4,971 matches
-
animale, ceea ce constituie un semn de sălbăticie. El se poate hrăni în posturi arhaice, cu propriile mâini, ceea ce nu este foarte liniștitor pentru un european civilizat. Popoarele îndepărtate nu au fost deloc percepute de observator altfel decât într-un mod instrumental; sau cel puțin plecând de la dimensiuni apte să îi excite motivația. Reprezentările alterității răspund aceleiași legi: Celălalt este reprezentat în funcție de acea dimensiune a ființei sale care este utilă celui ce îl descoperă. Acest mod de a percepe pe Celălalt nu
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
unui comportament prescris este o nevoie derivată sau un imperativ cultural, care trebuie să funcționeze în cadrul fiecărui grup uman."60. Funcționalismul privește înțelegerea clară a naturii fenomenelor culturale. Premisele teoriei funcționaliste sunt: "1. cultura este în mod esențial un aparat instrumental prin care omul este pus în poziția de a se confrunta mai bine cu problemele concrete specifice pe care le înfruntă în mediul său, în cursa pentru satisfacerea nevoilor sale; 2. cultura este un sistem de obiecte/activități/atitudini în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și moralitate/modurile de expresie creativă și artistică." 61. Știința culturii se bazează pe două axiome: "1. fiecare cultură trebuie să satisfacă sistemul biologic de nevoi, și 2. fiecare acumulare culturală care implică uzul artefactelor și simbolismul este o prelungire instrumentală a anatomiei umane, și se referă în mod direct sau indirect la satisfacerea unei nevoi a trupului.62". Enumerând pe scurt imperativele derivate impuse de satisfacerea culturală a nevoilor biologice, se poate constata că reînnoirea constantă a aparatului constituie o
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
ignorând aspectul noologic. Dacă antropologia își propune să descopere cum se comunică omul, ea trebuie să ajungă la "esența spirituală a omului" despre care vorbește Walter Benjamin în 1916, comunicată nu prin limbaj, ci în limbaj. "Cu alte cuvinte, comunicarea instrumentală, existentă atunci când omul comunică ceva altor oameni, trebuie considerată ca diferită de comunicarea esențială, în care omul se comunică pe sine"65. În acest sens, comunicarea interculturală pretinde ca punct de plecare o premisă pe care antropologia nu o poate
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
în mintea lor, în sentimente și concepții umane comune artiștilor muzicieni, celorlalți artiști și chiar totalității oamenilor, sensibili la artă sau nu. Să recitim ce scria pe această temă Schumann, despre "dificila problemă de a ști pînă unde are muzica instrumentală dreptul să meargă în reprezentarea gîndurilor și a evenimentelor"5. "Ne înșelăm cu siguranță dacă ni-i imaginăm pe compozitori luîndu-și pana și hîrtia cu intenția jalnică de a exprima un lucru sau altul, de a descrie, de a picta
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ea este în primul rând însuflețită de iubirea de oameni, de o înaltă conștiință încălzită în abnegație, devotament și sacrificiu. De aceea, computerele nu vor putea înlocui niciodată omul, ordinatorul nu poate evalua psihologicul, iar toate bolile sunt psihosomatice. Explorărilor instrumentale le lipsesc prerogativele spiritului uman, judecata, intuiția, spiritul critic, flerul, într-un cuvânt le lipsește simțul etic. Dar nu de la roboți va începe dezumanizarea medicinii, ci de la medicii care își vor pierde calitățile elementare de oameni, aptitudinea de a se
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
on Alabama, ar fi o greșeală să ne închipuim că în timpul reevaluării naționale tot jurnalismul literar sau măcar o parte a jurnalismului literar din acea perioadă era ideologic în mod deschis. Stott propune împărțirea reportajului documentar în două categorii: reportajul instrumental, ce încerca să incite la acțiune socială și reportajul mai "conservator", pe care îl numește "descriptiv" (238, 240). În opinia lui, întrucât reportajul instrumental era impregnat de semnificații ideologice prea evidente, unii critici au început să resimtă nevoia unui reportaj
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
acea perioadă era ideologic în mod deschis. Stott propune împărțirea reportajului documentar în două categorii: reportajul instrumental, ce încerca să incite la acțiune socială și reportajul mai "conservator", pe care îl numește "descriptiv" (238, 240). În opinia lui, întrucât reportajul instrumental era impregnat de semnificații ideologice prea evidente, unii critici au început să resimtă nevoia unui reportaj mai neutru din punct de vedere ideologic (deși nu neapărat a unui reportaj obiectiv). După cum afirma Nathan Asch într-o cronică din anul 1935
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ce nu putea fi realizat prin jurnalismul obiectivizat. Un alt comentariu relevant îl constituie evaluarea jurnalismului lui Anderson de către Moley: "nu are niciun scop ascuns, nici o cauză de susținut" (3). Acest comentariu reflectă intenția unui reportaj documentar descriptiv și nu instrumental, oricât de problematică ar fi subiectivitatea într-o scriitură ce se vrea neutră. În același an în care a apărut culegerea lui Anderson, Erskine Caldwell și-a publicat propriile impresii în urma unei călătorii prin țară, într-un volum numit Some
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a doua este Hiroshima de John Hershey, apărută întâi în ziarul New Yorker în 1946 și apoi în format de carte. Ambele ocupă un loc fundamental în istoria jurnalismului literar american. În primul rând, ele au evoluat din jurnalismul literar instrumental și respectiv din cel descriptiv al anilor '30, iar în al doilea rând, anticipează jurnalismul anilor '60 ai secolului al XX-lea. Prin urmare, ambele lucrări reprezintă cei doi poli ce formează un spectru prin care subiectivitatea pare să opereze
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
i-a permis lui Agee să scrie din start: conștientizarea faptului că poate scrie o carte "sinceră" doar în măsura în care aceasta își recunoaște propria nedesăvârșire" (149). Deși cartea lui Agee, Let Us Now Praise Famous Men e unul din ultimele exemple "instrumentale" ale jurnalismului literar de succes de la începutul anilor '30, un jurnalism menit să incite la conștientizare socială, abia prin anticiparea anilor '60 ai secolului al XX-lea a devenit celebră în unele cercuri de critici (Fishkin 147). Astfel, ea a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Starea Uniunii, n. trad.) și apărută în 1944. Dar probabil cea mai importantă lucrare din acea perioadă a fost Hiroshima lui Hersey, apărută la un an după încheierea războiului. În timp ce Let Us Now Praise Famous Men aparține de jurnalismul literar instrumental, Hiroshima se încadrează în mod evident în ceea ce Stott numea jurnalismul "descriptiv". Faptul că Hersey a reușit să mențină un ton neutru - lăsând cititorul, ca să îl cităm pe Asch, "să tragă propriile sale concluzii" - a determinat-o pe Phyllis Frus
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ar fi esențiale pentru înțelegerea lumii" (154-155). Lippman își va relua poziția în privința reportajului obiectiv și în 1931. Sincronizarea este foarte importantă deoarece, la acest nivel, apare un curent absolut nou - jurnalismul literar narativ progresist, numit de William Stott documentar "instrumental" (238), care vine ca un răspuns la Marea Depresiune, și ca un element contribuator la declanșarea acțiunii sociale. Mai mult decât atât, curentul a apărut ca răspuns la principalul "neajuns" (așa cum îl numește James Boylan) al constituirii jurnalismului, pentru depășirea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a unor astfel de obiective, cum ar fi prezența a 54 de localități, vetre folclorice, cinci centre ceramice, 31 artizanale, În 43 sunt monumente de arhitectură populară, În 22 sunt formații de dansuri, În 13 coruri și În 21 formații instrumentale populare deoasebite, iar În 8 realizatori de instrumente muzicale populare. La acestea se adaugă cca 20 de localități unde anual se organizează festivaluri folclorice interjudețene, iar În 9 - festivaluri pastorale. Iată deci că din totalul a 157 localități ale Carpaților
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
actorului Ion Brezeanu (sculptor Dimitrie Paciurea); - Muzee: de științe naturale, Peleș, Mănăstirea Sinaia; - statuile lui Mihai Eminescu și Ion Creangă; - rezervații: rezervația principală a Bucegilor și „Aninișul de la Sinaia”; - izvoare de ape minerale; - m. arh.: Clădirea gării; - parcul orașului; - formație instrumentală de muzică de cameră și ansamblu folcloric „ Rapsodia Bucegilor”; - piscine; - stațiunea climacterică și balneară de interes național; - linie de telecabină, telegondolă, telescaune, teleschiuri, pârtii de schi; - hoteluri: Arca lui Noe, Anda, Anemona Marani, Bastian, Blue Silver, Bulevard, Cristal Stadion, Caraiman
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pentru semeni, pentru ei și prin ei. Nimeni nu există pentru sine, ci fiecare este finalitatea și cauza celuilalt. Pentru creștini ceilalți oameni nu constituie cauza și finalitatea ultimă, ci numai o finalitate și o cauză intermediară, mai precis cauza instrumentală și finalitatea intermediară principală. Cauza și finalitatea ultimă pentru creștini este Dumnezeu. Persoanele umane trebuie să se deschidă unele altora într-o atitudine de slujire reciprocă, în duhul comuniunii lui Hristos care a împărtășit și puterea dumnezeiască a jertfei de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
sau miluiesc un cerșetor și-au asigurat mântuirea. La rândul lor, intelectualii cred că e suficient să denunțe, din vârful buzelor, "ce nu merge" pentru a-și fi îndeplinit misiunea de "paznici" ai destinului obștesc. Firește că aceste generalizări sunt instrumentale și metaforice. Le utilizez doar pentru a indica prăpastia dintre vocațiile noastre specifice și aplicarea lor concretă. Solicit aici deplina îngăduință a tuturor celor care, prin pregătirea, angajarea și chiar sacrificiul lor, dezmint imaginea de sus" (Ibidem, 2002, p. 579
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
au creat o efervescență creativă, o diversificare compozițională și armonică, o lărgire a paletei de sonorități și instrumente folosite, precum și o concepție integrată stilistic despre muzică, lirică, lumini și prezență scenică, la care s-a adugat compoziția simfonică a partiturilor instrumentale care a făcut ca acest tip de muzică să fie considerat o dezvoltare a celei clasice ca atare și să nu poată fi replicat niciodată. Desigur că această aventură culturală profundă și modelatoare merită o tratare de sine stătătoare, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sau cu exces ponderal, promovarea exercițiului fizic terapeutic și a unui stil de viață sănătos și poate avea un impact considerabil dacă este optimizat. Tratamentul hipertensiunii arteriale și al hipercolesterolemiei sunt măsuri adresate tuturor categoriilor de pacienți. Abordarea chirurgicală sau instrumentală a IC este limitată la un subset mai restrâns de pacienți. Cele mai frecvent utilizate tehnici sunt revascularizarea la pacienții cu IC dar cu ischemie miocardică reversibilă și angioplastie cu sau fără stenting. Toate procedurile sunt însă grevate de un
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
deosebită rigoare, reușind să pună în valoare toate subtilitățile acestuia. În ceea ce-l privește pe dirijorul filarmonicii, Leif Segerstam, acesta a reușit să rupă ropote de aplauze de la publicul prezent 422. Seara Muzicii Finlandeze completează lista evenimentelor din articolul Performanțe instrumentale de Anca Florea (martie 2004). Ca și în cazul altor evenimente culturale de acest gen, organizatorii au fost Ambasada Finlandei și Centrul Cultural Sindan. Evenimentul s-a ținut la Cluj și a beneficiat de prezența unor invitați finlandezi importanți, precum
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
iunie 2004, p. 30. Flămând, Dinu, Reapariția autorului, în "Observator cultural", nr. 474, mai 2009, p. 8. Florea, Anca, Festivalul " G. Enescu", săptămâna a treia. Cronică de festival, în "Observator cultural", nr. 187, septembrie 2003, p. 5. Florea, Anca, Performanțe instrumentale, în "Observator cultural", nr. 214, martie 2004, p. 18. Florea, Anca, Festivalul "George Enescu" la "ridicarea cortinei", în "Observator cultural", nr. 285, septembrie 2005, pp. 6-7. Florea, Anca, Talent, frumusețe, dăruire, în "Observator cultural", nr. 222, mai 2004, p. 27
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Mahler, în "Observator cultural", nr. 430, iulie 2008, p. 21. 421 Anca Florea, Festivalul " G. Enescu", săptămâna a treia. Cronică de festival, în "Observator cultural", nr. 187, septembrie 2003, p. 5. 422 Cf. Ibidem, pp. 4-5. 423 Anca Florea, Performanțe instrumentale, în "Observator cultural", nr. 214, martie 2004, p. 18. 424 Florian Băiculescu, Festivalul "Enescu" la apogeu, în "Observator cultural", nr. 83, septembrie 2001, p. 11. 425 M. M. Bălașa, Oedipe între caricatură și capodoperă, în "Observator cultural", nr. 84, octombrie
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
calculilor pentru tratamentul cărora chirurgia rămâne indicată într-un număr de cazuri, se află și calculii coraliformi, care ocupă cavitățile renale în totalitate. Numeroase publicații demonstrează și posibilitatea înlăturării acestor calculi prin combinarea nefrolitotomiei percutane cu litotriția extracorporeală și metodele instrumentale endoscopice, percutane sau transureterale. Desigur, este de preferat ca eliminarea calculilor să se realizeze spontan, pe cale naturală, ori de câte ori aceasta este de așteptat. După cum se știe, diamentrul unui ureter normal este de aproximativ 3 mm, iar diametrul calculilor neinclavați care se
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
clinicii de urologie a spitalului Prof. Dr. Th. Burghele), ne îndreptățesc să afirmăm că în tratamentul litiazei renale infecțioase, de regulă coraliforme, litotriția extracorporeală (în general singură și mai rar completată de extracție percutană sau de manevre transuretrale pentru intervenție instrumentală pe ureter, este tratamentul principal sau complementar, în numeroase cazuri) se impune, mai ales pentru calculii pe rinichi cu cale de excreție normală; în timp ce în cazurile de rinichi anormali, adaosul de multiple litotriții percutane apare de multe ori necesar. Intrarea
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
calcul fosfatic în anul 1945 prin introducere retrogradă de soluție de citrat conținând magneziu (Suby, citat de ); dizolvarea unor calculi de acid uric prin tratament alcalinizant. Cercetări experimentale au condus la realizarea unor soluții dizolvante perfuzabile și a unor dispozitive instrumentale corespunzătoare. Perfuziile cu soluții dizolvante au fost aplicate într un număr mare de cazuri și ca urmare, au fost publicate rezultate bune, unele foarte încurajatoare, procentul de succes fiind în general mare atât pentru calculii fosfatici, cât și pentru calculii
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]