5,207 matches
-
Un milion de lei îmi lipsesc / lipsește ca să îmi iau o mașină nouă. b. O mie de euro fac / face diferența între o mașină nouă și una second-hand. Contrastul dintre aceste două perechi de exemple se explică prin diferența de individualizare a membrilor setului. În primele exemple, membrii sunt puternic individualizați. În a doua pereche de exemple, membrii setului sunt puțin individualizați, din context reiese că este pertinent ansamblul. Așadar, sintagmele nominale de tipul un milion de studenți pot avea o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
său, iar N1 este un specificator. Nedelcu (2009) adoptă o analiză similară cu cea a lui Kupferman: N1 este un specificator, iar N2 este centrul sintagmei pseudopartitive. Rothstein (2009) distinge două tipuri de utilizări ale sintagmelor pseudopartitive: citirea de tip individualizare și cea de tip măsurare. În sintagmele de tip individualizare, primul nominal este centrul sintagmei și atribuie rolul semantic Conținut complementului său de pe a doua poziție. În sintagmele de tip măsurare, primul nominal este un modificator. În sintagmele de tip
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
analiză similară cu cea a lui Kupferman: N1 este un specificator, iar N2 este centrul sintagmei pseudopartitive. Rothstein (2009) distinge două tipuri de utilizări ale sintagmelor pseudopartitive: citirea de tip individualizare și cea de tip măsurare. În sintagmele de tip individualizare, primul nominal este centrul sintagmei și atribuie rolul semantic Conținut complementului său de pe a doua poziție. În sintagmele de tip măsurare, primul nominal este un modificator. În sintagmele de tip individualizare, primul nominal are un grad de referențialitate mai ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și cea de tip măsurare. În sintagmele de tip individualizare, primul nominal este centrul sintagmei și atribuie rolul semantic Conținut complementului său de pe a doua poziție. În sintagmele de tip măsurare, primul nominal este un modificator. În sintagmele de tip individualizare, primul nominal are un grad de referențialitate mai ridicat, pe când în sintagmele de tip măsurare, gradul de referențialitate al primului nominal este mai scăzut. O analiză destul de frecvent propusă pentru sintagmele pseudopartitive este cea prin inversiune predicativă (cf. Tănase-Dogaru, 2007
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
masive și abstracte sunt articulate. Ele au o interpretare de tip "individ", spre deosebire de masivele și abstractele nearticulate, care au o interpretare de tip "proprietate". Articularea face imposibil acordul la singular: (44) Laptele și untul sunt (/*este) în frigider. Articularea atrage individualizarea referentului, iar sintagma coordonată laptele și untul denumește doi indivizi (în sens semantic), adică două unități discrete (sticla de lapte și pachetul de unt). În enunțurile generice, acordul se face tot la singular: (45) Laptele și untul conțin (/*conține) calciu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
direct are anumite caracteristici; în mare, acestea pot fi rezumate prin specificitate. Dacă un complement direct este +specific (+individualizat în context), este prezent și cliticul de dublare. Specificitatea nu se confundă cu definitudinea, dar au în comun trăsătura semantică de individualizare a referentului. Prin urmare, o constrângere privind particularitățile semantice ale complementului direct caracterizează și utilizarea conjugării obiective (definite) în maghiară, și dublarea clitică din română. Pentru maghiară, s-au propus și analize conform cărora mărcile conjugării obiective ar fi de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
date ca sinonime. Însă pentru înțelegerea condițiilor de dublare din română (și nu numai) trebuie făcută distincția între aceste valori semantice. Definitudinea este asociată cu prezența unui determinant definit (referentul este individualizat prin prezența acestuia), pe când specificitatea înseamnă, general spus, individualizarea în context. Această individualizare în context trebuie înțeleasă în termeni de proeminență discursivă. Ea se poate obține pragmatic, spre deosebire de individualizarea prin definitudine, care este formală, legată de prezența determinantului definit. În limba română, dublarea clitică este prezentă în contextul unui
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pentru înțelegerea condițiilor de dublare din română (și nu numai) trebuie făcută distincția între aceste valori semantice. Definitudinea este asociată cu prezența unui determinant definit (referentul este individualizat prin prezența acestuia), pe când specificitatea înseamnă, general spus, individualizarea în context. Această individualizare în context trebuie înțeleasă în termeni de proeminență discursivă. Ea se poate obține pragmatic, spre deosebire de individualizarea prin definitudine, care este formală, legată de prezența determinantului definit. În limba română, dublarea clitică este prezentă în contextul unui complement direct +specific (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
semantice. Definitudinea este asociată cu prezența unui determinant definit (referentul este individualizat prin prezența acestuia), pe când specificitatea înseamnă, general spus, individualizarea în context. Această individualizare în context trebuie înțeleasă în termeni de proeminență discursivă. Ea se poate obține pragmatic, spre deosebire de individualizarea prin definitudine, care este formală, legată de prezența determinantului definit. În limba română, dublarea clitică este prezentă în contextul unui complement direct +specific (vezi Van Peteghem, 2003-2004), nu +definit. Se poate ca un complement direct +definit să nu fie dublat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
determinat de agentivitate și de telicitate: nominale inanimate (sistem ergativ) vs animate (sistem acuzativ). Liao (2002) arată că niciunul dintre criteriile de partiție propuse de Dixon nu se poate aplica limbii kavalan, criteriul relevant pentru tranzitivitatea din această limbă fiind individualizarea temei. Relevanța acestui tip de partiție pentru ergativitate a fost contestată de unii autori. De exemplu, Delancey (1981)27 a încercat să explice marcarea pronominală la persoanele 1 și 2 prin organizarea discursului. În tibetană și în lezghină, marcarea agentului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ergativă, antipasivul este adesea folosit pentru a exprima o acțiune obișnuită, conativă sau incompletă, diferită de acțiunea unică, actuală, terminată. În privința caracteristicilor semantice ale argumentului, Polinskaja și Nedjalkov (1987: 247) formulează observația că marcarea absolutivă a unui NP echivalează cu individualizarea maximă. Diferența comunicativă, opțională, dintre o construcție antipasivă și una ergativă poate fi atribuită factorului individualizare − referentul este numit explicit și neambiguu −, iar antipasivul poate micșora nivelul de individualizare. Numele încorporat și, în special, obiectul încorporat sunt nemarcate în privința individualizării
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acțiunea unică, actuală, terminată. În privința caracteristicilor semantice ale argumentului, Polinskaja și Nedjalkov (1987: 247) formulează observația că marcarea absolutivă a unui NP echivalează cu individualizarea maximă. Diferența comunicativă, opțională, dintre o construcție antipasivă și una ergativă poate fi atribuită factorului individualizare − referentul este numit explicit și neambiguu −, iar antipasivul poate micșora nivelul de individualizare. Numele încorporat și, în special, obiectul încorporat sunt nemarcate în privința individualizării; numele încorporat oferă condiții mai bune pentru a transfera o aserțiune asupra altui referent (Polinskaja și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
247) formulează observația că marcarea absolutivă a unui NP echivalează cu individualizarea maximă. Diferența comunicativă, opțională, dintre o construcție antipasivă și una ergativă poate fi atribuită factorului individualizare − referentul este numit explicit și neambiguu −, iar antipasivul poate micșora nivelul de individualizare. Numele încorporat și, în special, obiectul încorporat sunt nemarcate în privința individualizării; numele încorporat oferă condiții mai bune pentru a transfera o aserțiune asupra altui referent (Polinskaja și Nedjalkov 1987: 254). Polinsky (2005) subliniază că funcția semantică a antipasivului este legată
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
individualizarea maximă. Diferența comunicativă, opțională, dintre o construcție antipasivă și una ergativă poate fi atribuită factorului individualizare − referentul este numit explicit și neambiguu −, iar antipasivul poate micșora nivelul de individualizare. Numele încorporat și, în special, obiectul încorporat sunt nemarcate în privința individualizării; numele încorporat oferă condiții mai bune pentru a transfera o aserțiune asupra altui referent (Polinskaja și Nedjalkov 1987: 254). Polinsky (2005) subliniază că funcția semantică a antipasivului este legată de afectarea și de individualizarea pacientului: verbul tranzitiv denotă o schimbare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
special, obiectul încorporat sunt nemarcate în privința individualizării; numele încorporat oferă condiții mai bune pentru a transfera o aserțiune asupra altui referent (Polinskaja și Nedjalkov 1987: 254). Polinsky (2005) subliniază că funcția semantică a antipasivului este legată de afectarea și de individualizarea pacientului: verbul tranzitiv denotă o schimbare de stare a pacientului, iar antipasivul anulează afectarea pacientului, acest lucru fiind corelat cu marcarea oblică. În comparație cu structura tranzitivă, pacientul din construcția antipasivă este mai puțin individualizat/identificabil și, deoarece un referent slab individualizat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
referenți episodici. Polinsky (2005) observă că funcțiile antipasivului sunt diferite de la o limbă la alta: în unele limbi, ca yukulta, antipasivul este cerut atunci când obiectul este exprimat prin pronume de persoanele 1 și 2, aflate cel mai sus pe scara individualizării; dimpotrivă, în halkomelem, antipasivul este imposibil cu obiecte exprimate prin pronume de persoanele 1 și 2. Acest tablou al diversității lingvistice poate fi completat cu alte date: în eschimosă, opoziția dintre antipasiv și construcția de bază se stabilește în funcție de definitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în reorganizarea propusă de François (1998: 183): Categoria gramaticală Trăsăturile tranzitivității prototipice ACTANȚĂ − participanți − doi sau mai mulți − kinesis − acțiune − agentivitate − grad înalt de agentivitate − afectarea obiectului − obiect total afectat − caracter voluntar − voluntar ASPECT − aspect − telic − punctualitate − punctual DETERMINAREA NOMINALĂ − individualizarea obiectului − puternic individualizat ENUNȚARE − afirmație − afirmativ (polaritate pozitivă) − mod − indicativ (realis) Problema tranzitivității scalare apare însă și în alte studii. Hagège (1982: 49−51)61 arată că aplicarea generală a opoziției tranzitivitate slabă/tranzitivitate forte privește mai multe aspecte: gradul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
care paharele nu sunt în locul obișnuit. Concluzia studiului este că, din punctul de vedere al verbelor copulative, limbile romanice se împart în două grupuri: din primul grup fac parte portugheza și spaniola, în care ser este asociat cu predicația de individualizare și estar, cu predicația de stare, iar relația semantică dintre referentul subiectului și localizarea prin predicat (care cuprinde o structură prepozițională) este foarte importantă; din al doilea grup fac parte catalana, italiana și româna, în care uzul celor două verbe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
două țări, partidele nu sunt suficient de puternice pentru a da instrucțiuni votanților, dar prezintă o forță suficientă spre a influența comportamentul reprezentanților. Comparația între aceste trei democrații poate fi extinsă la alte țări al căror sistem electoral este în favoarea individualizării votului, în ciuda faptului că au adoptat liste de candidați, și care cu toate acestea, acordă alegătorului posibilitatea de a-și alege candidatul preferat. In Italia, o astfel de alegere este făcută posibilă de "votul preferențial", în Japonia prin "votul netransferabil
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
de la 500 lei la 2.000 lei. ... ------------ Art. 4 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANȚA nr. 12 din 31 iulie 2014 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 586 din 6 august 2014. Articolul 4^1 (1) Individualizarea sancțiunii în cazul săvârșirii uneia dintre contravențiile prevăzute în prezenta lege se face ținându-se seama de gravitatea faptei, de efectele acesteia, precum și de sancțiunile primite în ultimii 2 ani de către persoana fizică sau juridică în cauză. ... (2) Prin excepție
LEGE nr. 11 din 29 ianuarie 1991 (*actualizată*) privind combaterea concurenţei neloiale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107492_a_108821]
-
știut marele instruit (cel care se credea foarte bine informat tocmai în acest domeniu) ce înseamnă demență?!... Să fi folosit acest termen în aproximarea aparținătorilor de caz internat în stabilimentul craiovean de la Madona Dudu?! Greu de crezut, chiar dacă demența (cu individualizările cunoscute) s-a clarificat puțin mai târziu (începutul secolului XX). Diagnosticul, "anticipat" în 1883, avea să fie infirmat în scurtă vreme, începând cu limpezirea "surprinzătoare", miraculoasă (după unii), la ieșirea (în primăvara lui 1884) din sanatoriul vienez. O revenire "spectaculoasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
animalelor, sau fără certificate sanitare veterinare emise de medicul veterinar de stat din localitatea de origine sau proveniență; 9. existența unor neconcordante între ceea ce se constată și atestările din certificatele sanitare veterinare de transport însoțitoare, privind identificarea mijloacelor de transport, individualizarea și numărul animalelor, sortimentele și cantitățile de produse; 10. efectuarea transporturilor de animale, produse de origine animală sau furaje, cu mijloace neadecvate, neautorizate sau necurățate și nedezinfectate în prealabil; 11. neamenajarea sau neasigurarea funcționarii stațiilor și punctelor de spalare-dezinfecție, de către
HOTĂRÎRE nr. 789 din 22 noiembrie 1991 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108072_a_109401]
-
teritoriul României. Fondurile de arhivă ale fostului Departament al Securității Statului, ce privesc siguranța națională, nu pot deveni publice decât după trecerea unei perioade de 40 de ani de la adoptarea prezentei legi. Articolul 46 Serviciul Român de Informații folosește, pentru individualizare și recunoaștere, sigla cu modelul și descrierea prevăzute în anexa nr. 2. Sigla este semnul de armă al Serviciului Român de Informații. Articolul 47 Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta lege. Articolul 48 Decretul Consiliului Provizoriu
LEGE nr. 14 din 24 februarie 1992 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108196_a_109525]
-
Alegerea membrilor de onoare este de competența adunării generale. 5.3. Membrii asociați sînt persoanele care aderă la filială și se obligă să respecte prezentul statut. Primirea membrilor asociați se realizează pe bază de cerere, care va cuprinde datele de individualizare a persoanei, precum și angajamentul de a respecta statutul filialei. 5.4. Nerespectarea prevederilor prezentului statut și ale legii române atrage excluderea membrilor filialei, pe baza hotărîrii adunării generale. 6. Organele de conducere ale filialei 6. Organele de conducere ale filialei
HOTARÎRE nr. 47 din 3 februarie 1992 privind autorizarea funcţionării în România a filialei Societăţii "Feed the Children - Larry Jones International Ministries, Inc.". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108301_a_109630]
-
membrilor de onoare este de competența Societății "C.E.S.O.". 5.4. Membrii asociați sînt persoanele care adera la filiala și se obliga să respecte prezentul statut. Primirea membrilor asociați se realizează pe bază de cerere, care va cuprinde datele de individualizare a persoanei, precum și angajamentul de a respecta statutul filialei. 5.5. Nerespectarea prevederilor prezentului statut și ale legii române atrage excluderea membrilor filialei, pe baza hotărîrii adunării generale a Societății "C.E.S.O.". 6. Organele de conducere ale filialei 6.1
HOTĂRÎRE nr. 460 din 12 august 1992 privind autorizarea funcţionarii în România a filialei Societăţii "Canadian Executive Service Organizaţion". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108750_a_110079]