3,415 matches
-
se mai aud pe fregate o mie de boturi cum latră." (O mie de vânturi). Mijloacele sunt, în general, aceleași cu ale generației sale, dar în loc să facă o radiografie, un reportaj al lumii exterioare, Constant Tonegaru optează pentru o stranie incursiune într-o lume interioară. Și erosul e aici prilej de călătorie, femeia cafenie, o mulatră îi șoptește istoria peregrinărilor ei care se confundă cu cea a amorurilor, un amant în Peru, unul la Santa Clava, altul în SUA. E o
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
femeia cafenie, o mulatră îi șoptește istoria peregrinărilor ei care se confundă cu cea a amorurilor, un amant în Peru, unul la Santa Clava, altul în SUA. E o călătorie ciudată care deschide porțile unui univers anatomic ce amintește de incursiunile în fiziologic ale avangardei: "Apele Mării de Safir într-o noapte/ urcau răzvrătite spre inima mea de vântură-lume,/ plutea numai Vasul-Fantomă și o stea exilată/ din constelații somptuoase, străluciri și renume" (Demonul sângelui). De obicei, călătoria se asociază ritualului de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
textelor surprind și ele aceeași dispariție lentă a vieții: somnul, odihna, oboseala, care devin caracteristici principale ale întregii lumi și se transformă în anticamere ale morții. Și în Fata morgana regăsim aceeași viziune asupra lumii acvatice. Se realizează aici o incursiune în sine în căutarea necunoscutei, erotismul amestecându-se cu dorul de moarte: "Ești pretutindeni necunoscută;/ ți-aud pașii prin bătaia inimii mele/ trecând prin veghere oriunde./ Ochi limpezi ascultă chipuri nechemate/ de care al tău se ascunde./ Fiecare frunte-i
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ficțiune și realitate. Realismul nu atinge așadar doar planul semnificatului, al imaginarului poetic, ci și pe cel al expresiei. Regăsim, astfel, în poezia contemporană, aproape toate procedeele specifice oralității, de la interjecții, interogații sau exclamații la expresiile populare sau argotice. Aceste incursiuni pe care le propune poezia actuală în limbajul străzii nu au un rol "ornamental", ci funcționează ca adevărate redefiniri, la nivelul limbajului, ale retoricii clasice. În spatele lor se ascunde totuși și spiritul de frondă ce caracterizaze și poezia războiului. Poate
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de fier/ n-a găsit sânii prințesei, nu încă." (Proiect abandonat de madrigal). Discursul declamatoriu este pretext, la Constant Tonegaru, pentru deschiderea unei discuții despre originalitatea tematicii literare, de fapt, pretext pentru o invitație adresată cititorului de a face o incursiune în laboratorul de creație: "Domnilor,/ am vrut să scriu și ceva despre toamnă,/ dar toamna aceasta a fost banală/ căci toate toamnele-s la fel/ și vă asigur:/ Nici una n-are temă originală." (Conspect de toamnă). Poezia își onorează titlul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lui Thomas Berner, Thomas B. Connery, David Eason, Barbara Lounsberry, John J. Pauly, Sam G. Riley și Ronald Weber, ca să amintesc câțiva dintre ei. Acum, când cartea mea este terminată, văd foarte clar cât au fost de dispuși să facă incursiuni critice în ceea ce fusese până atunci un gol academic. Această faptă a presupus mult curaj. Am văzut în ei (trebuie să subliniez din nou că această listă nu este exhaustivă) prima generație de cercetători care s-au apropiat de forma
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
are propriul pedigree. Sim aduce în discuție sintagma "jurnalismul literar" în antologia sa publicată în 1984, "The Literary Jounalists" (Jurnalist literat), unde, fără să dea alte explicații suplimentare, declară în examinarea critică introductivă că, "spre deosebire de jurnalismul obișnuit, jurnalismul literar presupune incursiuni în inima unor subiecte complexe și dificile" (3, subliniere adăugată). Folosind termenul de "jurnalism literar", el nu face totuși altceva decât să uzeze de un vechi termen. În 1907 Bookman, o revistă literară prestigioasă, publică "Confesiunile unui jurnalist literar" în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ne arată în suficiente ocazii în ce măsură ambiția lor narativă este de a schimba propria lor subiectivitate cu cea a subiecților lor - nu cu a obiectelor. Cu patruzeci de ani înainte, Stephen Crane spunea în lucrarea An Experiment in Misery (O incursiune în sărăcie, n. trad.) că voia să scrie despre cum este să fii un om al străzii după ce ai văzut unul - "Poate aș reuși într-o oarecare măsură să aflu care este modul său de a gândi" (34). Anderson și-
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
complicata lume a umanioarelor. Am auzit atunci, surprins, că istoria nu e numai o culegere de date sau o reconstituire a adevărului unor evenimente trecute, ci o subtilă reconstrucție subiectivă, o narațiune topită și făcută expresivă literar după o prealabilă incursiune în documente și cărți despre trecut. Istoricul, îmi spunea atunci Alexandru Zub, nu face, ci "scrie" istoria - ecou al uneia dintre celebrele sale cărți în care germina o idee reluată cu mai mult aplomb publicitar în anii '90 de Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
euro-asiatice, cu precizarea că stepa nu a produs decât dezastre și ce mare noroc de coloana vertebrală a Carpaților, fiindcă, altfel, n-am fi fost decât o sălbatică și neproductivă stepă. Sunt deja cincisprezece ani de când am început a face incursiuni în zonele crepusculare ale istoriei naționale, zone care mi s-au pă rut sau chiar sunt în realitate mai puțin reliefate, căutând să le prezint într-o altă lumină și într-o altă dimensiune. Am reușit? Poate, în parte. Cine
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
agriculturii, atunci, în mod firesc practica agricolă trebuie pusă pe seama autohtonilor. În categoria denumirilor arhaizante intră și ausonii, care vin spre noi prin filieră romano - bizantină.Cine sunt ausonii? Ca să răspundem la această întrebare, trebuie să facem o scurtă incursiune în istoria populațiilor italice, între care își află locul și aurungii, înrudiți cu oscii și stabiliți între Latium și Campania. Capitala aurungilor era Ausonia și, după cucerirea populației și a capitalei de către latini în urma războiului Ligii Latine la anul 338
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și dacii liberi îl determină mai întâi pe Gelienus, apoi pe Aurelian, să abandoneze Dacia lui Traian, care, pentru o sută de ani, rămâne vizigoților federați ai Romei. Dacii liberi au fost deosebit de activi, fie împreună cu sarmații, fie singuri, fac incursiuni în Banat, la 235, fiind respinși de Maximin Tracul, fie însoțind pe goți, trec Dunărea la anul 238 . În dreptul istoriei goților, atât timp cât au stat în stepele nord-pontice și în Dacia, sunt puține lucruri de spus sau de adăugat. Năvălirea hunilor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ungurilor înainte de anul 1000. Nu poate să nu surprindă modul în care cronicarii lor au știut să construiască o istorie care poate deruta cititorul . Abatele Regino din Prűm, care a trăit în secolul al X-lea, cunoscându-i direct din incursiunile făcute în Germania, îi descrie astfel: „Ungurii rătăcesc în pustiitățile Panoniilor și ale avarilor și își caută hrana zilnică din vânat și pescuit. Ei luptă mai ales cu săgeți pe care știu să le arunce cu mare dibăcie din arcurile
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și putem spune că o cuceresc în limba franceză și pentru această limbă până în secolul al XIV-lea . Relația apusenilor cu asiaticii este atât de subțire, de superficială, atât de puțin cunoscută și atât de inconsistentă, încât se reduce la incursiunile hunilor și a aliaților asiatici și europeni în secolul al V-lea, încheiată la Câmpiile Catalaunice (nota bene: vizigoții lui Teodoric sunt alături de romanii conduși de Aetius), la unele jafuri ale avarilor în secolele VII-VIII, reprimate de franci prin distrugerea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
sunt alături de romanii conduși de Aetius), la unele jafuri ale avarilor în secolele VII-VIII, reprimate de franci prin distrugerea ringului avarilor la anul 796 și prin înglobarea Avariei panonice în lumea apuseană a Imperiului caroligian . De asemenea, nu trebuie omise incursiunile ungurilor, timp de 60 de ani, în secolul al X-lea, care au fost oprite prin victoria decisivă de la râul Lech, din anul 955, a împăratului german Otto cel Mare . La ei, la apuseni, și să-i luăm de exemplu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
o societate cvasipatriarhală, elementele de dominație de factură asiatică au față de această societate românească o poziție extrateritorială geografic, peste care vine periodic în pradă. Fenomenul poate fi urmărit foarte bine la unguri : în 60 de ani fac peste 30 de incursiuni de jaf și pradă în Italia, Franța și Germania. Când prada era consumată, se pornea la o nouă incursiune. Societatea migratorilor asiatici era o societate parazitară . Pentru teritoriul românesc, a cărui populație nu avea posibilitatea să înlăture aceste expediții de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
care vine periodic în pradă. Fenomenul poate fi urmărit foarte bine la unguri : în 60 de ani fac peste 30 de incursiuni de jaf și pradă în Italia, Franța și Germania. Când prada era consumată, se pornea la o nouă incursiune. Societatea migratorilor asiatici era o societate parazitară . Pentru teritoriul românesc, a cărui populație nu avea posibilitatea să înlăture aceste expediții de jaf, să le pună capăt printr-o luptă deschisă, s-a ajuns la o modalitate de existență, la un
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
să fi fost mai puțini, în schimb, societatea românească putea da animale mari și mici, mai puțin cereale, poate miei și orz, pânză și „stofă” de lână, metale prețioase, miere și ceară etc. Inițial, teritoriul românesc a fost supus unor incursiuni periodice, cu spolierea populației și luarea de sclavi, după care s-a ajuns la un aranjament formal și verbal între șefii militari, aristocrația de stepă, și reprezentanții populației locale, aleși de obște sau impuși de migratori. În relație cu acești
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
împărăție a lui Gengis-Han în nordul Mării Negre, parte a Hanatului Hoardei de Aur, nu a însemnat, în ce ne privește, și respectarea de către tătarii Crimeei a legilor impuse de hanul hanilor - Iassa lui, care a scăpat Imperiul mongol de la pieire. Incursiunile pră dalnice ale tătarilor din Crimeea și Buceac au continuat secole de-a rândul asupra teritoriilor românești, asupra polonilor și rușilor. Cnezatul Moscovei, împreună cu celelalte cnezate rusești, vasale tătarilor din 1237, încetează de a mai plăti tribut, respectiv taxă de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Dunării, pentru care poziția geostrategică și factorul economic au jucat un rol important și în grade diferite de-a lungul secolelor, devenind în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, o chestiune de prestigiu și de orgoliu. O scurtă incursiune în istoria teritoriilor nord-dunărene ar putea arunca o altfel de privire, dintr-un alt unghi, asupra raporturilor româno-otomane, pornind tocmai de la politica romano-bizantină față de o Dacie abandonată de armata și administrația romană. Stategia romană impunea, în timpul lui Galienus și Aurelian
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
într-o țară străină, considerată teritoriu de pradă, jafuri și distrugeri . După supunerea țărilor din Peninsula Balcanică, a sârbilor și bulgarilor, care au primit și sprijinul românilor de la nordul Dunării în timpul lui Vladislav- Vlaicu și Mircea cel Bătrân, turcii fac incursiuni de pradă și în Țara Românească. La expediția de pradă organizată în 1391 de akângii lui Firuz Beg, când Țara Românească (Ilfak) nu era încă supusă, Mircea cel Bătrân, profitând de absența sultanului Bayezid și a trupelor sale în Anatolia
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de organizare, asistență socială și democrație autentică, dovedită prin grija față de om și față de mediul ambiant. Concepută la modul mozaicat pe mai multe paliere și registre sectoriale, cartea de față se prezintă în ultimă instanță ca un ghid de veritabilă incursiune istorico-culturală, dar și de analize faptice, acoperind zone mult mai largi de problematică socială, politică și diplomatică, în care sunt implicate numeroși actanți, respectiv oameni de legătură, pe aportul cărora la această zidire colectivă autorul își sprijină aserțiunile și demonstrațiile
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
puncte de contact și de interferențe benefice, pe care autorul le selectază cu parcimonie din marea masă de informații și aspecte de toate naturile și calibrele, acel tip de aspecte care ies în prim plan și fără de care o asemnea incursiune ar rămâne fără obiectivul ei principal. Vom avea deci de-a face cu succinte incursiuni în literatura și cultura Finlandei, cu furnizarea unor date importante cu privire la relațiile de ordin politico-militar și diplomatic dintre cele două țări, la bogate detalii despre
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
marea masă de informații și aspecte de toate naturile și calibrele, acel tip de aspecte care ies în prim plan și fără de care o asemnea incursiune ar rămâne fără obiectivul ei principal. Vom avea deci de-a face cu succinte incursiuni în literatura și cultura Finlandei, cu furnizarea unor date importante cu privire la relațiile de ordin politico-militar și diplomatic dintre cele două țări, la bogate detalii despre receptarea literaturii finlandeze în spațiul nostru de cultură, la lumea finlandeză văzută la ea acasă
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
popular 192. După primul batant al revistei (Pagini de civilizație și cultură), urmează Interferențe de la Kalevala la moderni. Aici remarcăm un articol, de fapt o traducere de Grete Tartler a unei prelegeri susținute de Jacob Grimm, care propune încă o incursiune în literatura finlandeză. În concepția acestuia, Kalevala este o "o bogăție de mituri, imagini și expresii neauzite"193. Grimm face o comparație între epopeea homeriană, care prezintă disputa dintre greci și troieni, și cea finlandeză (disputa dintre laponi și finni
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]