5,940 matches
-
evaluau eficacitatea aspirinei în prevenția primară a evenimentelor cardiovasculare, 8 trialuri au inclus pacienți cu vârsta peste 70 de ani, 6 dintre ele publicând rezultatele analizei subgrupului paciențior vârstnici (128). Physicians Health Study a arătat reducerea semnificativă a inci- denței infarctului miocardic la această categorie de pacienți (129). De asemenea, Women’s Health Study a arătat scăderea incidenței atât a accidentului vascular ischemic, cât și a infarctului miocardic la pacienții cu vârsta peste 65 de ani. În schimb Primary Prevention Project
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
subgrupului paciențior vârstnici (128). Physicians Health Study a arătat reducerea semnificativă a inci- denței infarctului miocardic la această categorie de pacienți (129). De asemenea, Women’s Health Study a arătat scăderea incidenței atât a accidentului vascular ischemic, cât și a infarctului miocardic la pacienții cu vârsta peste 65 de ani. În schimb Primary Prevention Project a arătat o creștere nesemnificativă statistic a mortalității prin boală coronariană la subgrupul pacienților vârstnici tratați cu aspirină. De aceea rolul aspirinei în prevenția primară a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
Analiza retrospectivă a foilor de observație a peste 200.000 de pacienți în cadrul Cardiovascular Cooperative Project arată că mortalitatea a fost redusă cu 32% la subiecții cu vârsta peste 80 de ani care primeau tratament cu beta - blocante după un infarct miocardic (137). O meta-analiză care a inclus 22 de studii randomizate a arătat că betablocantele scad incidența reinternărilor și mortalitatea la pacienții cu IC (138). În studiile incluse în această meta-analiză, vârsta medie la subiecții de sex masculin a fost
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
asociate (144). 8.3.3. IECA Reprezintă o medicație recomandată în prevenția secundară a afecțiunilor cardiovasculare inclusiv la pacien ii vârstnici. Multiple studii au arătat beneficiile IECA în controlul TA, în prevenția AVC, la pacienții cu disfuncție ventriculară stângă post infarct miocardic sau în IC. Studiul GISSI-3, care a inclus un procent de 27% pacienți cu vârsta peste 70 ani, a arătat o scădere a mortalității globale și cardiovasculare cu 3,5% la vârstnici (145). Alte studii confirmă scăderea similară a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
Baker și colaboratorii săi în 2009, care a inclus 41 de studii randomizate, a comparat eficiența IECA cu a blocanților receptorilor de angiotensină (BRA) la pacienții cu cardiopatie ischemică. Rezultatele arată beneficiile IECA în scăderea mor - talității și a incidenței infarctului miocardic la pacienții cu angină pectorală stabilă. Nu s -au evidențiat beneficii suplimentare ale administrării BRA, iar combinația celor două clase nu a dovedit beneficii suplimentare față de administrarea IECA (155). O altă meta-analiză a 32 de studii randomizate a arătat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
grupul control, beneficii care au persistat și la 4 ani de urmărire (159). Studiul COURAGE, care a inclus în propor ie de 39% pacienți cu vârsta peste 65 de ani cu angină pectorală, nu a evidențiat scăderea mortalității, a incidenței infarctului miocardic non-fatal sau a ratei reinternărilor pentru un nou infarct miocardic, dar a arătat îmbunătățirea calității vieții la subiecții care au beneficiat de APTL asociată terapiei farmacologice comparativ cu cei fără terapie intervențională, în primii 2 ani de urmărire (160
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
de urmărire (159). Studiul COURAGE, care a inclus în propor ie de 39% pacienți cu vârsta peste 65 de ani cu angină pectorală, nu a evidențiat scăderea mortalității, a incidenței infarctului miocardic non-fatal sau a ratei reinternărilor pentru un nou infarct miocardic, dar a arătat îmbunătățirea calității vieții la subiecții care au beneficiat de APTL asociată terapiei farmacologice comparativ cu cei fără terapie intervențională, în primii 2 ani de urmărire (160). Pacienții cu afectare de trunchi principal al coroanei stângi ( left
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
cu risc operator crescut și vârste peste 85 de ani, mortalitatea fiind de 26-30% (10). 28.3.3. Tratament chirurgical La pacienții cu HTP sau supraîncărcare a cordului drept, se indică cateterizarea concomitentă a cordului drept. Odată stabilizați, pacienții cu infarct miocardic (IM) fără undă Q pot urma procedee de revascularizare chirurgicală. Pacienții cu IM cu undă Q au o rată redusă a mortalității dacă repermeabilizarea este temporizată pentru cel puțin 3 zile, în condițiile în care pacientul rămâne stabil, enzimele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
periferică severă sau istoric de accident vascular cerebral (AVC) trebuie investigați și evaluați prin ecografie Doppler. Pacienții cu leziuni carotidiene semnificative necesită presiuni sistemice crescute în timpul circula iei extracorporale (CEC) pentru a diminua riscul ischemiilor cerebrale secundare hipoperfuziei. În cazul infarctului miocardic acut (IMA), se indică repermeabilizarea vasului responsabil, biochimică sau mecanică. La pacienții care se prezintă în decurs de câteva ore de la debutul IMA se poate practica angioplastie cu plasare de stent, procedeu care salvează miocardul și permite stabilizarea pacientului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
a regurgitării mitrale în conjuncție cu stenoza, se impune protezarea valvulară. Bioprotezele mitrale nu beneficiază de aceeași durabilitate și stabilitate în timp comparativ cu cele aortice. Boala mitrală la pacienții vârstnici cu IC este secundară regurgitării mitrale ischemice după un infarct miocardic (IM) în teritoriul arterei circumflexe sau dilatării inelului valvular atribuabilă cardiomegalieiasociate. Pacienții cu reflux mitral primitiv sau secundar cardiomiopatiei dilatative beneficiază de plasarea unui inel simplu de anuloplastie care reduce dimensiunea antero-posterioară a inelului valvei mitrale și apropie cuspele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
și fibrilație atrială (FA) sunt semne ale cronicizării regurgitării mitrale și pledează în favoarea unui abord mai agresiv al valvulopatiei cu refacere sau protezare. Un număr semnificativ de pacienți cu IC și scădere a FE prezintă regurgitare mitrală ca rezultat al infarctului de perete inferior sau dilatării VS. Mecanismul de producere al insuficienței mitrale (Im) este diferit. Pacienții cu infarcte inferioare prezintă scurtarea mușchilor papilari posteriori și dilatare asimetrică a inelului posterior ca urmare a afectării teritoriului arterei circumflexe. Pacienții cu dilatarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
valvulopatiei cu refacere sau protezare. Un număr semnificativ de pacienți cu IC și scădere a FE prezintă regurgitare mitrală ca rezultat al infarctului de perete inferior sau dilatării VS. Mecanismul de producere al insuficienței mitrale (Im) este diferit. Pacienții cu infarcte inferioare prezintă scurtarea mușchilor papilari posteriori și dilatare asimetrică a inelului posterior ca urmare a afectării teritoriului arterei circumflexe. Pacienții cu dilatarea VS au inelul dilatat posterior. Există situații în care se pot asocia aceste leziuni, de exemplu, tracțiunea postischemică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
tipul radiofrecvenței sau nitrogenului lichid (12). La pacienții care necesită protezare valvulară mitrală cu istoric de FA, izolarea venei pulmonare poate preveni recurența FA, cu o rată de succes de 90% (3). d) Procedee de remodelare ventriculară La pacienții cu infarct complet al unei porțiuni largi de perete anterior, ventriculul urmează un proces de remodelare secundar fibrozei regiunii infarctizate și întinderii mecanice a ariei adiacente infarctului, cu formarea unei regiuni subțiri, anevrismale, care interferează funcțional cu ciclul cardiac. Acest model evolutiv
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
o rată de succes de 90% (3). d) Procedee de remodelare ventriculară La pacienții cu infarct complet al unei porțiuni largi de perete anterior, ventriculul urmează un proces de remodelare secundar fibrozei regiunii infarctizate și întinderii mecanice a ariei adiacente infarctului, cu formarea unei regiuni subțiri, anevrismale, care interferează funcțional cu ciclul cardiac. Acest model evolutiv determină producerea de lucru mecanic ineficient, dilatarea VS și simptome de IC. Procedeul Dor sau remodelarea ventriculară elimină regiunea anevrismală și restaurează geometria normală a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
akinezie și dilatare globală la care se practică reconstrucția ventriculară dezvoltă regurgitare mitrală recurentă și HTP la distanță, postoperator tardiv. Mecanismul fiziopatologiceste incert: pe de o parte, procesul de remodelare ventriculară nu poate fi întrerupt, mai ales dacă intervalul dintre infarct și intervenția chirurgicală este mare (> 40 luni), pe de altă parte poate fi incriminată disfuncția diastolică, cu atât mai mult cu cât prin folosirea balonului intraventricular și a practicării anuloplastiei mitrale, recurența regurgitării mitrale și a HTP a scăzut de la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
de reabilitare fizică determină efecte suplimentare de creștere semnificativă a capacității de efort și a eficienței acestuia. La pacienții cu vârsta peste 60 de ani care au urmat un program de antrenament de 3 luni, început la 8 săptămâni după infarctul miocardic acut (IMA) sau după intervenția de revascularizare coronariană, s a demonstrat o creștere medie semnificativă de 16% a VO2 max (8). În ciuda diferențelor bazale, studiile arată efecte comparabile ale reabilitării cardiovasculare la subiecții vârstnici comparativ cu cei tineri, din
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
la capacitățile utilizatorului;robotul instructor de fitness, prevăzut cu articulații funcționale, care poate executa mai multe tipuri de exerciții fizice implementate în memoria sa de un expert în reabilitare; acesta va alege programul adaptat nevoilor pacientului (de exemplu, reabilitare după infarct acut de miocard, exerciții de menținere la pacienții cu diverse grade de insuficiență cardiacă, pacienți cu afectare cardiovasculară asociată cu comorbidități, mai ales cele osteoarticulare). Roboți cu rol predominant în asigurarea necesităților zilnice care sunt reprezentați de diversele variante de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa, Hariton Costin () [Corola-publishinghouse/Science/91972_a_92467]
-
afectarea trunchiurilor arteriale supraaortice de faldul de disecție. Apariția de fenomene acute ale IC poate fi determinată de extensia procesului de disecție spre rădăcina aortei cu detașarea valvei aortice și insuficiență aortică acută, cu sau fără afectarea ostiilor coronare și infarct miocardic acut (IMA). Ischemia periferică și viscerală acută pot fi semnul de debut în 10% dintre cazurile de disecție prin faldul de disecție care poate obstrua axe vasculare importante: iliace, trunchi celiac, artere renale, femurale, mai rar artere axilare, cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
interval de două săptămâni de la eveniment cu disecție subacută tip A au indicație chirurgicală (tabelul 36.7). Indicație certă de abord chirurgical o are disecția acută tip A la toți pacienții fără risc major datorat vârstei, statusului medical general, cu infarcte extensive renale, miocardice sau intestinale, sau AVC. În cazuri selectate de malperfuzie interstinală, fenestrația sau stenting-ul se indică anterior de abordul chirurgical de reparare a locului de disecție. Alte indicații chirurgicale asociază anevrismele aortice apărute în timp după evoluția cronică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
Complicațiile cardiovasculare reprezintă unele dintre cele mai semnificative riscuri ale pacienților supuși intervențiilor chirurgicale majore non -cardiace. În SUA, anual, aproximativ 27 de milioane de pacienți suferă intervenții chirurgicale non-cardiace (1). Dintre aceștia, în jur de 50.000 suferă un infarct miocardic (IM) perioperator. În plus, peste jumătate dintre cele 40.000 de decese perioperatorii anuale sunt cauzate de evenimente cardiace. În Europa se estimează că au loc în jur de 40 de milioane de intervenții chirurgicale pe an, cu o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
boli cardiovasculare care suferă intervenții chirurgicale non-cardiace ridică mai multe probleme decât restul pacienților. Stresul indus de intervenția chirurgicală crește activitatea neuroendocrină și alterează statusul coagulării. Hipotensiunea arterială, hipertensiunea arterială (HTA) și tahicardia, în prezența hipercoagulabilității, pot conduce la apariția infarctului miocardic (IM). Datele care există până în acest moment sugerează că afectarea balanței dintre necesarul și oferta de oxigen la nivel miocardic are o importanță deosebită în perioada postoperatorie precoce. Pierderile sanguine, creșterea necesarului miocardic de oxigen datorită creșterii alurii ventriculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
la cei cu supradenivelarea segmentului ST. Acest studiu a arătat una dintre limitele evaluării preoperatorii a riscului cardiac, care se concentrează pe identificarea localizării exacte a leziunii coronariene. Folosind testele cardiace, se poate identifica pacientul aflat la risc; totuși, localizarea infarctului este dificil de prevăzut din cauza progresiei imprevizibile a leziunilor coronariene asimptomatice spre plăci instabile în urma stresului chirurgical. 47.3. Standarde de abordare și management În cadrul evaluării inițiale preoperatorii, medicul trebuie să integreze informațiile oferite de anamneză, examen clinic și electrocardiogramă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
Cardiologie asupra managementului perioperator (24). Consultul optim preoperator include 8 etape:Evaluarea semnelor clinice. Anamneza și examenul obiectiv trebuie să încerce să identifice markerii de risc cardiac și să evalueze statusul cardiac al bolnavului. Afecțiunile cardiace cu risc crescut sunt infarctul miocardic recent, insuficiența cardiacă decompensată, angina pectorală instabilă, aritmiile simptomatice, bolile valvulare simptomatice. Evaluarea statusului funcțional. Evaluarea capacității de efort oferă informații prognos-tice valoroase, întrucât pacienții cu un status funcțional bun, capabili să facă efort fizic regulat, au o rezervă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
5 bărbați și 1,4 femei), IC (OR 4,5 bărbați și 5,9 femei) și bolile valvulare (OR 1,8 bărbați și 3,4 femei) au fost asociate în proporții semnificative cu riscul de FA la ambele sexe. În timp ce infarctul miocardic (IM) a avut semnificație statistică doar la sexul masculin (OR 1,4), valvulopatiile s-au corelat mai bine cu sexul feminin (31). Cardiovascular Health Study este un studiu longitudinal pe 5.010 vârstnici, care concluzionează că FA apare la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
dacă în decada 50-59 ani riscul este de 5% la bărbați și 3,9% la femei, crește exponențial după 80 de ani la 22,3%, respectiv 23,9% (53). În absența deficitelor neurologice, aproximativ 15-26% dintre pacienții cu FA au infarcte cerebrale silențioase documentate imagistic, cel mai frecvent în teritoriul arterei cerebrale mijlocii. După 5 ani de evoluție a FA, statusul cognitiv al pacientului vârstnic, evaluat prin scoruri specifice, se deteriorează semnificativ la peste 40% dintre pacienți (54). Studiile clinice apreciază
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]