5,645 matches
-
o mișcare generală pare a Împinge individul Înspre privilegierea grupurilor ș...ț celor mai apropiate În detrimentul solidarității cu altele mai Îndepărtate sau mai difuze: În vreme ce identitatea națională pare din ce În ce mai dificil de conturat, iar cea europeană are dificultăți În a se instaura, identitățile locale cunosc o renaștere spectaculoasă” (Jean Chevallier, citat de Lipiansky, 1998b, p. 147). Asemenea relații relevă și provoacă astfel diferite procese, pozitive și negative, de schimbare culturală ă așadar, cel puțin În parte, de schimbare de identitate. Noțiunea de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Într-adevăr, „pluricultural” nu Înseamnă „pluri-monocultural”, așa cum „plurilingv” nu Înseamnă „pluri-monolingv”. A crede altceva (așa cum s-a Întâmplat de altfel multă vreme În predarea limbilor străine și a diferitelor culturi) Înseamnă nu doar a Încerca imposibilul, ci mai ales a instaura drept normă replierea identitară și izolarea comunicațională a unui potențial „monolingv monocultural”, ceea ce ar fi paradoxal și inacceptabil din punct de vedere etic. Știința didacticii, după ce a abandonat o viziune „glotocentrică” și a integrat În perspectiva sa varii aspecte culturale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Astfel, Exotismul devine În același timp un principiu de viață și un principiu artistic, acesta din urmă constituind „o Estetică a Diferitului”. Nu este deloc vorba de a anexa natura la propriul eu, așa cum au făcut romanticii, ci de a instaura o relație veritabilă cu un popor, cu o cultură, pentru a experimenta acest sentiment al Diferitului. Nu este vorba nici de a Întreține o relație superficială cu un popor sau cu o cultură, ci de a pătrunde În sufletul acestora
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ca și autohtonii; În al treilea rând, securitatea statului impune să se limiteze numărul străinilor prezenți pe teritoriul național, În special În regiunile colonizate. Legea din 7 februarie 1851 a fost o primă punere În aplicare a acestei poziții. Ea instaurează „dublul jus soli”: copilul născut În Franța dintr-un părinte străin născut și el În Franța este francez din naștere. Însă legea prezenta o breșă În raport cu obiectivele legislatorului: ea dădea persoanelor În cauză dreptul de a renunța la cetățenia franceză
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a cunoscut o extindere recentă (Jaffrelot, 2002). Ele datează din perioada colonială, când britanicii se Îngrijeau În egală măsură de Îmbunătățirea situației grupurilor defavorizate și de Întărirea puterii proprii, prin divizarea societății indiene (Deliège, 1998). Începând cu 1892, ei au instaurat astfel un sistem de rezervări În diferite domenii (educație, acces la funcții publice și la reprezentarea politică) În favoarea claselor de jos, adică „paria” și „castele inferioare” (shudras), grup central În stratificarea socială a țării. Colonizatorii au fost urmați În această
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
progresele realizate de țările protestante și Întârzierea țărilor catolice este evident, chiar dacă analiza istoricilor asupra cauzelor acestei diferențe nu a ajuns Încă la o concluzie unică. Începând cu secolul al XVIII-lea, mentalitățile se schimbă pretutindeni În Europa. Cartezianismul triumfător instaurează domnia rațiunii, chiar dacă folosirea acesteia diferă de la un loc la altul (Minois, 1991, pp. 103 și 115). În domeniul științelor lumii vii, călătoriile de descoperire și apoi expedițiile au Îmbogățit colecțiile zoologice și botanice În asemenea măsură Încât clasificările tradiționale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
impune recunoașterea lor. Capacitatea de a gestiona interesul unei colectivități naționale În relațiile sale cu alții ă hegemonia ă dă naștere altor confruntări. Anumite entități teritoriale controlează ordinea economică, politică și culturală internațională: ele exercită o formă de imperialism sau instaurează cooperarea; altele, dimpotrivă, sunt dependente: acestea practică alinierea sau caută să se elibereze. Mize ale unor nesfârșite lupte, puterea economică sau politică, autoritatea, influența și hegemonia se află la originea marilor inegalități care marchează colectivitățile umane. Mijloacele Și totuși, societatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
felul acesta, sunt mai ușor de determinat condițiile În careinsubordonarea sau rezistența sunt Întemeiate. Așa se Întâmplă atunci „când utilizarea forței sau a violenței de către guvernanți, În special de către legiuitor, distruge ordinea juridică ce este Însăși condiția puterii lor și instaurează Între ei și popor o stare de conflict” (Kervégan, 1995, p. 657). Drepturile individului sunt În același timp fundamentul și limita autorității politice. Regăsim cu claritate aceeași inspirație În Declarația de Independență: „Toți oamenii s-au născut egali; sunt Înzestrați
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
207). Dimpotrivă, am câștiga mult dacă am considera cultura o implicație sau un rezultat. Așa cum a subliniat cu putere Albert Ogien, identitățile se construiesc În și prin interacțiune socială: „A analiza etnicitatea Înseamnă a explicita ansamblul practicilor de diferențiere care instaurează și mențin o «frontieră» etnică, și nu a reda substratul cultural asociat În mod curent cu un grup etnic ca un conținut de natură eternă și stabilă ș...ț. Este necesar atunci să recunoaștem că nu există nici o «identitate» În afara
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai profund ancorată În conștiințe până la cea mai superficială, de la cea mai stabilă la cea mai schimbătoare): riturile, eroii și simbolurile. Riturile sunt activități colective a căror utilitate nu rezidă În Îndeplinirea lor propriu-zisă, ci În legătura pe care o instaurează Între individ și normele sociale (indiferent dacă este vorba despre religie sau despre alte tipuri de interacțiune). Eroii sunt concretizări, reale sau imaginare, apropiate sau Îndepărtate, ale unor valori recunoscute ca esențiale de grupul căruia Îi servesc drept model. Simbolurile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care se vorbește despre un liceu din Montpellier, unde domnește „o atmosferă toxică”, impregnată de „o violență care se banalizează și sfârșește prin a se legitima”. Lucrurile se petrec ca și cum dreptul nu mai poate reglementa situația, utilizările recente ale cuvântului instaurând o retorică a estompării, care produce un discurs „vag”, și a eufemismului, pe care Îl putem defini drept un „procedeu prin care Îndulcim exprimarea unei idei brutale sau prea amare” (Morier, 1989, pp. 167-168). Estomparea creează un climat eufemistic care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
noi Înșine. O astfel de societate ar fi una În care autonomia indivizilor nu și-ar afla sensul decât În cadrul unei reciprocități calme și consimțite. Dar acest lucru ar implica (re)fondarea constantă a devotamentului față de lege. Desigur, trebuie să instaurăm o societate dreaptă și prosperă (prin politețe, civilitate, drept și democrație), dar este nevoie În același timp să instituim o societate decentă care să ne facă să reflectăm asupra tuturor formelor emancipatoare ale reciprocității, pentru a preveni reificarea sa ipocrită
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
propriu-zisă, Bisericile se manifestă ca niște veritabile forțe structurate, ierarhizate, care pot face concurență puterii politice. La un moment sau altul din istoria lor, marile religii, fie ele monoteiste sau nu, au fost ispitite să-și extindă influența până la a instaura teocrații, zeii Înșiși guvernând asupra oamenilor prin intermediul castei preoților. Cum trebuie oare să reacționeze puterea civilă În aceste situații? Până la urmă, cui Îi aparține puterea? Pot exista, fără contradicții, două suveranități În cadrul aceluiași stat? Și dacă da, cum se Împart
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ambiția sa de omogenizare, diferențele nu mai sunt privite ca o pacoste temporară, care va dispărea mâine; varietatea și pluralitatea formelor de viață sunt sortite să dureze, iar esența umanului pare a consta Într-o capacitate universal Împărtășită de a instaura și de a proteja ceea ce Paul Ricœur a numit ipseitate ă identitatea distinctă de celelalte identități. Atracția postmodernă față de mixofilie este În mod constant stăvilită de tendința opusă, cea de mixofobie; ar fi inutil să Încercăm să prezicem care dintre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
real sau metaforic. Astfel se exacerbează paradoxul inerent oricărei revendicări a dreptului la diferență. Pornind de la dorința foarte legitimă de recunoaștere, inversându-se premisele cu concluzia, deși ținta este egalitatea, se ajunge la constituirea de ghetouri, unde riscă să se instaureze o obligație de omogenitate ce se opune eterogenității cerute populației În ansamblul său. Metisajul ar duce atunci la o reafirmare a ipseității de așa natură Încât fiecare Volksgeist ar deveni o esență națională sau „rasială” care ar refuza orice compensare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
despre care vorbim aici nu trebuie confundat cu ceea ce În Franța numim „comunitarism”. Acesta corespunde unei radicalizări a logicii multiculturaliste, care Îi alterează profund semnificația. Apartenența colectivă ajunge să fie o dimensiune cu neputință de depășit a subiectului, Întrucât se instaurează primatul tradiției asupra argumentației, iar emanciparea prin rațiune devine astfel imposibilă. A priori, nu există nimic de felul acesta În voința de a da diferenței culturale o demnitate pe care modernitatea se presupune că i-o refuză. Dezbaterea filosofică declanșată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Nici o pretinsă Întâietate a națiunii politice asupra celei culturale sau a celei culturale asupra celei politice nu poate fi decisivă. Principiul biologic și darwinismul social pot servi unui proiect național, fie el etnic sau nu. Etnicismul totalitar al Germaniei naziste instaura o ierarhie a popoarelor, profesând lupta fără cruțare Împotriva unui alt „popor ales”. Și totuși, acest purism etnic utopic era Într-un fel atât pretext, cât și scop pentru o voință politică modernă de putere fără limite. Acest obiectiv imperial
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu este totuși aceeași la toate culturile. O dată efectuate aceste rememorări, trebuie spus că ne-am Înșela dacă ne-am imagina că suntem condamnați să imităm În mod pasiv modelele preexistente. Între cel care transmite și cel care primește se instaurează o „dialectică”. Deși dorim să acceptăm faptul că pozițiile nu sunt fixe și că deciziile luate nu țin neapărat de un habitus sau un ethos de clasă, condiționarea nu este niciodată perfectă și se izbește de multe rezistențe. Să recunoaștem
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe eșichierul politic, au ajuns să denunțe crearea unor „ținuturi de drept seniorial”, sub pretextul apărării democrației locale care, după ei, este supusă astfel „dorințelor prințului”. Rămâne Însă o Întrebare obsedantă: cum vom putea, pe viitor, să păstrăm legitimitatea municipală, instaurând În același timp un cadru mai larg care să n-o submineze? Deocamdată, instanțele responsabile se află În stadiul de experimentare. Deși, pe ansamblu, apariția unei adevărate identități comunitare este căutată și chiar dorită, În marea majoritate a cazurilor, se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Încăierări a opoziției Între grupuri concurente. Opunând dorința și penuria, Thomas Hobbes, În secolul al XVIII-lea, vede starea naturală ca un conflict al tuturor Împotriva tuturor pentru acapararea bunurilor dorite, dar limitate cantitativ. Pentru a reglementa conflictele, Statul (Leviatanul) instaurează ordinea de drept, abstractă. Ce este darwinismul secolului al XIX-lea dacă nu o Înțelegere a vieții ca violență inițială, respectiv lupta pentru supraviețuire și selecția naturală a celor mai apți? În anii 1880-1890, Friedrich Nietzsche face elogiul forței supraomului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
eșueze proiectul hegemonic al unui atacator, cei care se apără se coalizează. Progresul tehnic crește eficiența armelor de distrugere. După războiul total al totalitarismului nazist, Încheiat prin utilizarea bombei atomice, Între noii inamici ă Vestul Împotriva Estului ă s-a instaurat un „echilibru al terorii” tradus printr-o opoziție față de escaladarea nucleară, pentru a scăpa de spectrul exterminării reciproce. Pacificarea s-a produs mai curând prin epuizarea unuia dintre adversari decât pentru că disputa s-ar fi Încheiat, dar violența poate duce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a unor astfel de atitudini care, altminteri, ar rămâne adânc ascunse În suflete. În sfârșit, distincția operată de Taguieff o reamintește pe cea a lui Robert Julian Între două pariuri pe Celălalt: primul, „pesimist”, duce la genocid; al doilea, „optimist”, instaurează etnocidul. În practică și În funcție de circumstanțe, constatăm adesea o „alianță” mai mult sau mai puțin accentuată Între susținătorii auto-rasializării și cei ai hetero-rasializării. Într-adevăr, din momentul În care asemenea contacte le dau și unora, și altora posibilitatea de a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Vadim Tudor a dus extrema, de multe ori, spre zone imunde, reușind să creeze o mare adversitate față de manifestările de acest tip. Problema care apare este însă aceea că, făcând permanent comparația între PNG și PRM, „modă“ ce s-a instaurat inclusiv la nivelul formatorilor de opinie, se pierde din vedere esențialul: oricum am lua-o, trecerea unei consistente părți a electoratului României Mari în rândurile susținătorilor PNG nu transformă nicidecum ultimul partid într-unul care să acționeze pozitiv pe scena
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
viitoarei puteri. Iar dacă acest lucru ne va pune într-o postură dramatică, nu vom putea nici măcar să concluzionăm, fatalist cum ne place, că „ăsta e nivelul electoratului român“. Și asta întrucât electoratul român va alege pe un vechi criteriu instaurat în România: din două rele, cel mai mic e preferabil. Și, ca de fiecare dată, nu ne va mai rămâne decât să așteptăm să vedem cât de mic e răul cel mai mic. ROMÂNII E DEȘTEPȚI Viena, după colț - 2
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
De aceea, lingvistica lumii vechi avea ca obiect limba literară, secolul al XIX-lea realizînd trecerea la studiul limbii populare și la realizarea unor metode specifice de investigație (precum metoda comparativ-istorică), pentru ca, prin opera lui Ferdinand de Saussure, să se instaureze rigoarea teoretică, prin instituirea unor principii de studiere a limbii ca sistem funcțional. Există desigur, în epoca actuală, numeroase orientări și compartimentări ale lingvisticii, pentru a n a l i z a d i s c u r s u
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]