2,351 matches
-
semenii: În aceste cazuri, „poluția” s-a produs printr-o relație sexuală prohibită (spre exemplu, adulterul), prin Însușirea unor bunuri interzise, prin jignirea unor reprezentanți ai puterii politice sau religioase. Studiile arată că atunci când vindecătorul identifică o asemenea cauză, el incită pacientul la un șir de evocări retrospective și la mărturisirea greșelilor. În unele cazuri, tratamentul și confesarea sunt acte publice; d) acțiunea magică malefică: frecvent, boala este considerată rezultatul unui act răuvoitor, cauzat fie de acțiunea inconștientă a unei persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
devină În scurtă vreme depășite. În acest sens, specialistul american McNulty afirma că un manager de carieră care nu se instruiește permanent riscă să rămână „În afara actualității” În termen de patru ani. Chiar dacă timpul poate părea scurt, el trebuie să incite managerul de carieră la serioase reflecții cu privire la ritmul deprecierii cunoștințelor și al deprofesionalizării lor. Paradoxul, din acest punct de vedere pentru manager este, pe de o parte lipsa tot mai accentuată de timp, iar pe de altă parte nevoia actualizării
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
al neșansei și al necunoscutului, pentru a ajunge din nou la soluția determinismului social în Momente. Personajul este acum esențializat, "redus la ipostaza lui extremă, de expresie umană a unui concentrat de funcție politică: homo politicus"26. Caragialiana lume, lume incită însă la caracterizări de ansamblu. Pentru a o cunoaște și cartografia, Mircea Iorgulescu întreprinde un demers catabazic, străbătând în lung și-n lat un veritabil Hades populat de o "sublume; un conglomerat rezidual în continuă fermentație logoreică. O formațiune teratologică
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Mircea Horia Simionescu, suprapunerile de scriituri, inadvertențele, reluările, labirintul de labirinturi, simultaneismul, stilul parantetic, melanjul de limbaje, etc., subordonate unei invenții epice uluitoare, sunt, în ultimă instanță, modalități de redare a caracterului incomprehensibil al vieții. Textul devine astfel profund neospitalier, incită la un joc de-a v-ați ascuns cu sensul, dezorientează, intrigă și irită. Starea de confuzie și de disconfort, provocată de o strategie auctorială malițioasă, care atrage și respinge deopotrivă, persistă, în ciuda frecventelor pasaje confesive și justificative, sau a
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
au dat foc la autorizațiile lor de mineri (29 octombrie). Autoritățile au adus forțe militare suplimentare, ceea ce a determinat și organizarea minierilor În unități de luptă, controlarea drumului spre Melbourne, trimiterea de emisari În alte așezări miniere pentru a-i incita la colaborare. Cu ocazia unui mare miting la Ballarat minierii au arborat steagul Australiei independente și au depus jurământul de a-l apăra (29 noiembrie 1854). La 1 decembrie 1854, o palisadă din bârne Înalte și groase fusese montată pe
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
să violeze cinstea datorată lui Dumnezeu, nici să-i contrasteze poruncile; Isus nu afirmă că statul este limitat și efemer, pentru că știe că este supus voinței și puterii lui Dumnezeu. În acest context este clar că Isus nu vrea să incite la violență, ci vrea ca ucenicii săi și noua comunitate să urmeze calea iertării și a iubirii în situația unei slujiri responsabile față de Dumnezeu. 2. Apocalipsul între violență și nonviolență 2.1 Efectele unei interpretări reductive a Apocalipsului Cartea Apocalipsului
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
să evaluez continuu elevii, interesându-mă progresul acestora și identificând dificultățile lor de învățare. Prin observarea sistemică a comportamentului elevilor efectuată în timpul desfășurării orelor de matematică, am observat modul în care elevii șiau însușit cunoștințele, tipurile de exerciții care îi incită, conduita manifestată în ore, atitudinea față de această disciplină școlară interes, dezinteres, curiozitate, frică, încântare, capacitatea de a comunica folosind un limbaj matematic, creativitatea manifestată în crearea de exerciții și probleme, originalitatea în găsirea unor soluții, căi de rezolvare, rezistența la
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
proba împărțirii, dar nu se neglijează identificarea și aplicarea unor reguli și scheme pentru efectuarea împărțirii cu rest, precum și stimularea creșterii treptate a vitezei de operare cu numere. Este necesar ca modalitățile de predare-evaluare să fie interactive și participative, să incite întreg colectivul de elevi și să crească eficiența demersului didactic. Rezultatele înregistrate au arătat că elevii efectuează corect operații de împărțire când împărțitorul este format numai din unități. De asemenea itemul 3 este rezolvat cu ușurință și nu a necesitat
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
gradul său de mobilizare, de participare poate fi vizibil prin participarea la viața asociației de locatari, în comitetele de cartier, în asociații etc. Specialiștii în democrație numesc dorința și voința locuitorilor de a se implica citadinitate. Dar cum pot fi incitați cetățenii locuitori ai orașelor la citadinitate, cum pot fi incitați să ia parte, să participe, să se implice în luarea și implementarea deciziilor care le afectează (in)direct viața în cartier, în oraș? În Franța, au fost întreprinși câțiva pași
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
participarea la viața asociației de locatari, în comitetele de cartier, în asociații etc. Specialiștii în democrație numesc dorința și voința locuitorilor de a se implica citadinitate. Dar cum pot fi incitați cetățenii locuitori ai orașelor la citadinitate, cum pot fi incitați să ia parte, să participe, să se implice în luarea și implementarea deciziilor care le afectează (in)direct viața în cartier, în oraș? În Franța, au fost întreprinși câțiva pași în această direcție încă din anii '60 ai secolului XX
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și știința de a face să conveargă în producerea unei noi urbanități amenajarea și organizarea locurilor, misiile agenților serviciilor publice și private și comportamentul locuitorilor. Și în arta și știința conducerii orașului stă astăzi inventarea democrației. Poate această povestire să incite cititorul român, prin analogie sau prin contrast, să se întrebe, așa cum nu a mai făcut-o până acum, asupra istoriei orașelor din țara sa ? Dacă ar face-o, aș fi fericit. Thierry Oblet 1 decembrie 2007 Introducere Orașul și democrația
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cooperative, societăți private, oficii municipale și departamentale. Cu toate acestea, investițiile private și publice în domeniul locuinței sociale au rămas slabe în prima jumătate a secolului XX. Notabilii Franței profunde, care alcătuiau consiliile de supraveghere ale Caselor de Economii, nu incitau câtuși de puțin ca banul public să fie plasat în construcția locuințelor ieftine. Cât despre capitalurile private, acestea preferau să investească în operațiuni mult mai rentabile și mai puțin riscante. Legăturile șubrede stabilite între societățile pentru locuințe ieftine au dus
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
publice"185. Astfel, dispozițiile juridice, tehnice și financiare luate în materie de amenajare teritorială și planificare urbană au fost insuficiente pentru a face din politicile urbane ocazia unei veritabile dezbateri între stat și colectivitățile locale, susceptibile, prin mizele sale, să incite la participare civică. Controlul politic al dezvoltării urbane a fost dorit de o elită modernizatoare ca o oportunitate de a inventa metode de guvernământ capabile să insereze cunoașterea experților în decizia politică, și aceasta fără a contrazice principiile legitimității democratice
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în privința viitorului, atunci aceste proceduri au fost, potrivit curentului modernist, o oportunitate de a se ajunge la o adevărată participare. "Mai rămâne scrie Olivier Guichard să facem oamenii să participe. Acesta este domeniul în care ar trebui căutate empiric soluții, incitând, nu constrângând. Restrângerea numărului celor din administrație, dezvoltarea mijloacelor financiare ale aglomerațiilor, promovarea elitelor locale și a tehnicienilor municipali, lupta împotriva speculanților funciari și imobiliari, acestea sunt condițiile unei politici urbane armonioase și eficiente"235. În cadrul acestei organizări administrative, în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
rol. Este atunci vremea când puterea revine 288". Participarea apărea tot mai mult ca o amăgire. Sub lupa sociologilor, se constatase că animația urbană prin asociații se reducea în fapt la control și supraveghere în "cartierele populare", nu căuta să incite participarea populației. Așa cum remarcau Jean-Pierre Augustin și François Dubet: "Implantarea cvasiexclusivă a dotărilor și animației doar în cartierele "populare" făcea să transpară funcția de control a acestora 289". Această concentrare asupra puterii, potrivit clubului lui Jacques Delors, "Schimb și proiecte
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Discret însă, înainte de anunțarea oficială, aleșii mai bine înfipți în rețelele economice ajungeau să schimbe, să amâne sau chiar să respingă decizii economice dureroase pentru întreprinderile de pe teritoriul orașelor lor, chiar dacă în acest fel își încălcau convingerile liberale. Criza a incitat multe municipalități să încalce normele clasice ale intervenției lor310. Françoise Gerbaux și Pierre Muller subliniau: "Comunele multiplicau susținerea întreprinderilor prin vânzarea sau închirierea terenurilor și clădirilor, prin punerea la dispoziție a unor locuri și localuri libere, prin scutirea de taxe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Noile unelte ale planificării încadrează acum "proiectul urban". Schemele coerenței teritoriale (SCOT) înlocuiesc vechile "scheme directoare". Documente strategice de bază pentru programări 346, ele federează acum diferitele planuri sau programe locale de habitat (PLH). Scopul lor este acela de a incita comunele să nu lase câmp liber promotorilor privați, vânzătorilor de loturi sau case individuale. De vreme ce se înscriu în demersuri intercomunale și, dacă e posibil, ale aglomerațiilor urbane, comunele trebuie să exercite o putere de decizie în materie de urbanism. Se
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pentru totalitatea problemelor majore sau minore pentru care sunt răspunzători. În ochii opiniei publice și ai electoratului, aleșii sunt cei responsabili și judecați global: asta merge, asta nu merge, prețul plătit este mare, sau nu. Un asemenea mod de sancționare incită aleșii să caute răspunsuri globale. Grupurile pot avansa, drept argument, dimensiunea lor multisectorială și capacitatea de integrare a tuturor componentelor într-o operațiune complexă"435. Astfel, de la descentralizare, Franța este martora unei creșteri continue a rolului câtorva specialiști în amenajări
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sistem marcat de o supra-reprezentare rurală și de o strânsă complicitate între prefect și notabili 492. Finalitatea acestor proiecte moderniste de reformă a colectivităților locale evidenția cu precădere căutarea scalelor pertinente susceptibile mai curând să înlocuiască acțiunea statului, decât să incite la emergența unor veritabile contraputeri locale. Prizonieri ai unui cadru prea îngust pentru ambițiile lor, primarii marilor orașe au încercat, cu dificultate, încă din anii 1970, să joace un rol federator în cadrul aglomerației lor. Astăzi, în prelungirea unei "interco-munalități a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cu larghețe tineretului turbulent, clasele mijlocii periurbane manifestă prin votul extremist "un refuz global și multiform al scenei politice și al mizelor pe care aceasta le propune cetățenilor"521, și în general neliniștile privind locul ei în societate. Metropolizarea orașelor incită și mai mult mișcarea de democratizare a moravurilor și aspirația către moduri de viață ce traduc sporirea libertății individuale, care depășesc dramatic condițiile materiale necesare realizării lor. Atingem aici una dintre principalele dificultăți ale guvernării în democrațiile moderne. Consecință derivată
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care să se substituie tacticilor birocratice obișnuite de obstrucționare și împotmolire reciprocă. Relațiile cu caracter mai pregnant politic dintre oraș și stat ar putea să dea forță și formă cererilor sociale, să se deschidă conflictelor sociale ancorate în realitate, să incite cetățenii să se comporte mai mult ca actori decât ca asistați. Cu alte cuvinte, ca inventarea procedurilor politice să fie la înălțimea democratizării moravurilor. Abrevieri ADIL Agence Départementale d'Information sur le Logement (Agenția Departamentală de Informare privind Locuința) ADRI
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se creeze locuri de muncă în interiorul sau în proximitatea cartierelor în dificultate, să se (re)dinamizeze economia locală, să se acționeze asupra comportamentelor populației neinformate, asupra tinerilor, pentru a-i învăța coduri și meserii cerute pe piața muncii (au fost incitați să depună proiecte, au fost încurajați cei care creau slujbe). 2 Baudrillard, J. ș.a., Citoyenneté et urbanité, Editions Esprit, Paris, 1991; Blanc M., Mormont M., L'invention de la démocratie locale, vie quotidienne et démocratie, Paris, L'Harmattan, 1994; Chevalier G.
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Egipt), putem percepe ultimul suflu al Antichității. Astfel, îl regăsim din nou pe Dionisos și les Amours vendangeurs (Amorașii culegători) în chenare de frunze și ciorchini de struguri. Muzeul Louvre păstreză niște specimene splendide ale acestor deosebite țesături, care ne incită să călătorim de-a lungul fluviul Seine și al secolelor, pentru a ne regăsi la Hotelul din Cluny, construit de către Jacques d'Amboise între 1483 și 1500 și devenit muzeu de stat în 1844, fiind situat în fața unei tapițerii din
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
și a tradițiilor populare 153. Operele artiștilor și artizanilor au țesut legături care apropie comunitatea viticolă, în spațiu și timp, de Lumea Veche și de cea Nouă. Începând cu Renașterea, gustul vinului și plăcerea de a bea în societate au incitat artizanii sticlei, ai lemnului și ai metalului să creeze, să modeleze sau să sculpteze recipiente demne să găzduiască prețioasa băutură. Arta prelucrării sticlei din secolul al XVII-lea a dat naștere multor forme originale, decorate cu figuri mitologice (mai ales
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
marching hitherward. CORDELIA: 'Tis known before. Our preparation stands În expectation of them. O dear father, It is thy business that I go about; Therefore great France My mourning and importuned tears hath pitied. No blown ambition doth our arms incite, But love, dear love, and our aged father's right: Soon may I hear and see hîm! Exeunt. SCENE V Gloucester's castle. Enter Regan and Oswald. REGAN: But are my brother 's pow'rs set forth? OSWALD: Ay, madam
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]