2,622 matches
-
siguranță privative de libertate a căror durată maximă este de cel puțin trei ani, astfel cum sunt definite acestea de legislația statului emitent, conduc la predarea pe baza unui mandat de arestare, în condițiile prezentului acord și fără verificarea dublei incriminări a faptei: - apartenența la o organizație criminală; - terorismul; - traficul de persoane; - exploatarea sexuală a copiilor și pornografia infantilă; - traficul ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope; - traficul ilicit de arme, muniție și materiale explozive; - corupția; - frauda, inclusiv frauda care aduce atingere
22006A1021_01-ro () [Corola-website/Law/294563_a_295892]
-
soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție pe calea unei hotărâri prealabile. Totodată, a învederat că rapoartele întocmite în temeiul art. 5 și următoarele din Decizia 2005/387/JAI au în vedere noi substanțe psihoactive, iar constatarea acestora justifică incriminarea la nivelul legislației naționale a unor operațiuni efectuate cu astfel de substanțe. Din preambulul Legii nr. 194/2011 rezultă că sub incidența sa intră efectuarea de operațiuni fără drept cu substanțe cu efect psihoactiv, iar efectuarea de astfel de operațiuni
DECIZIE nr. 1 din 25 ianuarie 2017 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiuni de drept cu privirea la analiza laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280282_a_281611]
-
reprezintă o normă de completare în raport cu art. 16 din Legea nr. 194/2011 , cu toate că această din urmă lege nu face nicio trimitere expresă la Decizia CJUE? 4. Dacă varianta laturii obiective "efectuează sau intenționează să efectueze operațiuni" încalcă principiul legalității incriminării din perspectiva în care incriminează faza internă a infracțiunii, respectiv se incriminează persoana care intenționează, în propria minte, să săvârșească infracțiunea? 5. Dacă este suficientă stabilirea caracterului unei substanțe de a avea efecte psihoactive, prin raportare la literatura de specialitate
DECIZIE nr. 1 din 25 ianuarie 2017 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiuni de drept cu privirea la analiza laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280282_a_281611]
-
normă de completare în raport cu art. 16 din Legea nr. 194/2011 , cu toate că această din urmă lege nu face nicio trimitere expresă la Decizia CJUE", apărătorul ales al inculpatului G.O.Gh. a apreciat că, în situația în care se urmărea incriminarea unei operațiuni, același art. 2 lit. e) din Legea nr. 194/2011 , care definește ce înseamnă susceptibilitate de efecte psihoactive, trebuia să precizeze expres că aceasta se realizează conform raportului EMCDDA actualizat anual, fiind o normă de trimitere. A precizat
DECIZIE nr. 1 din 25 ianuarie 2017 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiuni de drept cu privirea la analiza laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280282_a_281611]
-
expunerea de motive creează premisele acestei interpretări, în concret, arată că Legea nr. 194/2011 nu constituia un filtru, respectiv un temei legal de control. În ceea ce privește întrebarea "dacă varianta laturii obiective efectuează sau intenționează să efectueze operațiuni încalcă principiul legalității incriminării din perspectiva în care incriminează faza internă a infracțiunii, respectiv se incriminează persoana care intenționează, în propria minte, să săvârșească infracțiunea", a susținut că nu se poate afirma despre o persoană care vinde la colțul străzii că aceasta coordonează propria
DECIZIE nr. 1 din 25 ianuarie 2017 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiuni de drept cu privirea la analiza laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280282_a_281611]
-
denunț. 29. Autorul sesizării apreciază că toate aceste intervenții legislative nu sunt fundamentate din perspectiva punerii în acord a textelor cu vreo decizie de neconstituționalitate și nici nu a fost justificată urgența acestora în vreun alt fel. Deși dezincriminarea sau incriminarea unei fapte ține de politica penală a statului, calea prin care aceasta se realizează trebuie să fie conformă cu exigențele Legii fundamentale. Or, din această perspectivă, dezincriminarea infracțiunii de "Neglijență în serviciu", prevăzute în art. 298 din Codul penal, sau
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
unei fapte ține de politica penală a statului, calea prin care aceasta se realizează trebuie să fie conformă cu exigențele Legii fundamentale. Or, din această perspectivă, dezincriminarea infracțiunii de "Neglijență în serviciu", prevăzute în art. 298 din Codul penal, sau incriminarea infracțiunii de "Consum de alcool sau de alte substanțe ulterior producerii unui accident de circulație", în cuprinsul art. 336^1 din Codul penal, printr-o ordonanță de urgență, nu respectă cerințele constituționale ale art. 115 alin. (4) și, prin urmare
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
cum este cazul infracțiunii de neglijență în serviciu prevăzută la art. 298 din Codul penal), s-a procedat și la o dezincriminare "parțială" a unor infracțiuni, în sensul că au fost eliminate din conținutul normativ al acestora unele ipoteze de incriminare. În conformitate cu dispozițiile ordonanței de urgență, judecătorul delegat va trebui să analizeze într-un termen extrem de scurt dacă se impune sau nu sesizarea instanței competente, în cauzele judecate definitiv, pentru stabilirea incidenței dispozițiilor art. 4 din Codul penal referitoare la aplicarea
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
Codului de procedură penală cu unele decizii ale Curții Constituționale, modificările aduse prin acest act normativ analizat depășesc sfera modificărilor impuse de deciziile Curții Constituționale. Consiliul Superior al Magistraturii face trimitere și la jurisprudența anterioară a Curții Constituționale, potrivit căreia "incriminarea/dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni țin de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale" ( Decizia nr. 683 din 19 noiembrie 2014 , publicată în
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
asociată, în cursul ultimilor cinci ani cel puțin, oricare dintre persoanele menționate la primul paragraf literele (a) și (d) care acționa în calitatea dată de una dintre pozițiile menționate la primul paragraf literele (a) și (d); (d) detalii privind orice incriminare și sancțiune publică oficială pronunțată contra unei astfel de persoane de către autoritățile statutare sau de reglementare (inclusiv de către organismele profesionale desemnate). Se indică, de asemenea, dacă persoana în cauză a fost vreodată împiedicată de o instanță să mai acționeze în calitate de
32004R0809-ro () [Corola-website/Law/292970_a_294299]
-
asociată, în cursul ultimilor cinci ani cel puțin, oricare dintre persoanele menționate la primul paragraf literele (a) și (d) care acționa cu capacitatea dată de una dintre pozițiile menționate la primul paragraf literele (a) și (d); (d) detalii privind orice incriminare și sancțiune publică oficială adusă/impusă unei astfel de persoane de către autoritățile statutare sau de reglementare (inclusiv de către organismele profesionale). Se indică, de asemenea, dacă persoana în cauză a fost vreodată împiedicată de o instanță să mai acționeze ca membru
32004R0809-ro () [Corola-website/Law/292970_a_294299]
-
din Codul de procedură penală pentru a desemna legătura obiectivă între problema de drept supusă interpretării și procesul penal în curs, trebuie să se înțeleagă dezlegarea raportului juridic penal născut ca urmare a încălcării relațiilor sociale proteguite prin norma de incriminare, inclusiv sub aspectul consecințelor de natură civilă, și nu rezolvarea unei cereri incidentale invocate pe parcursul judecării cauzei în ultimă instanță. De altfel, aceasta a fost și rațiunea avută în vedere de legiuitor care, prin art. 102 pct. 284 din Legea
DECIZIE nr. 21 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept deduse judecăţii este admisibilă, deşi antamează o problemă de procedură, întrucât de rezolvarea acestei probleme procedurale depinde soluţia care se va pronunţa cu ocazia judecării apelului, şi că dispoziţiile art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală sunt aplicabile şi în cazul persoanei juridice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276729_a_278058]
-
excluderii acesteia de la asistența juridică obligatorie. Raportarea dispozițiilor art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală la pedepsele aplicabile persoanei juridice, conform art. 136 alin. (2) și (3) din Codul penal, și nu la pedepsele stabilite în normele de incriminare, la care se referă art. 187 din Codul penal, înseamnă a exclude persoana juridică de la asistența juridică obligatorie, pe cale de interpretare, fără temei legal. În sprijinul acestei opinii s-a făcut referire și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului
DECIZIE nr. 21 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept deduse judecăţii este admisibilă, deşi antamează o problemă de procedură, întrucât de rezolvarea acestei probleme procedurale depinde soluţia care se va pronunţa cu ocazia judecării apelului, şi că dispoziţiile art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală sunt aplicabile şi în cazul persoanei juridice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276729_a_278058]
-
tratament între diferiți subiecți procesuali, precum și la o distincție nejustificată a interpretării pe care legea procesuală nu o îngăduie. De altfel, nu este singura reglementare legală în cazul persoanei juridice, când este avută în vedere pedeapsa prevăzută în normele de incriminare, în accepțiunea stabilită de art. 187 din Codul penal, același raționament regăsindu-se la stabilirea amenzii pentru persoana juridică (art. 137 din Codul penal) în cazul aplicării pedepsei complementare a dizolvării persoanei juridice [art. 139 alin. (1) lit. b) din
DECIZIE nr. 21 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept deduse judecăţii este admisibilă, deşi antamează o problemă de procedură, întrucât de rezolvarea acestei probleme procedurale depinde soluţia care se va pronunţa cu ocazia judecării apelului, şi că dispoziţiile art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală sunt aplicabile şi în cazul persoanei juridice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276729_a_278058]
-
a dispozițiilor art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală în sensul că acestea se raportează la pedepsele aplicabile persoanei juridice conform art. 136 alin. (2) și (3) din Codul penal, și nu la pedepsele prevăzute în normele de incriminare, la care se referă art. 187 din Codul penal, înseamnă a exclude persoana juridică de la asistența juridică obligatorie, pe cale de interpretare, fără un temei legal. Această interpretare a permis legiuitorului să nu prevadă în Partea specială a Codului penal, în
DECIZIE nr. 21 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept deduse judecăţii este admisibilă, deşi antamează o problemă de procedură, întrucât de rezolvarea acestei probleme procedurale depinde soluţia care se va pronunţa cu ocazia judecării apelului, şi că dispoziţiile art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală sunt aplicabile şi în cazul persoanei juridice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276729_a_278058]
-
referă art. 187 din Codul penal, înseamnă a exclude persoana juridică de la asistența juridică obligatorie, pe cale de interpretare, fără un temei legal. Această interpretare a permis legiuitorului să nu prevadă în Partea specială a Codului penal, în fiecare normă de incriminare, pedeapsa aplicabilă persoanei juridice, să prevadă în titlul consacrat răspunderii penale a persoanei juridice din Partea generală a Codului penal că anumite dispoziții penale "se aplică în mod corespunzător" și să reglementeze, în capitolul privind tragerea la răspundere penală a persoanei
DECIZIE nr. 21 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept deduse judecăţii este admisibilă, deşi antamează o problemă de procedură, întrucât de rezolvarea acestei probleme procedurale depinde soluţia care se va pronunţa cu ocazia judecării apelului, şi că dispoziţiile art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală sunt aplicabile şi în cazul persoanei juridice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276729_a_278058]
-
De altfel, Codul penal din 1969 prevedea infracțiunea de proxenetism în titlul IX - Infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială", la cap. IV - Alte infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială", în timp ce în noul Cod penal incriminarea faptei de proxenetism a fost adusă în titlul destinat protecției persoanei, care este titlul I - "Infracțiuni contra persoanei", printre infracțiunile care se referă la exploatarea persoanelor vulnerabile, având reglementarea în cap. VII - "Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile". Astfel, pornind de la
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
săvârșite față de o persoană majoră și una minoră, sunt întrunite elementele constitutive ale unei singure infracțiuni de proxenetism, în varianta agravată prevăzută de art. 213 alin. (1) și (3) din Codul penal. S-a apreciat că, din conținutul normei de incriminare, pluralitatea subiecților pasivi nu determină o pluralitate de infracțiuni. În continuare, s-a arătat că alta ar fi fost situația în cazul în care legiuitorul ar fi folosit în alin. (1) al art. 213 din Codul penal sintagma "de către o
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
unui concurs de infracțiuni. În argumentarea acestui punct de vedere s-a susținut că pluralitatea de subiecți pasivi generează o pluralitate de infracțiuni sub forma concursului de infracțiuni, cu excepția infracțiunilor contra persoanei pentru care, prin voința exprimată în norma de incriminare, legiuitorul construiește o unitate de infracțiune în ipoteza pluralității de subiecți pasivi. Deopotrivă, s-a susținut că în dispozițiile art. 213 alin. (3) din Codul penal legiuitorul a reglementat o variantă agravată a infracțiunii de proxenetism, stabilind că, dacă faptele
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
213 alin. (1) din Codul penal, constituie infracțiunea de proxenetism determinarea sau înlesnirea practicării prostituției ori obținerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către una sau mai multe persoane. O primă observație care se impune a fi făcută sub aspectul incriminării faptei de proxenetism în noul Cod penal este legată de locul în care se află aceasta, respectiv în titlul I al părții speciale, în cap. VII - Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile. În Codul penal din 1969, această faptă era incriminată
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
faptă era incriminată (într-o variantă modificată) în art. 329, situat în titlul IX - Infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială, cap. IV - Alte infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială. În doctrină, este considerată firească incriminarea în titlul destinat protecției persoanei, printre infracțiunile care se referă la exploatarea persoanelor vulnerabile, libertatea persoanei fiind principala valoare protejată prin aceasta (V. Cioclei în Codul penal - Comentarii pe articole, Ed. C.H. Beck, București, 2014, p. 446). A doua observație
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
nr. 187/2012 ), este necesar a se stabili care este obiectul juridic, respectiv valoarea socială ocrotită, și, drept urmare, titularul acesteia. În acest demers, se consideră că trebuie avută în vedere, pe lângă considerațiile privitoare la capitolul în care se află această incriminare, și Decizia nr. XVI din 19 martie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, cu privire la raportul dintre infracțiunea de proxenetism prevăzută în art. 329 din Codul penal și infracțiunea de trafic
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
respectiv, art. 13 din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și cea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. 1 din Codul penal (din 1969) este dată de obiectul juridic generic diferit al celor două incriminări, respectiv de valoarea socială diferită, protejată de legiuitor prin textele incriminatorii ale celor două legi: în cazul infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, aceasta este apărarea dreptului la libertatea de voință și
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
trafic de persoane (art. 210 din Codul penal), respectiv trafic de minori (art. 211 din Codul penal). Așadar, reținând și considerentele expuse mai sus, dar și pe cele din decizia amintită, se poate trage concluzia că valoarea socială ocrotită prin incriminarea faptei de proxenetism conform art. 213 din Codul penal este libertatea persoanei, iar titularul acesteia este chiar persoana "exploatată", care devine astfel subiect pasiv al infracțiunii. În sprijinul acestei opinii este și Decizia nr. 874 din 15 decembrie 2015 pronunțată
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
Însă, conform art. 213 alin. (1) din Codul penal, constituie infracțiunea de proxenetism, așa cum s-a arătat, determinarea sau înlesnirea practicării prostituției ori obținerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către una sau mai multe persoane. Astfel că, față de vechea incriminare a proxenetismului (art. 329 din Codul penal din 1969), în Codul penal actual se prevede că determinarea sau înlesnirea practicării prostituției ori obținerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției poate avea ca subiect pasiv una sau mai multe persoane care
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]