere, li s-ar fi asemănat, și siluetele longiline, doar că el era mai înalt cu un cap și îndeajuns de lat ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
de versuri, era singurul cu niște zeci de ani vechime în presă, așa încât, de la el s-ar fi cuvenit să învețe toți, chiar și patronul, dom’ Emanuel, care-l ținea de mâna lui dreaptă, dându-i mână liberă, totodată, să imprime stilul și orientarea revistei. Maestrul Vergilius apărea în redacția Blocadei doar o dată pe săptămână, marțea, pentru cel mult două ore umplute cu un soi de prelegere ce s-ar fi vrut curs de ziaristică, până ce teoriile lui despre maniera de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
scurte și un top cu fermoar și mâneci lungi, pe care-l legam În jurul taliei pe măsură ce mă Încălzeam. Toate fuseseră cândva negre, dar acum aveau o nuanță spălăcită de gri-antracit și se subțiaseră de atâta purtat. Pe fața tricoului era imprimată o mână de femeie ținând un pistol, iar pe spate erau câteva găuri prin care, chipurile, ieșiseră gloanțele. Fusese scos de o trupă care-mi plăcuse cu ani În urmă și, de atunci, Îl purtasem În draci. Am Întors cheia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
cei care fac pe deștepții, Rachel, i-am reproșat eu. O s-o Încasezi și tu În pauza de prânz. Am luat-o către recepție și ne-am oprit În fața avizierului. În mod previzibil, Într-un colț era prins un fluturaș imprimat cu Învolburări psihedelice de galben și oranj, care anunța o petrecere pentru seara aceea. Se chema Paradisiac și urma să se țină la un club din Lambeth. — Rahat, am exclamat eu. E dincolo de râu. — Doar puțin, Îmi atrase Rachel atenția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]