15,922 matches
-
intereselor unei singure țări, cu pretenție - dar nu și cu legitimitate -imperială. în fața acestei primejdii a lezării intereselor naționale, care, iată, în zilele noastre se vede camuflată mediatic, de pildă, de exacerbarea pericolului terorismului internațional, există totuși, din fericire, și intelectuali europeni conștienți de situația geopolitică reală. Chiar dacă Europa nu se află astăzi în pragul unui război mondial, cum era spre sfârșitul anilor '30, să ne amintim că nu altfel au reacționat democrațiile occidentale în fața evoluției regimului nazist. în permanență s-
O carte explozivă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9315_a_10640]
-
mă mai duc la biserică la Precupeți. Era o ființă cu totul deosebită părintele Cosma. Era, în același timp, un preot extrem de plin de rigoare lăuntrică spirituală, duhovnicească. Și altfel era un om "monden", fiindcă îi plăcea să aducă alături intelectuali de peste tot. La el am cunoscut o sumedenie de oameni de știință, de savanți ș.a.m.d. Era o mare bucurie a lui să vadă intelectuali schimbând idei între ei. T. S. - Crea un loc al întâlnirilor spirituale. Z.D.
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
spirituală, duhovnicească. Și altfel era un om "monden", fiindcă îi plăcea să aducă alături intelectuali de peste tot. La el am cunoscut o sumedenie de oameni de știință, de savanți ș.a.m.d. Era o mare bucurie a lui să vadă intelectuali schimbând idei între ei. T. S. - Crea un loc al întâlnirilor spirituale. Z.D.-B. - Sigur. O întâlnire intelectuală și spirituală. După aceea, bineînțeles, schimbând domiciliul din Dorobanți, m-am dus către alte biserici. Vom intra și în acest capitol
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
Tanda ? Rezultatul e cam același, numai că mult mai spectaculos ca substanță, mai paradoxal ca argumentare. Într-o tradiție literară românească majoritar romantică și deseori aservită ideii de supraviețuire (vezi omniprezentul ciocoi care vertebrează multe din romanele începuturilor sau mitul intelectualului sărac și inadaptat), apariții stenice, energice ca Dinicu Golescu, Ion Ghica, Ion Popovici Bănățeanul sau Slavici sunt mostre de-a dreptul exotice. Iată și cum: "Literatura lor poate da seama despre ceea ce azi sunt socotite premise ale dezvoltării, prin configurarea
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
comentați" aș propune, deși oamenii preferă, din lene, în locul judecăților critice lucide, prejudecățile, și exemplul colecției "Clasicii români", colecție publicată, după 1952, de Editura de Stat pentru Literatură și Artă, ale cărei ediții, apărute, multe din ele, sub supravegherea unor intelectuali de prestigiu și a unor eminenți profesioniști (Tudor Vianu, P. P. Panaitescu, Iorgu Iordan ș.a.), deși au o structură diferită, mai elastică decât aceea propusă de Nicolae Cartojan, urmăreau același scop: instruirea riguroasă a elevilor și a studenților. Dar să
Colecțiile școlare by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9370_a_10695]
-
atenție de copil absorbit care uita pentru o vreme că trăiește într-o epocă cînd țara duhnea sub cizma soldașilor ruși, dacă uităm apoi că postura aceasta de copil absorbit Blaga nu o arbora din inconștiență, dintr-un egoism de intelectual anahoret sau din nepăsarea cinică a unui filozof mizantrop, ci tocmai dintr-un instinct de conservare care îi șoptea că, dacă nu procedează astfel, își va pierde mințile, dacă așadar uităm să asociem vibrația lui artistică cu acuitatea nefiresc de
Iremediabil liric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9358_a_10683]
-
aproape toți criticii), roman de idei (Nicolae Manolescu), roman-eseu (Dan Culcer) - cea mai potrivită mi s-a părut sintagma lui Ion Vlad: romanul unui moralist. La suprafață, cartea lui Constantin }oiu ni se prezintă ca un roman despre destinul unui intelectual într-o epocă nefavorabilă, deceniul 1948-1958. Cauzele nefericirii sale sunt, în mod evident, politice: excluderea din partid în 1950 și ancheta de la Securitate din 1958, un rechizitoriu al ideilor sale cuprinse într-un jurnal dintr-un caiet pierdut. Chiril Merișor
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
se vor întreba cei mai tineri. Depinde cum sunt scrise, cum sunt formulate problemele și cum sunt rezolvate dramele. Constantin }oiu nu pune accentul pe faptul că Merișor e comunist, ci pe generalitatea că e un om sub vremuri, un intelectual cu o anumită structură psihologică și anumite convingeri deloc conformiste, o fire slabă ce-l transformă dintr-un adept într-o victimă a comunismului. De fapt, astăzi putem formula mai bine adevărata temă politică a romanului, care e în același
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
una peste alta și înălțân-du-se aproape până în tavan. Erau, aveam să înțeleg mai târziu, cărțile epurate din bibliotecile desființate ale episcopiilor orădene. Nu e pentru prima oară când povestesc acest episod crucial al adolescenței mele, fără de care nu aș fi intelectualul care sunt, după cum fără acea clădire, în multe privințe stranie, în care am crescut - și care avea să apară adesea în povestirile mele - nu aș fi scris, probabil, proză fantastică. Pentru că lectura dealurilor de cărți din care m-am hrănit
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
Valorile creștine, cultul familiei, visul armoniei, coincidența binelui cu frumosul (kalakagathia, cum îi spuneau grecii) nu mi-au fost impuse niciodată, ci sunt chiar axiomele care îmi structurează universul. Nu uitați că vin din Ardeal și dintr-o familie de intelectuali cu rădăcini țărănești, elemente care trimit la stabilitate, echilibru și luarea lucrurilor în serios. De aici până la luarea ideilor în serios nu e decât un pas pe care l-am făcut pe urmele Tatei, un preot căruia i se părea
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
încă atunci când concurez și eu... Simionescu mă va recomanda pe mine în caz că profesorii vor refuza pe Botez. Am scris un memoriu (4 pagini de acestea) însoțit de un tablou sinoptic în care rezum în câteva rânduri laudele a 40 de intelectuali din țară și din străinătate despre opera mea. Și am adus 2 volume din Literatură și Știință. Totul pentru M. S. îi va fi predat zilele acestea. La vie des mamm. I-am trimis mai demult și mi-a mulțumit
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
altfel inexistentă în eseurile lui alș, care, totuși, în același text din care am citat, îl numește pe Patapievici "analist al fenomenelor culturii de masă". Dacă autorul Ochilor Beatricei este așa ceva, atunci mă întreb cum ar trebui să arate un intelectual atașat exclusiv de cultura de elită și de tradiție, dacă nu cumva ar fi vorba despre un înger sau poate despre un post-om houellebecquian evacuat de senzații. Mai este alș de stînga pentru că, în paginile lui analitice, acolo unde
Ce ești și ce vrei să fii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/9397_a_10722]
-
despre un post-om houellebecquian evacuat de senzații. Mai este alș de stînga pentru că, în paginile lui analitice, acolo unde în sfîrșit se hotărăște să scrie, scrie atît de franțuzește, atît de analitic-deconstrucționist, cum niciodată n-a făcut-o vreun intelectual de dreapta și cu atît mai puțin Michel Onfray, unul din modelele implicite ale autorului. De altfel Onfray, care a înființat și care predă la Universitatea Populară din Caen, n-are cum să reprezinte un model de scriitor pentru alș
Ce ești și ce vrei să fii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/9397_a_10722]
-
Fledei, predător și-n același timp răbdător, transpare dintr-o dată ca o halucinație tactilă: Este o scriere care nu are sfîrșit și care nu trăiește decît din propria figură. Referințele livrești ale acestor texte sînt Blanchot, Bataille sau Beckett, adică intelectuali francezi de stînga... Aici, însă, pe serpentine, alș reușește să iasă din salonul unde se simte secure, să contenească ambivalența dintre un cosmopolit radical care beștelește cultura înghețată a înălțimilor artificiale și elitistul care face reverențe conservatorismului tradiționalist; să fie
Ce ești și ce vrei să fii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/9397_a_10722]
-
Mihai Cantuniari să judece în mod sever ceea ce vede în spațiul socio-politic (ocuparea prim-planului de către foștii activiști și securiști, schimbarea lor la față, de dragul unei economii de piață aducătoare de uriașe beneficii personale, jaful național și incredibila sărăcire a intelectualilor), rareori jurnalul său capătă tonalitatea și stilistica pamfletului. Și aceasta fiindcă autorul, spre deosebire de unii dintre colegii săi de breaslă (și acum mă refer nu la traducători, ci la scriitorii înșiși...), este un om onest și neresentimentar. Nu privește înapoi cu
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
Rău? - Ca un urmaș demn, care n-am adus ruina casei și nici amuzamentul răutăcioșilor din târg nu l-am făcut. Circumspect, cum despre mine s-a spus. Destinul a vrut ca și fiul meu, Șerban Filip să fie un intelectual, autor de cărți - în domeniul relațiilor internaționale, pentru care mă pregătisem eu în anii de facultate. Simona, dulce doamnă și distins istoric literar care, printre altele, valorifică opera lui Șerban Cioculescu, începe să marcheze puncte deasupra soțului și stăpânului ei
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
control. Toți vechii care mai pot articula trei vorbe sunt la posturi. De câte ori ai apărut tu la televiziune și de câte ori Pleșiță? Ale cui sunt posturile private de televiziune? De ce nu mai sunt chemați scriitorii la postul național de radio? Ce intelectuali de seamă vor figura pe listele de deputați ai parlamentului european? Ce tiraje au cărțile noastre? îți fac o cafea? - Ce ți se pare relevabil la răscrucea vieții noastre literare cu așa-numita viață civică? Nu ți se pare că
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
preconizată de oficialitatea regimului totalitar ajuns la ananghie, care cerea scriitorului muțenie în privința temelor de interes general, resimțite ca "dificile"? Nu e greu de constatat că analiza fenomenului politic e mult mai degajată decît cea a fenomenului literar... - Dragul meu, intelectualul e când invitat să participe la civica viață, când poftit, mai pe scurt, să-și vadă de treburile lui. Apolitismul a luat naștere în acea păcătoasă societate în care omul numit de bine zbiera măgărește că el politică nu face
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
care au pus în practică dictonul "și cu dânsa-ntr-însa și cu sufletul în rai", pentru a culege roadele apropierii de dl. Iliescu și a rămâne, în ochii maselor, neangajați. Auzeai, și nu-ți venea să crezi, pe câte un autentic intelectual, excelent critic literar, psalmodiind: "Eu nu am nimic comun cu Dl. Iliescu, nu-i urmez căile politice, dar nu pot să nu admir bărbăția cu care i-a adus pe mineri în Capitală..." Fabulez, desigur. De asemenea exemplar, cu prestigiu
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
comună împreună cu poetul Petre Stoica. O între-bare naivă: mai sînt realizabile idealurile de atunci? Și o întrebare întristată: ți se înfățișează un om de formatul politic-moral-intelectual al președintelui de azi al României, dl. Traian Băsescu, cel slujit de "angajarea" cîtorva intelectuali de vază, chiar ceea ce dorim? - Săptămânile, lunile - în fapt vreo doi ani și mai bine - pentru mine au însemnat o a doua tinerețe, trio-ul pe care l-am alcătuit, Petre Stoica-Gheorghe Grigurcu-Barbu Cioculescu, a fost garanția în tulburata presă
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
spiritul epocii, e periculos și, de aceea, interzis. Or, intelectual nu poate fi decât gândind de unul singur. Dar însuși faptul de a fi intelectual e dubios. I-o spune foarte răspicat și ceremonios ofițerul în interogatoriul de la Securitate: "Un intelectual are îndoieli, asta e meseria lui. Cunoști definiția aia... stai puțin... cum era?... și ducând mâna la frunte, căută un timp... A! da, își aduse aminte cu vioiciune: "numesc intelectual o funcție fără întrebuințare", definiția burgheză a intelectualului rupt de
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
Securitate: "Un intelectual are îndoieli, asta e meseria lui. Cunoști definiția aia... stai puțin... cum era?... și ducând mâna la frunte, căută un timp... A! da, își aduse aminte cu vioiciune: "numesc intelectual o funcție fără întrebuințare", definiția burgheză a intelectualului rupt de mase, bineînțeles. Cunoști definiția asta, foarte spirituală, ce-i drept?... Așa că un intelectual, reluă interlocutorul revenind la loc, se mai îndoiește și el din când în când, reminiscențele culturii burgheze nu dispar ușor, dar nea Costică care trage
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
era?... și ducând mâna la frunte, căută un timp... A! da, își aduse aminte cu vioiciune: "numesc intelectual o funcție fără întrebuințare", definiția burgheză a intelectualului rupt de mase, bineînțeles. Cunoști definiția asta, foarte spirituală, ce-i drept?... Așa că un intelectual, reluă interlocutorul revenind la loc, se mai îndoiește și el din când în când, reminiscențele culturii burgheze nu dispar ușor, dar nea Costică care trage la șaibă n-are timp de așa ceva, de îndoieli adică, și noi cu toți Costicii
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
soarta patriei, în ciuda marginalizării. Securistul îi reproșează sever asumarea acestei devize din Victor Hugo, prin care Chiril Merișor se consideră "un exclus pus pe gânduri, gândindu-se, îndoindu-se, de fapt, de viitorul patriei lui" (p. 454). Dezbaterea continuă între intelectualul dubitativ Chiril și securistul absolvent de Filosofie, într-un veritabil simpozion, stimulat sau grevat (alternativ), desigur, de modul liber, inconformist și "periculos" de a răspunde (pe de o parte) și (pe de altă parte) de pararea dogmatică a răspunsurilor, corespunzătoare
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
cîte ori mă duc în casa lui pe care azi o locuiesc niște prieteni apropiați. Acolo s-a refugiat partizanul și tot acolo, în munți, l-a primit pe Heidegger în 1948: dincolo de ura între nații, gest de reconciliere între intelectuali înrudit cu acela al lui Vilar care a pus în scenă Prințul de Homburg a lui Kleist, la doar cîțiva ani după sfîrșitul războiului. Un regizor pretențios a montat paginile lui Char scrise la acea epocă, pagini spuse pe un
Avignon, 60 de ani by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/9408_a_10733]