4,097 matches
-
a fie este tradus și înțeles că o formă a cunoașterii, fie este folosit cu sensul de date prealabile ale cunoașterii, accentul fiind pus pe anterioritate. Dacă ar fi tradus prin „precunoastere“, atunci ar trebui clarificat cine realizează această acțiune, intelectul agent, sau cel posibil? Dacă intelectul po sibil ar fi cel care ar precunoaste speciile inteligibile, în el ar interveni o schimbare care ar duce la formarea unei noi entități intermediare intenționale și, în final, procesul cunoașterii intelective ar implica
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
că o formă a cunoașterii, fie este folosit cu sensul de date prealabile ale cunoașterii, accentul fiind pus pe anterioritate. Dacă ar fi tradus prin „precunoastere“, atunci ar trebui clarificat cine realizează această acțiune, intelectul agent, sau cel posibil? Dacă intelectul po sibil ar fi cel care ar precunoaste speciile inteligibile, în el ar interveni o schimbare care ar duce la formarea unei noi entități intermediare intenționale și, în final, procesul cunoașterii intelective ar implica nu una, ci două specii inteligibile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
interveni o schimbare care ar duce la formarea unei noi entități intermediare intenționale și, în final, procesul cunoașterii intelective ar implica nu una, ci două specii inteligibile ale aceluiași obiect, ceea ce ar fi o adiție inutilă. Dar poate că nu intelectul posibil precunoaste speciile inteligibile, ci intelectul agent? Oare nu s-ar ajunge și în acest caz la aceeasi consecință bizară? Aici lucrurile sunt mai nuanțate: deoarece activitatea intelectului agent se desfasoara înaintea cunoașterii propriu-zise a quiditatii, acțiune rezervată intelectului posibil
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
la formarea unei noi entități intermediare intenționale și, în final, procesul cunoașterii intelective ar implica nu una, ci două specii inteligibile ale aceluiași obiect, ceea ce ar fi o adiție inutilă. Dar poate că nu intelectul posibil precunoaste speciile inteligibile, ci intelectul agent? Oare nu s-ar ajunge și în acest caz la aceeasi consecință bizară? Aici lucrurile sunt mai nuanțate: deoarece activitatea intelectului agent se desfasoara înaintea cunoașterii propriu-zise a quiditatii, acțiune rezervată intelectului posibil, nivelul la care actioneaza poate fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aceluiași obiect, ceea ce ar fi o adiție inutilă. Dar poate că nu intelectul posibil precunoaste speciile inteligibile, ci intelectul agent? Oare nu s-ar ajunge și în acest caz la aceeasi consecință bizară? Aici lucrurile sunt mai nuanțate: deoarece activitatea intelectului agent se desfasoara înaintea cunoașterii propriu-zise a quiditatii, acțiune rezervată intelectului posibil, nivelul la care actioneaza poate fi numit pre-cognitiv. În acest context pre cognitiv, activitatea de „precunoastere“ [praeintelligitur] a speciilor inteligibile ar putea însemna nu atât un tip de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu intelectul posibil precunoaste speciile inteligibile, ci intelectul agent? Oare nu s-ar ajunge și în acest caz la aceeasi consecință bizară? Aici lucrurile sunt mai nuanțate: deoarece activitatea intelectului agent se desfasoara înaintea cunoașterii propriu-zise a quiditatii, acțiune rezervată intelectului posibil, nivelul la care actioneaza poate fi numit pre-cognitiv. În acest context pre cognitiv, activitatea de „precunoastere“ [praeintelligitur] a speciilor inteligibile ar putea însemna nu atât un tip de cunoaștere, cât o pregătire pentru cunoașterea ulterioară. Trei motive aș putea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pentru cunoașterea ulterioară. Trei motive aș putea invocă pentru a susține această interpretare: (1) prefixul prae oferă o nuanță de anterioritate termenului lângă care stă; (2) râdă cină intelligo este folosită, în acest caz, deoarece activitatea se desfășoară la nivelul intelectului; (3) singurele funcții pe care le are intelectul agent sunt cea de iluminare și abstragere, din imaginile senzoriale, a speciilor inteligibile; altfel spus, intelectul agent actualizează caracterul inteligibil al informațiilor senzoriale despre obiect, făcându-le astfel pe masura intelectului posibil
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pentru a susține această interpretare: (1) prefixul prae oferă o nuanță de anterioritate termenului lângă care stă; (2) râdă cină intelligo este folosită, în acest caz, deoarece activitatea se desfășoară la nivelul intelectului; (3) singurele funcții pe care le are intelectul agent sunt cea de iluminare și abstragere, din imaginile senzoriale, a speciilor inteligibile; altfel spus, intelectul agent actualizează caracterul inteligibil al informațiilor senzoriale despre obiect, făcându-le astfel pe masura intelectului posibil. Pregătirea pentru cunoaștere ar însemna nu o primă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
stă; (2) râdă cină intelligo este folosită, în acest caz, deoarece activitatea se desfășoară la nivelul intelectului; (3) singurele funcții pe care le are intelectul agent sunt cea de iluminare și abstragere, din imaginile senzoriale, a speciilor inteligibile; altfel spus, intelectul agent actualizează caracterul inteligibil al informațiilor senzoriale despre obiect, făcându-le astfel pe masura intelectului posibil. Pregătirea pentru cunoaștere ar însemna nu o primă cunoaștere sau o cunoaștere dinaintea cunoașterii propriu-zise a speciilor inteligibile, ci actualizarea caracterului inteli gi bil
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nivelul intelectului; (3) singurele funcții pe care le are intelectul agent sunt cea de iluminare și abstragere, din imaginile senzoriale, a speciilor inteligibile; altfel spus, intelectul agent actualizează caracterul inteligibil al informațiilor senzoriale despre obiect, făcându-le astfel pe masura intelectului posibil. Pregătirea pentru cunoaștere ar însemna nu o primă cunoaștere sau o cunoaștere dinaintea cunoașterii propriu-zise a speciilor inteligibile, ci actualizarea caracterului inteli gi bil al speciilor pentru a putea fi receptate de către intelectul posibil. De ce consider, totuși, ca praeintelligitur
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiect, făcându-le astfel pe masura intelectului posibil. Pregătirea pentru cunoaștere ar însemna nu o primă cunoaștere sau o cunoaștere dinaintea cunoașterii propriu-zise a speciilor inteligibile, ci actualizarea caracterului inteli gi bil al speciilor pentru a putea fi receptate de către intelectul posibil. De ce consider, totuși, ca praeintelligitur nu poate fi înțeles că un fel de cunoaștere? Motivul e simplu și se bazează pe faptul că, în corpusul tomist, intelectul agent nu are decât cele două funcții mai sus menționate: de abs
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
caracterului inteli gi bil al speciilor pentru a putea fi receptate de către intelectul posibil. De ce consider, totuși, ca praeintelligitur nu poate fi înțeles că un fel de cunoaștere? Motivul e simplu și se bazează pe faptul că, în corpusul tomist, intelectul agent nu are decât cele două funcții mai sus menționate: de abs tra gere și de iluminare a speciilor inteligibile. Dacă prae intelligitur 153. 226 DE LA QUO LA QUOD e interpretat că pregătire pentru cunoaștere, (ÎI.2.19.) rămâne un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
I, q. 78, a. 3, co.), Summa contra Gentiles (I, 22). Această identitate de tip formal este posibilă deoarece formă esențială a chihlimbarului are capacitatea de a fi nu numai in compuși hilemorfici, ci și în receptori imateriali, cum este intelectul lui X, unde formă poate fi separată de substratul ei material (dublă existența a unei forme) a ceea ce spuneam mai sus, în lumea naturală formă obiectului are un mod de a fi natural și material, în subiectul cunoscător formă are
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
conceptul ca fiind analog, la nivelul intelectiv, cu imaginea senzorială. Abstragerea speciilor inteligibile este începutul, sursa cunoașterii intelective, iar completarea acestui proces are loc în momentul în care speciile inteligibile sunt transformate într-o intenție intelectiva, un concept, care permite intelectului să cunoască obiectul extramental. Acest concept este co respondentul cuvântului rostit, care face posibilă cunoașterea intelectiva a obiectelor hilemorfice. După cum se poate lesne observa, manieră în care este înțeles conceptul de către inter pretii realiști nu se îndepărtează de linia argumentativa
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Din nefericire, ceea ce interpreții care acceptă realismul la nivelul conceptului, si, pe cale de consecință, identitatea lui cu speciile inteligibile, nu par a sesiza este faptul ca interpretarea lor conduce către o serie de consecințe nefaste: 1. conceptele sunt formate de intelectul agent, la fel ca speciile inteligibile; 2. conceptele sunt id quo-ul cunoașterii, asadar nu pot avea statutul de primum cognitum; 3. între concept și forma esențială a obiectului din lumea înconjurătoare este o relație de asemănare (similitudo) înțeleasă că împărtășire
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Gentiles (I, 53, n. 4; IV, 11). Scopul acestui subcapitol este tocmai acela de a stabili dacă pot fi acceptate că valide consecințele realismului la nivelul conceptelor. Prima consecință pe care am identificat-o a interpretării realiste este aceea că intelectul agent este cel care formează conceptele (1). De exemplu, în Philosophy of Mind, Norman Kretzmann afirmă faptul că, după abstragerea speciilor inte ligibile, „prima operație a intelectului constă în formarea, de către intelectul agent, în intelectul posibil, a conceptelor obiectelor externe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Prima consecință pe care am identificat-o a interpretării realiste este aceea că intelectul agent este cel care formează conceptele (1). De exemplu, în Philosophy of Mind, Norman Kretzmann afirmă faptul că, după abstragerea speciilor inte ligibile, „prima operație a intelectului constă în formarea, de către intelectul agent, în intelectul posibil, a conceptelor obiectelor externe a exact ceea ce ne-am aștepta“. Dar stau lucrurile chiar așa cum „ne-am aștepta să stea“? În Sentenția libri De anima (lib. 4, l. 7, n. 690
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
identificat-o a interpretării realiste este aceea că intelectul agent este cel care formează conceptele (1). De exemplu, în Philosophy of Mind, Norman Kretzmann afirmă faptul că, după abstragerea speciilor inte ligibile, „prima operație a intelectului constă în formarea, de către intelectul agent, în intelectul posibil, a conceptelor obiectelor externe a exact ceea ce ne-am aștepta“. Dar stau lucrurile chiar așa cum „ne-am aștepta să stea“? În Sentenția libri De anima (lib. 4, l. 7, n. 690), Toma din Aquino afirmă că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
interpretării realiste este aceea că intelectul agent este cel care formează conceptele (1). De exemplu, în Philosophy of Mind, Norman Kretzmann afirmă faptul că, după abstragerea speciilor inte ligibile, „prima operație a intelectului constă în formarea, de către intelectul agent, în intelectul posibil, a conceptelor obiectelor externe a exact ceea ce ne-am aștepta“. Dar stau lucrurile chiar așa cum „ne-am aștepta să stea“? În Sentenția libri De anima (lib. 4, l. 7, n. 690), Toma din Aquino afirmă că intelectul posibil este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
agent, în intelectul posibil, a conceptelor obiectelor externe a exact ceea ce ne-am aștepta“. Dar stau lucrurile chiar așa cum „ne-am aștepta să stea“? În Sentenția libri De anima (lib. 4, l. 7, n. 690), Toma din Aquino afirmă că intelectul posibil este cel care înțelege, cel care cunoaște (A.1), si, deoarece nu putem cunoaște fără să formăm un concept (De potentia, q. 9, a. 9, co.) (A.2), rezultă că intelectul posibil este cel care formează conceptul (Summa contra
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
7, n. 690), Toma din Aquino afirmă că intelectul posibil este cel care înțelege, cel care cunoaște (A.1), si, deoarece nu putem cunoaște fără să formăm un concept (De potentia, q. 9, a. 9, co.) (A.2), rezultă că intelectul posibil este cel care formează conceptul (Summa contra Gentiles, lib. I, cap. 53, n. 3; Summa theologiae, I, q. 85, a. 2, ad 3) (A.3). Așadar, daca as consideră, împreună cu Norman Kretzmann, ca intelectul agent este cel care formează
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
co.) (A.2), rezultă că intelectul posibil este cel care formează conceptul (Summa contra Gentiles, lib. I, cap. 53, n. 3; Summa theologiae, I, q. 85, a. 2, ad 3) (A.3). Așadar, daca as consideră, împreună cu Norman Kretzmann, ca intelectul agent este cel care formează conceptul, ar trebui să accept o serie întreagă de funcții ale intelectului agent: iluminarea și abstragerea speciilor inteligibile din imagini, formarea conceptelor și cu noasterea sau înțelegerea propriu-zisă; totuși, o asemenea perspectiva este contrazisa de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cap. 53, n. 3; Summa theologiae, I, q. 85, a. 2, ad 3) (A.3). Așadar, daca as consideră, împreună cu Norman Kretzmann, ca intelectul agent este cel care formează conceptul, ar trebui să accept o serie întreagă de funcții ale intelectului agent: iluminarea și abstragerea speciilor inteligibile din imagini, formarea conceptelor și cu noasterea sau înțelegerea propriu-zisă; totuși, o asemenea perspectiva este contrazisa de textele tomiste, mai exact de ceea ce Toma din Aquino afirmă în următoarele locuri din Summa theologiae și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelligibili. Qua quidem formatus, format secundo vel definitionem vel divisionem vel compositionem, quae per vocem significatur. Unde rațio quam significat nomen, est definițio (S. th., I, q. 85, a. 2, ad 3). Într-adevăr, în primul rând, se considera că intelectul posibil realizează [o operație] pasivă în mă sura în care capătă formă de la specia inteligibila. Astfel format, formează mai apoi ori definiția, ori diviziunea, ori compune rea, care sunt semnificate prin cuvinte. De unde rezultă că ceea ce semnifică numele este definiția
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ÎI.5.7.) Ulterius autem considerandum est quod intellectus, per speciem rei formatus, intelligendo format în seipso quandam intentionem rei intellectae, quae est rațio ipsius, quam significat definițio (S. c. G., I, 53, n. 3). Mai mult, trebuie considerat că intelectul, format prin specia obiectului, atunci când înțelege formează în el însuși o anumita intenție a obiectului înțeles, care este rațiunea obiectului însuși semnificata de definiție. Ambele pasaje arată că intelectul posibil este cel care realizează nu una, ci două operații (A4
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]