2,588 matches
-
mai pomenim două narațiuni remarcabile în privința artistică și adică: întîi narațiunea lui Othello, în Othello lui Shakespeare, în care el espune Senatului geneza relațiunii lui cu Desdemona; a doua, narațiunea lui Beaumarchais în Clavigo de Gothe, în care acela îi impută lui Clavigo purtarea lui infidelă. Ce se atinge de narațiunea lui Othello, putem spera că ea ni dă înainte de toate o icoană a personalității lui Othello. Noi auzim în această narațiune pe Othello cel simplu, departe de orce espresiune retorică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Asupră-i nedrept se abătură,/ Ar fi o dreptate ca zeul să-i fie/ Prielnic și iar să-l înalțe. Personajul central din Oedip salvat insistă, de asemenea, asupra nevinovăției sale reale și a faptului că nu-i pot fi imputate nelegiuirile menționate precis doar în adresarea oracolului (Oedip, fiu și ucigaș al lui Laios, Oedip, rod și altoi al Yocastei, Odip, liberator și tiran al Thebei) și amintite în treacăt în explicația oferită de erou cu privire la locul unde speră să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
suporta lumea din jur și propria persoană și se sinucide, iar Socrate își reproșează că n-a știut să-i ofere îndrumarea potrivită : De ce te-am lăsat singur ?... Singur cu destinul tău... (p. 77). Moartea tânărului nu-i poate fi imputată direct filosofului, dar ea dă consistență dramatică uneia dintre acuzațiile formulate la proces, aceea de corupere a tineretului. Sosirea în sala de judecată a lui Anytos îmbătrânit mult, gârbov, trist, ca o mașinărie stricată (p. 86) impresionează asistența mai mult
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cine se cred! Daria Alexeevna chiar se înfuriase. Era o femeie bună la suflet și foarte ușor impresionabilă. — Nu te supăra, Daria Alexeevna, îi răspunse râzând Nastasia Filippovna, doar nici eu nu i-am spus-o la supărare. I-am imputat eu ceva? Chiar că nu pricep cum de-a dat prostia peste mine, încât am vrut să intru într-o familie cinstită. Am văzut-o pe maică-sa, mâna i-am sărutat-o. Și dacă mai înainte, la tine acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
început chiar să scâncească. Nina Alexandrovna e o femeie foarte distinsă, deși e supărată pe mine. — Nu vă cunoașteți? — Aproape deloc, însă mi-aș dori din tot sufletul să o cunosc, măcar ca să mă justific în fața dumneaei. Nina Alexandrovna îmi impută că, pasămite, l-aș strica pe soțul ei cu beția. Însă eu nu doar că nu-l stric, ci mai curând îl potolesc: poate că-l îndepărtez de amicii care l-ar duce de râpă. Pe deasupra, mi-e prieten și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Tăcu, poeta de o solidă cultură, continuând nobilă tradiție a familiei sale”. (Cezar Ivănescu) * Alexandru Malin Tăcu este copilul poet. Un adolescent cu Înțelegere adâncă asupra societății În care se formase. A devenit victima unei morți suspecte. I s-a imputat, lui și colegului său de clasă și bun prieten Celmare Mircea, faptul că au devastat laboratorul de istorie, buni de achitat școlii o factură de 12000 lei. În ziua de 4 noiembrie 1986, cei doi elevi ai liceului Mihai Eminescu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
imobile”. Cu poliție și executor judecătoresc, familia Tăcu, fără a beneficia de un alt spațiu locativ corespunzător, așa cum prevede legea, a fost aruncată În stradă, cu toate cele agonisite Într-o viață de om. Plus vreo 8 milioane de lei, imputați drept cheltuieli cu... evacuarea. Altul, nu neapărat un coleric, ci un bun mânuitor al intereselor, purtător și de certificat de revoluționar, s-ar fi urcat pe acoperișul Tribunalului, al Primăriei, pe turnul televiziunii și ar fi arătat cu degetul, acuzând
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
să de a recruta elevi-turnători de la cele mai fragede vârste. Prezentăm un caz În care un copil de 13 ani a fost supus supravegherii de către Securitate, prin colegii de școală, copiii având aceeași vârstă. Copii cărora nu li se poate imputa decât naivitatea de a fi căzut pradă nemerniciei vânătorilor de informatori (turnătorii de 13 ani nu pot fi asimilați adulților, care pot și trebuie făcuți responsabili, măcar moral, de faptele comise). Alină Tăcu a căzut victimă Securității, singura vină fiind
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
interesant. Potrivit, de altminteri, unei recitări. Căci, în afara impozantei lui opere scriitoricești, socrul ei și-a manifestat talentul și în domeniul lingvisticii. A elaborat o doctrină literară proprie, atât în privința limbii, cât și a stilului. Ce-i drept, mulți îi impută tendința arhaizantă. Dar de ce poezia nu are dreptul să recurgă la arhaisme, când proza împrumută din vocabularul poetic? Se uită la încordarea de pe chipul istoricului. Ai zice că dă o luptă pe viață și pe moarte. Îi vine să zâmbească
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în minte argumentele, cu zecile, îmbulzindu-se să-l încredințeze că Svoboda a fost vinovat, a încercat să dezerteze și să trădeze, și că, prin urmare, el, care din întîmplare l-a judecat și l-a osândit, n-are să-și impute nimic, nimic... Totuși, pe când asculta în suflet dovezile liniștitoare, în tavanul cu grinzi negre se iviră, întîi ca niște sclipiri fără rost, apoi tot mai lămurit, ochii omului de sub ștreang, cu privirea mândră, tulburătoare ca o chemare, în al cărei
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
a arătat astfel calea pe care trebuie să meargă băiatul în viață; avocatul, dimpotrivă, căuta să le documenteze că toată "minunea" e numai rezultatul exaltării religioase a copilului... În cele din urmă, neizbutind a-i convinge, Bologa se supără, le impută că vor să-i îmbolnăvească feciorul, umplîndu-i mintea fragedă cu fantasmagorii popești și, fiindcă el, ca tată, e răspunzător de sănătatea sufletească a lui Apostol, interzise pe viitor asemenea exhibiții odată pentru totdeauna. Clasele primare le făcu acasă, având pe
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
și uitîndu-se repede la ceasul-brățară. Ei, poftim! Am întîrziat de la masă... Și numai tu ești de vină, că nu știu pe unde tot umbli, în loc să-mi fii de ajutor... Dojenind de Petre, își dădea bine seama că vrea să-și impute amintirile care l-au cuprins în mrejele lor și de care îi era teamă ca de niște remușcări neiertătoare. Grăbit să plece, nu-și găsi casca și mormăi: ― Fă lampa mai mare, că parcă suntem într-o criptă... De lângă lampă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
aci să dea și el de bucluc, fiindcă românii îl puseseră primar în locul celui care fugise. Parcă e o vină să-ți faci datoria! Adică dincolo, în Făget, în satul vecin, cine-i primar? Cumnatul lui!... Atunci de ce să-i impute lui c-a fost primar câteva săptămîni?... Au trecut însă toate, numai de-ar aduce Dumnezeu pacea mai curând... Bologa îl lăsase să vorbească în voie. Groparul, după ce-și sfârși povestirea pățaniilor, se aștepta să afle și el noutăți
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
i-ar fi vestit bucurie. Dar bucuria i se înecă pe dată într-un noian de gânduri dezmorțite de ecourile împușcăturilor. Își dădu seama că a fost prins pe când voia să treacă dincolo și se spăimântă. În aceeași vreme își imputa că a plecat fără măcar să chibzuiască ce face și chiar fără armă, încît acuma... Se simți deodată atât de ostenit, că gândurile toate i se ostoiră într-o nesfârșit de chinuitoare dorință de odihnă. Îi ardea cerul gurii de sete
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Sau primeam o autorizație de percheziție și trebuia să descind imediat - nu singur, firește - la domiciliul persoanei al cărei nume apărea în document și să efectuez respectiva activitate autorizată de procuror, fără să știu absolut nimic nici despre ce se impută cetățeanului în cauză, nici despre ce anume trebuia să caut în locuința sa! În asemenea situații, nu puteam fi ajutat decât de experiență și de fler, pentru a nu greși. Dar, de regulă, nu găseam și nu ridicam nimic. Și
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
am găsit idioata motivație că trebuie să merg la vot!! Dar simțeam, efectiv, că trebuie să plec din Brașov. Prin urmare, duminică, 15 noiembrie, în jurul orei 12, abia ajuns acasă, am primit un telefon de la...prietena mea, care mi-a imputat nici mai mult nici mai puțin că am fugit din Brașov știind dinainte ce va întâmpla acolo, și m-a pus la curent cu revolta muncitorilor de la întreprinderea de autocamioane. Firește, nu știam nimic. Am încercat să mă liniștesc, sperând
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
deja dubii, de la doamna Răceanu era exclus să obțin ceva, în ipoteza, firește, că ar fi fost la curent cu activitatea infracțională a soțului. Mai ales că, iarăși repet, nu aveam cea mai vagă idee despre faptele ce i se imputau lui Mircea Răceanu. Dar am renunțat repede la acea întrebare, mulțumindu-mă cumva cu ipoteza că, în teribila agitație din acele momente, nimănui nu i-a mai trecut prin minte că trebuie să-mi spună și mie ceva legat de
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
-i privea pe ei doi, prin ce lupe i-ar fi observat, cât de deformat, cum ar fi sunat verdictul? Într-adevăr, au fost amândoi radioși, au scăldat-o într-o mică ploicică de complimente, măsurate la gramaj, i-au imputat absența și au stabilit că vinovatul principal era, desigur, Ovidiu. El își recunoscu partea de vină, nu prea avea chef de comunicare, asta i se întâmpla adesea, în cele din urmă soții Alexe și-au luat rămas bun, s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
palmele. Cămașa străvezie de noapte i se lipise de picioare. Așa cum stătea în fața lui, prăbușită în fotoliu, cu trupul tot aflat la dispoziția privirilor lui, fără să conștientizeze, oferea o priveliște foarte edificatoare pentru un om care venise să-i impute tocmai lipsa de morală. Se plimba prin fața ei în lungul și-n latul camerei, aproape evita să se uite la ea. Carmina aștepta picior peste picior să i se potolească furia. Se săturase, efectiv se săturase de toate scenele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mai văzut. Geoană și a pierdut calmul, trecând la afirmații hazardate, gen „n-ați privatizat nimic“, pentru ca un minut mai târziu să-i reproșeze privatizarea Romtelecom. Un contract pe care Tăriceanu îl regretă, dar care e greu să-i fie imputat atâta timp cât artizanul privatizării Romtelecom, Sorin Pantiș, se află azi la Uniunea PSD-PUR. Nici populismul, în care spilcuitul Mircea Geoană se refugiază tot mai des, nu l-a salvat. Fraze de genul: „facem reforma cu grijă față de oameni“ s-au lovit
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Moldova și în Muntenia pesediștii par să se fi săturat de aroganța lui Năstase. Spre ghinionul lor, PSD-ul n-are mulți lideri de recunoaștere europeană, așa că nu va putea renunța la Năstase, chiar dacă înfrângerea PSD-ului i se poate imputa cvasiintegral. Cine l-ar putea concura pe acest culoar? Geoană, care pierde absolut toate competițiile în care intră? Pușcaș, care, până leagă două vorbe, obosește? Greii partidului, Miron Mitrea, Dan Ioan Popescu, Ioan Rus, rămași fără aura funcțiilor de stat
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
cerere de revocare, îmi pare rău să ți-o spun. Astăzi se discută în Secția de procurori, așa este legea.“ I-am spus: „Vin imediat. Vreau să mă bărbieresc și vin la CSM. Trebuie să aibă și motiv. Ce-mi impută?“ „Păi“, zice el, „nu-i vorba de tine, e vorba de Doru Țuluș“. — Și de ce făcuse asta? Credeți că încerca să și întârzie propria anchetă? — Nu știu dacă fostul ministru Chiuariu știa în acel moment de ancheta respectivă. Nu era
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
relatările jurnalistice etc.). Toate aceste aspecte transpar în realitățile câmpului jurnalistic actual, dependent atât de resursele financiare, cât și de sursele de informare. Acest jurnalism, numit "de piață", privilegiază înainte de toate ideea de rentabilitate economică. Sociologiei jurnalismului i s-a imputat viziunea îngustă asupra jurnalismului, descris ca un mediu aflat în constant conflict, în care actorii se străduiesc să mențină echilibrul (Zelizer, 2004/2007, p. 77). Majoritatea investigațiilor sociologice reduc adesea jurnaliștii la un singur tip de actori, care acționează ca
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
culcat în cortul de tuareg, distrîndu-se pe seama lui și urmărindu-i printr-o crăpătură. Nu, nu puteam risca asta. Am avut o oarecare emoție când am ieșit pe coridor și am observat că bătrânii mă întîmpină cu reținere; parcă-mi imputau îndrăzneala de a fi pângărit un loc unde nimeni n-ar fi trebuit să pună piciorul. Dar în cele din urmă curiozitatea s-a dovedit mai puternică și mi-a venit inima la loc. "Chiar ați fost?" m-a întrebat
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
superioare ce au premers această ședință? Cum se explică faptul că asupra noastră sunt acum - după cum se spune - ațintiți ochii, și chemați, și, din păcate, după părerea mea - dar nu asta e important acum - și nechemați? Lipsurile care ni se impută și pe care ni le imputăm au, fără îndoială, rădăcini mai vechi. Deși discutate, unele, în ședințele anterioare, ele s-au perpetuat. Dar elemente distincte, deși nelegate, au evidențiat faptul, cunoscut, dar nu prea luat în seamă de noi, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]