5,625 matches
-
față de Rusia. Independența a devenit un basm, frumos, e adevărat, dar care nu ne "încălzește" cu nimic. Traian Băsescu poate fi acuzat de multe, numai de naivitate nu. El cunoaște bine aceste lucruri, dar declarațiile lui nu se adresează celor informați cât de cât, ci acelei mulțimi numite, pe vremuri, popor, iar astăzi, electorat. Despre ce independență poate fi vorba, când noi am vândut, odată cu Petrom-ul, și rezervele de petrol ale țării? Și, apropo, prețul obținut de Rompetrol ridică o
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
asta care amenință că mă înjunghie? Știu foarte bine că se amuză doar ca să mă sperie, totuși..." Cléa ridică din umeri, nu știe cum au ajuns cuțitele acolo și, până la urmă, ce i se poate întâmpla? Heideggeriana este mai bine informată: "Astea sunt cuțitele lui Joseph, țiganul mitic din Gennevilliers, fratele Clementinei. Lucrează într-un circ, și cuțitele le folosește să-și facă numărul." Are aerul de a spune că aceste cuțite de circ sunt speciale, nu ucid. Cléa strânge cuțitele
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
aceasta pe baza unei poziții comune votată în unanimitate. Pe urmă, în iunie, Consiliul de Miniștri al NATO, reunit la Ottawa adoptă o declarație în paisprezece puncte, care, chiar dacă stipula că aliații sînt "ferm hotărîți să ceară să fie bine informați și să consolideze practica consultărilor deschise" lăsa celor Nouă libertatea de a-și defini pozițiile comune dacă doreau acest lucru". Alegerea în Franța a lui Valery Giscard d'Estaign, succesor al lui Georges Pompidou mort înaintea terminării mandatului, va favoriza
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
pentru război. Principalele mijloace de informare în masă, din SUA și de oriunde, au ajuns să fie un mijloc guvernamental docil de manipulare a publicului. Prin aceasta, și democrația a fost pusă în pericol, democrație ce are nevoie de cetățeni informați, de verificări și bilanțuri care să se opună puterii absolute a guvernului, precum și de o mass-media liberă și cu un puternic simț critic. Astfel, cercetările culturale ajung să facă față provocării de a explica cum manipularea plină de succes a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tribuna presei. Aerul este greu respirabil. În sfârșit, ședința se deschide. Dar conul Mihalache nu a venit. Ce să fie? Nu cumva este iarăși trădare? Zgomotele sinistre încep să circule. Ca întotdeauna se găsesc, și de astă dată, oameni bine informați cari afirmă cum că conul Mihalache s-a aranjat cu Ion Brătianu. Deci interpelarea nu se va face. Minutele de enervare trec încet. La biurou, secretarii îndeplinesc cerințele regulamentului, se citește apelul nominal, se citesc comunicările, sumarul ședinței precedente etc.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
normele în sine. În consecință, dacă stăpânii politici vor să schimbe comportamentul funcționarilor publici, trebuie să angajeze în organele de control persoane care nu provin din organe controlate; dar membrii unor astfel de organe nu vor fi atât de bine informați în legătură cu ce se petrece de fapt. Aceste persoane "din afară" care se ocupă de control se pot dovedi a fi ineficiente. Agențiile de control Politicienii sunt demult conștienți de aceste probleme. Ei au reacționat prin introducerea, uneori în paralel, a
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Succesul nu poate fi obținut doar dacă pacientului i se spune, pur și simplu, ce are de făcut. Pînă să se prezinte la medic, probabil că a primit deja aceste sfaturi de la rude, prieteni sau medici bine intenționați, dar prost informați. A ghida un pacient de-a lungul procesului de vindecare, pînă cînd se eliberează de fricile patologice care-l stăpînesc, nu este totuna cu a-i spune ce să facă. Terapeuții trebuie să-și încurajeze pacienții să se implice activ
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
structurile și prin reprezentanții ei, trebuie să fie mai agresivă, în sensul bun al cuvântului, în a-și arăta utilitatea. Școala trebuie să exercite presiuni asupra societății, iar societatea trebuie să înțeleagă că nu poate progresa fără cetățeni educați și informați. Școala trebuie să fie în fruntea societății și nu coada ei. Obiectivele strategiei Facultății de Fizică pentru următorii ani La alegerile din decembrie 1998, când am candidat prima dată pentru funcția de decan, am prezentat o Strategie de dezvoltare a
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Rusia, cât și tot ce erea în legătură cu această alianță. Ședința secretă se ține trei zile în șir și dezbaterile sunt foarte pasionate. Afară, tot felul de știri îngrijitoare circulă. Emoțiunea populară e mare, oamenii cari spun că sunt foarte bine informați afirmă că Basarabia este pierdută și că împăratul Alexandru, oricare i-ar fi bunăvoința, este silit, de guvernul său și de voința armatei ca să nu facă României concesiuni pe această chestie. După trei zile de o mare și legitimă emoțiune
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Se afirmă acum cu rezonanțe diverse grupări în jurul periodicelor clujene Steaua, Tribuna și Echinox; la Iași, de menționat tinerescul Dialog; la București Cenaclul de luni și Amfiteatru. În a sa Istorie a literaturii române (III, 1987), Ion Rotaru, exeget foarte informat, se referă, bunăoară, la Generația mijlocie, "pierdută", dar "recuperată", ori întreprinde o Repede ochire asupra generației noi, numită și "80" sau "81". După revoluționarul an '89, grupări și regrupări se proiectează pe fundalul febril al epocii actuale. Înzestratul poet basarabean
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Mare parte din acei oameni s-au simțit umiliți de umilirea prin care a trecut Iliescu în acea discuție. Spre deosebire de oamenii cu care avusese de-a face Iliescu, eu, care mă întorsesem după un an de Harvard, eram mult mai informată și cu mult mai mult aplomb pentru a purta o astfel de discuție - de ce România se târa în urma țărilor din Europa Centrală. A fost prima dată când i s-a reproșat mineriada, în public, controlase presa atâția ani... Dar exista
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
înce‑ putul anului 1992, opoziția avea să câștige alegerile pen‑ tru primăria unor mari orașe, inclusiv în București, ceea ce arată că alesesem partea bună a baricadei și că schim‑ bările veneau din mediul urban, acolo unde populația era mai bine informată. Știa ce știa domnul Iliescu : nu da publicului acces la adevăr, că rămâi de căruță ! Numai adevărul face casă bună cu bunăstarea ! Teribilă e și azi, după un sfert de veac de la Revoluție, discrepanța dintre satul și orașul românești. Reamintesc
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Patriciu și Radu Câmpeanu cu tăiatul cozii câinelui. Era normal ca muncitorimea să se coalizeze contra liberalilor în 1990, pentru că le era frică de privatizare, de șomaj. Iliescu pe asta a mizat, pe frica de schimbare a oamenilor mai puțin informați. Deci, într-un fel, era normal să fie cu el clasa muncitoare. Opoziția a câștigat abia în momentul în care a convins clasa muncitoare că oricum tot acolo se va ajunge. Și lumea a văzut că primele măsuri cu care
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
se strânseseră deja 10.000 de mineri. La ora 1 sau 2, când m-am dus eu către Cotroceni, deja minerii porniseră să ia trenul și să vină la București. Și serviciile secrete, care aveau nu știu câți informatori, erau mai puțin informați decât noi, care aveam un singur corespondent ! Numai că acela era un ziarist de bună-credință. Și mi-am dat seama că Emil Constantinescu era sabotat, săpat dinăuntru și că fusese o enormă naivitate să-și imagineze că MĂgureanu a trecut
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
De vânzare în toate librăriile și localurile de regie „ zicea... Glasul. În editorialul „Drumul nostru” se arată scopul constituirii structurii sportului, membrii comitetului regional bucovinean, a Federației, președinte Victor Mitchievici, dar și despre apariția revistei de sport care trebuie „bine informată și scrisă”. Conducerea revistei a fost încredințată dlor dr. Egon Patac, dr. Christof, Rligler și Aurel Avram. Apărut în limbile română și germană, periodicul îndemna: „Citiți și răspândiți „Sportul”, unica revistă sportivă din Bucovina”, oferea informații - cum ar fi aceea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la cărțile și revistele primite, comentarii lirice asupra unor poeme, documentare „Din trecutul satului Răpujineț”, „Sate și biserici din Bucovina de peste Prut - Lujeni”, „Românismul din nordul Bucovinei”, o rubrică „Note mărunte” despre tot ceea ce se cuvenea să știe cititorul bine informat, redacționale, cărți și reviste primite la redacție etc. Documentarele demonstrau pas cu pas procesul de desromânizare: înlocuirea numelor de persoane și obiecte din română în graiul celor interesați... La 4 kilometri de Rapujineț, pe Nistru, în fața Zalescicului, e schitul Crisceatic
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în Cartea Albă a Securității, Carte apărută deja în două sau trei volume și în care sînt prezentate note și sinteze informative asupra scriitorilor atît aliniați ideologic, cît și a rebelilor, într-un amestec diversionist prin care cititorul, mai puțin informat, mai ales cel tînăr, să nu poată discerne între, de exemplu, Paul Goma și Mihai Beniuc primul, un cunoscut opozant al regimului, urmărit o viață de Securitate, închis în cîteva rînduri pentru opiniile sale și, în final, expulzat din țară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de naivitate comunistă, pe cei apți de a-i deveni dacă nu dușmani, oricum oponenți În treburile statului. El mi-a explicat mai bine de o oră Întregul sistem de irigare al României, ca de obicei, Iliescu era foarte bine informat, așa cum, la Iași, Într-o primă Întrevedere În ’77, fiind numai noi doi, mi-a făcut o hartă detaliată a Moldovei cu comentariile de rigoare, inteligente, asupra psihologiei și reflexelor umane specifice zonei. Plecând de la „departamentul apelor” și surprinzându-i
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
corectitudine materială, D-Sa a procedat, voit sau nevoit, Încă o dată ca un „bun și vechi tovarăș”, creând zâzanie În lumea clericală, creștinească. Sigur, a făcut-o și ca un isteț politician, nevoind să piardă voturile acelor Români care, ne-informați sau prost informați, credeau - unii mai cred și azi! - că uniții ardeleni au „trădat vechea, seculara credință” și că „a te pleca Vaticanului” Însemna cumva o trădare față de vechile principii pravoslavnice. Uitând, aceștia, că unul dintre factorii de extremă slăbiciune
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Sa a procedat, voit sau nevoit, Încă o dată ca un „bun și vechi tovarăș”, creând zâzanie În lumea clericală, creștinească. Sigur, a făcut-o și ca un isteț politician, nevoind să piardă voturile acelor Români care, ne-informați sau prost informați, credeau - unii mai cred și azi! - că uniții ardeleni au „trădat vechea, seculara credință” și că „a te pleca Vaticanului” Însemna cumva o trădare față de vechile principii pravoslavnice. Uitând, aceștia, că unul dintre factorii de extremă slăbiciune a rezistenței romândești
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
perindă o mulțime de țări și de popoare. Să fie Însă oare aceasta lumea adevărată, sau mai curând adaptarea ei „grecească“, privirea grecească asupra „celorlalți“? A pune Întrebarea Înseamnă a da și răspunsul. Astăzi suntem cu siguranță mult mai bine informați; mă Îndoiesc Însă că am fi mai obiectivi sau mai dezbărați de prejudecăți decât Herodot. Privim „ceva“ bine definit; dar privim mereu cu propriii ochi. O țară se multiplică la nesfârșit. Ea Înseamnă o mulțime de oameni și de lucruri
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și-au dat votul lui Năstase. Remarcabilă Împărțire: rafinatul intelectual Năstase, profesor universitar, colecționar de artă, i-a „convins“ pe votanții care n-aveau nimic de-a face cu poza lui intelectuală, În timp ce intelectualii (și, În genere, oamenii mai bine informați) l-au preferat pe „incultul“ Băsescu. P.S.D., ca partid social-democrat, care se dorește modern (dar nu prea este), are aici o problemă: cu cât cineva e mai vârstnic, mai sărac sau mai prost informat, cu atât se lasă mai ușor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și, În genere, oamenii mai bine informați) l-au preferat pe „incultul“ Băsescu. P.S.D., ca partid social-democrat, care se dorește modern (dar nu prea este), are aici o problemă: cu cât cineva e mai vârstnic, mai sărac sau mai prost informat, cu atât se lasă mai ușor atras de acest partid. Explicația e simplă: nu entuziasmul, ci dependența. Oamenii care l-au votat pe Băsescu au fost extrem de motivați: fie că-l admirau pe Băsescu, fie că (unii nu-l admirau
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
se petreacă o ameliorare sensibilă, nu doar În discursuri și statistici. Românii, tot mai mulți, care călătoresc sau lucrează În Occident Încep să se simtă atrași de modelul occidental. Dar și În această privință românii sunt În genere prea puțin informați și par a vâna o iluzie: de la iluzia comunismului la iluzia Occidentului care le rezolvă pe toate. Mereu e căutat Salvatorul! Slaba informare (În mai mare măsură decât vreun prooccidentalism esențial), pe fondul atâtor frustrări și așteptări, explică faptul că
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ca și pentru perioada anterioară a lui Cuza, vezi Paul E. Michelson, Romanian Politics 1859-1871. From Prince Cuza to Prince Carol, Iași-Oxford-Portland, 1998. 15. Istoria României În epoca sa „regală“ este tratată de Keith Hitchins Într-o sinteză foarte bine informată și cu judecăți echilibrate: Rumania 1866-1947, Oxford, 1994; ediție românească: România 1866-1947, București, 1996 și 1998. 16. Tot Keith Hitchins este autorul celei mai complete sinteze privitoare la situația românilor transilvăneni și la mișcarea lor națională În jumătatea de secol
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]