3,341 matches
-
Informatori necalificați. 2. Informatorii calificați. 3. Rezidenți. Sînt prevăzute regulile de recrutare a informatorilor pe baza unui angajament scris, în care respectivul se obligă în mod voluntar să colaboreze cinstit cu organul Securității Statului... Capitolul V este dedicat verificării muncii informatorilor, care este condiție obligatorie în munca cu informatorii: "Sînt supuși verificării toți informatorii și rezidenții, indiferent de încrederea pe care o avem în ei. Ea se efectuează prin introducerea sau recrutarea de informatori paraleli în acțiunile, obiectivele și problemele deservite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
prevăzute regulile de recrutare a informatorilor pe baza unui angajament scris, în care respectivul se obligă în mod voluntar să colaboreze cinstit cu organul Securității Statului... Capitolul V este dedicat verificării muncii informatorilor, care este condiție obligatorie în munca cu informatorii: "Sînt supuși verificării toți informatorii și rezidenții, indiferent de încrederea pe care o avem în ei. Ea se efectuează prin introducerea sau recrutarea de informatori paraleli în acțiunile, obiectivele și problemele deservite de ei, folosind filajul, interceptările și mijloacele tehnice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
informatorilor pe baza unui angajament scris, în care respectivul se obligă în mod voluntar să colaboreze cinstit cu organul Securității Statului... Capitolul V este dedicat verificării muncii informatorilor, care este condiție obligatorie în munca cu informatorii: "Sînt supuși verificării toți informatorii și rezidenții, indiferent de încrederea pe care o avem în ei. Ea se efectuează prin introducerea sau recrutarea de informatori paraleli în acțiunile, obiectivele și problemele deservite de ei, folosind filajul, interceptările și mijloacele tehnice operative. În momentul sesizării, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Statului... Capitolul V este dedicat verificării muncii informatorilor, care este condiție obligatorie în munca cu informatorii: "Sînt supuși verificării toți informatorii și rezidenții, indiferent de încrederea pe care o avem în ei. Ea se efectuează prin introducerea sau recrutarea de informatori paraleli în acțiunile, obiectivele și problemele deservite de ei, folosind filajul, interceptările și mijloacele tehnice operative. În momentul sesizării, că un informator s-a deconspirat în fața obiectivului asupra căruia se ducea acțiunea informativă sau că este vorba de dezinformare sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
rezidenții, indiferent de încrederea pe care o avem în ei. Ea se efectuează prin introducerea sau recrutarea de informatori paraleli în acțiunile, obiectivele și problemele deservite de ei, folosind filajul, interceptările și mijloacele tehnice operative. În momentul sesizării, că un informator s-a deconspirat în fața obiectivului asupra căruia se ducea acțiunea informativă sau că este vorba de dezinformare sau duplicitate din partea lui, este necesar să se ia imediat hotărîrea de a scoate acest informator din acțiunea informativă, invocînd un motiv plauzibil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
tehnice operative. În momentul sesizării, că un informator s-a deconspirat în fața obiectivului asupra căruia se ducea acțiunea informativă sau că este vorba de dezinformare sau duplicitate din partea lui, este necesar să se ia imediat hotărîrea de a scoate acest informator din acțiunea informativă, invocînd un motiv plauzibil, de a-l îndepărta din rețeaua informativă, de a-l pune sub supraveghere sau de a-l aresta". Nu sînt neglijate formele de retribuire ale informatorilor, descrise în capitolul VI. Un document din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ia imediat hotărîrea de a scoate acest informator din acțiunea informativă, invocînd un motiv plauzibil, de a-l îndepărta din rețeaua informativă, de a-l pune sub supraveghere sau de a-l aresta". Nu sînt neglijate formele de retribuire ale informatorilor, descrise în capitolul VI. Un document din 1987, în fapt o broșură cu Instrucțiuni, reiterează, la alt nivel, activitatea de creare și folosire a rețelei informative a aparatului de Securitate. Rețeaua informativă se compune din informatori, persoane de sprijin, rezidenți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
formele de retribuire ale informatorilor, descrise în capitolul VI. Un document din 1987, în fapt o broșură cu Instrucțiuni, reiterează, la alt nivel, activitatea de creare și folosire a rețelei informative a aparatului de Securitate. Rețeaua informativă se compune din informatori, persoane de sprijin, rezidenți și gazde case de întîlniri. Evidența rețelei informative se organizează nominal în centrele specializate. Între cei care urmează a fi recrutați sînt nominalizați și elevii, studenții, militarii în termen. Nimeni nu era scutit de șansa de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sprijin, rezidenți și gazde case de întîlniri. Evidența rețelei informative se organizează nominal în centrele specializate. Între cei care urmează a fi recrutați sînt nominalizați și elevii, studenții, militarii în termen. Nimeni nu era scutit de șansa de a deveni informator. În Programul de măsuri al DSS pe anul 1989, întocmit pe 17.01., se consemnează: "Întregul aparat de securitate va acționa cu consecvență pentru executarea ireproșabilă a ordinelor și indicațiilor Comandantului Suprem al Forțelor Armate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în vederea creșterii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
problema "artă-cultură"; "presă-tipografie", din 02.04.1987, inserat în Noi și Securitatea, sînt prezentate acribios-sintetic cîteva date statistice: "La începutul anului 1987, Serviciul de arte-cultură din cadrul Securității Municipiului București dispunea de un potențial informativ de 679 persoane, din care: 187 informatori, 150 colaboratori, 20 rezidenți și 305 persoane de sprijin. Dintre acestea 4% au vîrsta cuprinsă între 20 și 30 de ani, 89% între 30 și 60 de ani, 7% peste 60 de ani. Dat fiind faptul că ponderea o dețin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
avut în legătură și modul în care s-a lucrat cu ei este reflectat în aportul lor, mai bun sau mai redus, la obținerea de informații de securitate". De remarcat, rețeaua prezentată activa doar pe raza Municipiului București. Securitatea, prin informatori și tehnicile specifice, manevra o mașină malefică de imixtiune în viața celor pe care îi urmărea, asigurîndu-și un control cvasitotal asupra celor urmăriți. Comunismul s-a menținut prin terorism de stat, asigurat de Securitatea care controla diabolic viețile tuturor. Pînă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
murind în luptă, sau închisori, sau la caselor lor, cu speranța, cu încrederea că Occidentul nu ne-a părăsit, că azi, mîine vin americanii să ne scape de balaurul roșu. Pentru neutralizarea luptătorilor din munți sînt mobilizate armate întregi de informatori. Începînd din anul 1949, Nicolschi, ajutat de colonelul Iacob, încă în viață, și de Constantin Maimuca, construiesc bande false care se infiltrează în grupurile de luptă din Vrancea, din Iași, din Banat, din Făgăraș, le cîștigă încrederea și la momentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fost una din marile redute de luptă în apărarea libertății și demnității naționale. Pentru distrugerea luptătorilor, delațiunea devine politică de stat. "Experiența criminală a demascărilor de la Pitești se reedita la scară națională. Satele Făgărașului sînt împînzite de agenți care recrutează informatori, delațiunea devenise o politică de partid și de stat, mai eficace decît orice pluton de execuție. Denunțul e ridicat la rang de lege, un proiect de lege demonic, care îi face pe partizani mai singuri, mai hăituiți, mai lipsiți de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lui Lenin și Stalin într-un tiraj de circa treisprezece milioane de exemplare. Grupul lui Gavrilă Ogoranu a fost decimat pas cu pas. Securitatea, pentru a reuși operația de lichidare a luptătorilor, trece, în 1954, la o masivă recrutare de informatori. Sînt folosiți prin intimidare, anchete, șantaj și violență notarii, paznicii de la cabane, brigadierii silvici, pădurarii, poștașii, preoții, călugării. Fiecărui luptător îi corespundea o rețea informativă de peste o sută de persoane" (L.H.L). Luptătorii lui Ogoranu, dar nu numai ei, erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în libertate și în independență. Un milion și jumătate de victime la un popor de optsprezece milioane, cîți eram cînd a început războiul. Teroarea familiilor, campaniile de naționalizare, de colectivizare, de cooperativizare și uriașa armată mistică a agenților și a informatorilor cu care ne-au blagoslovit furnizorii noștri de teroare și spaimă. Umbla Europa aceasta în vîrful picioarelor ca nu cumva să supere ursul căruia din zece în zece ani îi mai oferă pe tavă cîte o țară de sfîșiat". Majoritatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
primit, drept recompensă pentru descoperirea grupului subversiv, suma de o mie de lei. Și a continuat, la fel de fructuos, activitatea de delator plătit. N-a primit, după '89, nici o sancțiune, nici măcar una morală. Noul regim i-a și protejat pe toți informatorii securității și nomenclaturiștii vechiului regim. Între colegii de detenție ai lui Munteanu se aflau Al. Ivasiuc, Sergiu Al-George, Theodor Enescu, Dinu Pillat, Alexandru Paleologu... Ca un ecou al mișcărilor din Ungaria anului 1956, între cei care au suportat rigorile detenției
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
tonul Îl dădeau niște mediocri aroganți, Începând cu acel Pavel Apostol (fals prieten al lui Blaga, ale cărui denunțuri la securitate contra marelui poet și filosof ies acuma la lumină!Ă și cu alții, cam din aceeași făină, dacă nu informatori, oricum carieriști mărunți, provinciali, Împânzind coloanele bietelor reviste literare de atunci - Contemporanul printre altele! - cu texte imunde, false, ornate, bineînțeles, cu citate din „tovarășul”. Din admirație culturală, dar și din compasiune, mi i-am apropiat pe cei doi „Castor și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Prost, da, de acord, așa era văzut tânărul Adolf Schikelgruber de către intelighenția bavareză când era așezat și bavarda la o masă Într-una din cafenele müncheneze, În anii tulburi postbelici, când, se pare, pentru câteva luni a servit și ca informator serviciilor secrete locale. Dar... ce prost ciudat, un „prost” care, cum o spuneam, e suficient de „nebun”, de „mândru” de infirmitatea sa socială, Încât, În loc s-o ascundă, cu răbdare, calm, prudență până la marginile vicleniei - se știe, prostia și nebunia
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Securitatea: o realitate, dar și o obsesie, un mit. Poate arhivele vor lămuri În ce măsură a fost cu adevărat atotprezentă și atotștiutoare sau a știut să dea impresia că este așa. Oamenii se temeau să vorbească. Puteau fi auziți de un informator. Sau Înregistrați de microfoane ascunse (reale sau imaginare). Părinții, În multe situații, evitau să spună copiilor ceea ce gândeau. Singura manifestare de libertate s-a concretizat Într-o impresionantă colecție de „bancuri“ politice. A fost o supapă psihologică, un gen de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mult și deschiderea deplină a frontierelor spre spațiul Schengen, Începând din 2002. Milioane de români călătoresc sau lucrează În Occident și, În contact tot mai strâns cu această lume diferită, ajung să-și reelaboreze propriul sistem de valori. Comuniști, securiști, informatori Raportul românilor cu trecutul comunist rămâne tulbure și echivoc. Condamnarea formală a comunismului se Împletește cu tot felul de nostalgii (doar parțial mărturisite). Sunt puțini români care să spună: ce bun a fost comunismul! Dar sunt mulți care spun: atunci
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
informații — cu deosebire spre Partidul România Mare. Mulți securiști sunt bine instalați În sistemul economic și financiar. Inevitabil, se nasc Întrebări neliniștitoare. Oare alcătuiesc cu toții și astăzi o rețea operativă? Oare responsabilii actuali ai României, inclusiv foști deținuți politici, deveniți informatori, sunt șantajați? Asemenea Întrebări conduc ușor — poate prea ușor — spre o teorie de tip conspirativ, care acordă și astăzi Securității un loc-cheie În societatea și În viața politică românească. Imaginea unei Românii conduse În continuare de securiști arată cam mitologic
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
loc-cheie În societatea și În viața politică românească. Imaginea unei Românii conduse În continuare de securiști arată cam mitologic. Dar grupuri de presiune și de influență cu siguranță există.4 Figura securistului este dublată În imaginarul românesc de cea a informatorului. Și În această privință domnește o deplină incertitudine. Câți dintre români au fost informatori? Și, mai ales, câți sunt Încă „dependenți“ din această pricină? Doar câțiva, mai curajoși, mai onești sau mai cinici, și-au mărturisit singuri condiția de foști
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de securiști arată cam mitologic. Dar grupuri de presiune și de influență cu siguranță există.4 Figura securistului este dublată În imaginarul românesc de cea a informatorului. Și În această privință domnește o deplină incertitudine. Câți dintre români au fost informatori? Și, mai ales, câți sunt Încă „dependenți“ din această pricină? Doar câțiva, mai curajoși, mai onești sau mai cinici, și-au mărturisit singuri condiția de foști informatori. Îi numeri pe degete. În rest, nimeni nu vrea să accepte că ar
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Și În această privință domnește o deplină incertitudine. Câți dintre români au fost informatori? Și, mai ales, câți sunt Încă „dependenți“ din această pricină? Doar câțiva, mai curajoși, mai onești sau mai cinici, și-au mărturisit singuri condiția de foști informatori. Îi numeri pe degete. În rest, nimeni nu vrea să accepte că ar fi avut de-a face În vreun fel cu Securitatea. Dacă ar fi să ne bazăm numai pe mărturisiri, subiectul s-ar Îngropa o dată pentru totdeauna. E
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ar fi cuvenit să se petreacă În 1990, acum e greu să se mai schimbe ceva. Apoi, Întrebarea este dacă nu au dispărut Între timp tocmai dosarele cele mai sensibile sau filele compromițătoare. Nu este prea clar nici ce Înseamnă informator. Foștii deținuți politici erau obligați să dea declarații. De unde anume Începea cineva să fie „informator“? S-ar putea ca până la urmă să cadă În plasă mai curând victimele, cei șantajați de regimul comunist, decât adevărații vinovați. Așa s-a spus
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]