3,937 matches
-
susține preferința naturală a indivizilor de a se afilia unor alteri similari (Brass et al., 2004). Ibarra (1992) consideră că barierele întâlnite de femei în companiile private sunt explicabile și prin homofilia pe bază de sex (preferința angajaților de a interacționa în funcție de sex). Alte studii au evidențiat faptul că trăsăturile de personalitate afectează forma rețelelor sociale. Mehra și colaboratorii săi (2001) au arătat că indivizii cu scoruri mari de self-monitoring tind să dezvolte mai multe legături sociale și să fie, astfel
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
și este gata să adopte orice comportament (atitudine, idee etc.) despre care consideră că le aduce succes rivalilor. 3.2.6. Problema Lumii Mici Mai simplu spus, ideea Lumii Mici apare în orice situație socială în care două persoane ce interacționează pentru prima dată descoperă că au cunoștințe sau chiar prieteni comuni și, în consecință, exclamă: Ce mică e lumea! Înainte de a defini problema Lumii Mici și de a prezenta soluția propusă de doi fizicieni, Watts și Stogartz (1998), apelând la
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
dilemei prizonierului cu un singur joc/o singură repetare, decizia rațională este aceea de a defecta de la relația de schimb și de a primi beneficiile de la celălalt fără a oferi nimic în schimb/fără reciprocitate. Totuși, atunci când aceiași doi actori interacționează unul cu celălalt în mod repetat, fiecare poate răspunde contingent comportamentului anterior al celuilalt. Drept consecință, este posibil să nu fie în interesul lui A să îl înșele pe B (dacă cei doi actori au posibilitatea de a se influența
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
314,330]. Aceste izoforme sunt exprimate sub formă de proteine și au roluri biologice majore. Structural, cele două tipuri sunt similare celorlalți membri ai superfamiliei de recptori nucleari [163,174,233,281,443]. Sunt alcătuiți din domenii independente, dar care interacționează funcțional. Modificările genice induse de ligand prin intermediul receptorilor estrogenici sunt determinate de modificările conformaționale ale recptorilor induse de ligand. Acestea induc dimerizarea receptorilor interacțiuni receptor - ADN, recrutare de co-activatori sau interacțiunea cu aceștia sau cu alți factori de transcripție și
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
punctul final fiind reprezentat de invazie și metastazare. O categorie foarte importantă de promotori este reprezentată de factorii endogeni, majoritatea cu structură steroidică sau polipeptidică [353]. Dintre hormonii steroidieni cu acțiune cancerigenă in vivo cei mai importanți sunt estrogenii. Ei interacționează specific cu un receptor proteic din celula țintă. Complexul astfel format interacționează specific cu secvențe specifice ale regiunilor reglatoare ale diverselor gene, crescând sau diminuând transcripția lor. Mai frecvent sunt interesate protooncogenele dar și alte proteine cum ar fi componentele
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
de promotori este reprezentată de factorii endogeni, majoritatea cu structură steroidică sau polipeptidică [353]. Dintre hormonii steroidieni cu acțiune cancerigenă in vivo cei mai importanți sunt estrogenii. Ei interacționează specific cu un receptor proteic din celula țintă. Complexul astfel format interacționează specific cu secvențe specifice ale regiunilor reglatoare ale diverselor gene, crescând sau diminuând transcripția lor. Mai frecvent sunt interesate protooncogenele dar și alte proteine cum ar fi componentele joncțiunilor celulare permeabile prin care se inhibă comunicațiile intercelulare [202,229,410
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
structural, receptorul prezintă 3 domenii [294]: domeniul extracelular, care asigură cuplarea cu ligandul (numit în acest caz contrareceptor), ce poate fi o moleculă din matricea extracelulară sau de pe o celulă adiacentă; porțiunea transmembranară, care fixează întregul complex; domeniul intracitoplasmatic, ce interacționează cu elementele citoscheletului celulei proprii. Prin intermediul acestor tipuri de receptori (de adeziune) se formează o adevărată rețea cu celulele învecinate și cu matricea extracelulară de care se ancorează, conferind stabilitate și rezistență structurii tisulare. Această rețea servește ca suport structural
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
antigenelor. Alegerea uneia sau alteia dintre metode depinde de necesitățile fiecărui laborator, cum ar fi: specimenele antigenice studiate, gradul de sensibilitate a tehnicii, timpul și costurile necesare. O altă metodă se bazează pe marea afinitate cu care avidina și streptavidina interacționează cu biotina. În mod curent, două metode se utilizează în laboratoare: metoda complexului avidină biotină (ABC-avidin biotin complex) și tehnica avidină marcată biotină (LAB-labelled avidin biotin). Ambele metode necesită folosirea unui anticorp biotinilat, ca anticorp de legare (link antibody). Biotinilarea
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
314,330]. Aceste izoforme sunt exprimate sub formă de proteine și au roluri biologice majore. Structural, cele două tipuri sunt similare celorlalți membri ai superfamiliei de recptori nucleari [163,174,233,281,443]. Sunt alcătuiți din domenii independente, dar care interacționează funcțional. Modificările genice induse de ligand prin intermediul receptorilor estrogenici sunt determinate de modificările conformaționale ale recptorilor induse de ligand. Acestea induc dimerizarea receptorilor interacțiuni receptor - ADN, recrutare de co-activatori sau interacțiunea cu aceștia sau cu alți factori de transcripție și
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
punctul final fiind reprezentat de invazie și metastazare. O categorie foarte importantă de promotori este reprezentată de factorii endogeni, majoritatea cu structură steroidică sau polipeptidică [353]. Dintre hormonii steroidieni cu acțiune cancerigenă in vivo cei mai importanți sunt estrogenii. Ei interacționează specific cu un receptor proteic din celula țintă. Complexul astfel format interacționează specific cu secvențe specifice ale regiunilor reglatoare ale diverselor gene, crescând sau diminuând transcripția lor. Mai frecvent sunt interesate protooncogenele dar și alte proteine cum ar fi componentele
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
de promotori este reprezentată de factorii endogeni, majoritatea cu structură steroidică sau polipeptidică [353]. Dintre hormonii steroidieni cu acțiune cancerigenă in vivo cei mai importanți sunt estrogenii. Ei interacționează specific cu un receptor proteic din celula țintă. Complexul astfel format interacționează specific cu secvențe specifice ale regiunilor reglatoare ale diverselor gene, crescând sau diminuând transcripția lor. Mai frecvent sunt interesate protooncogenele dar și alte proteine cum ar fi componentele joncțiunilor celulare permeabile prin care se inhibă comunicațiile intercelulare [202,229,410
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
structural, receptorul prezintă 3 domenii [294]: domeniul extracelular, care asigură cuplarea cu ligandul (numit în acest caz contrareceptor), ce poate fi o moleculă din matricea extracelulară sau de pe o celulă adiacentă; porțiunea transmembranară, care fixează întregul complex; domeniul intracitoplasmatic, ce interacționează cu elementele citoscheletului celulei proprii. Prin intermediul acestor tipuri de receptori (de adeziune) se formează o adevărată rețea cu celulele învecinate și cu matricea extracelulară de care se ancorează, conferind stabilitate și rezistență structurii tisulare. Această rețea servește ca suport structural
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
antigenelor. Alegerea uneia sau alteia dintre metode depinde de necesitățile fiecărui laborator, cum ar fi: specimenele antigenice studiate, gradul de sensibilitate a tehnicii, timpul și costurile necesare. O altă metodă se bazează pe marea afinitate cu care avidina și streptavidina interacționează cu biotina. În mod curent, două metode se utilizează în laboratoare: metoda complexului avidină biotină (ABC-avidin biotin complex) și tehnica avidină marcată biotină (LAB-labelled avidin biotin). Ambele metode necesită folosirea unui anticorp biotinilat, ca anticorp de legare (link antibody). Biotinilarea
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
tumorii glandei mamare constituie obiectul cercetării în domeniu. În celule, transportul informației genetice se realizează prin intermediul moleculelor "semnal" care sunt captate de molecule "receptoare". Moleculele semnal sunt reprezentate de structuri specifice, cum ar fi: hormoni, neurotransmițători, retinoizi, medicamente, etc. , care interacționează cu receptorii lor specifici. Ele mediază comunicarea celulară prin mai multe variante de acțiune: autocrin acționează asupra celulelor care le produc; paracrin acționează asupra celulelor vecine; endocrin pot fi transportate la celule-țintă aflate la distanță de locul de sinteză; din
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
diferit ca structură, s-a preferat clasificarea după modul de localizare a receptorilor. Astfel, se consideră două categorii de receptori: receptori de membrană, situații la suprafața externă a membranei celulare; receptori intracelulari, care se află în citoplasmă. Receptorii de membrană interacționează cu molecule mari, care nu pot traversa membrana celulară (hormoni peptidici, factori de creștere, etc.), formând complecși receptor-ligand. Receptorul de membrană, în urma interacțiunii cu ligandul specific, este activat și poate, la rândul lui, să activeze o altă moleculă (de ex.
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
266]. Spre deosebire de receptorii de membrană, receptorii proteici intracelulari leagă molecule de dimensiuni mici, care pot pătrunde în celulă prin difuzie simplă sau favorizată. Receptorii, în cazul acesta, joacă rolul de proteine transportoare, favorizând trecerea complexului receptor-hormon în nucleu, unde va interacționa cu situsurile specifice la nivelul ADN. Prin interacțiunea complexului receptor-hormon, hormonii reglează procesul de transcripție al unor gene care pot fi implicate în proliferare, diferențiere sau alte activități celulare. [261]. Astfel, receptorii analizați prezintă: o regiune N-terminală; un domeniu
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
rolului pe care îl joacă în legarea hormonului și în translocarea nucleară mai poate prezentă și funcții de transactivare și de dimerizare. Regiunea A/B N-terminală este mai puțin conservată și poate prezenta un efect modulator asupra transactivării, poate interacționa cu promotorul și cu factorii de transcripție specifici celulei. Regiunea D o secvență hidrofilă pare a avea un rol de "balama" (de legătură) între domeniile de legare de ADN și respectiv, de hormon. Celulele tipice conțin până la 10 molecule de
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
nu este distribuită uniform în timp și în spatiu. Acest lucru face foarte dificil studiul biodiversității. Pentru a înțelege distribuția și dinamica bidiversității trebuie să ținem cont de procesele ecologice, geologice, biogeochimice și evolutive, dar și de modul cum ele interacționează (Dan Cogălniceanu, 1999). Identificarea și descrierea speciilor noi a fost un proces dinamic care a evoluat în timp, numărul speciilor crescând permanent. Deși de-a lungul timpului s-au acumulat numeroase date în prezent se cunoaște numai o mică parte
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
q2 aflate la distanța r unul de celălalt este definită prin relația: , unde K este o constantă de proporționalitate, a cărei valoare depinde de mediul în care se găsesc sarcinile electrice punctiforme în interacțiune. În cazul când sarcinile electrice punctiforme interacționează între ele într-un mediu izolat electric, forțele electrice de interacțiune pot fi de atracție sau de respingere. 1.2. Intensitatea câmpului electric: reprezintă raportul dintre forța ? ce acționează asupra unei sarcini corp de probă și mărimea q a
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
a razei reflectate. Cap.3. Optica corpusculară (fotonică) 3.1. Introducere În optica ondulatorie s-au studiat fenomenele de interferență, difracție și polarizarea luminii, confirmând caracterul ondulatoriu al luminii și nu se amintește din ce particule este alcătuită lumina când interacționează cu atomii și moleculele substanțelor. Fenomene ca: efectul fotoelectric, efectul Compton, emisia și absorbția luminii se studiază tot în optică dar în acea parte a ei ce se numește optică corpusculară (fotonică). Pentru a se explica fenomenele amintite și a
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
numărul atomic al nucleului, iar n numărul cuantic principal. Modelul lui Bohr pentru atomii cu mai mulți electroni nu mai poate explica spectrele de emisie și absorbție, deoarece sunt mult mai complexe. În cazul atomilor cu mai mulți electroni aceștia interacționează simultan cu nuclelul dar și între ei, iar formula energiei este mult mai complicată. Numărul cuantic magnetic m cuantifică valorile proiecției momentului orbital ? pe axa OZ, conform figurii: Proiecția lui ? pe direcția câmpului magnetic este , unde numărul cuantic
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
avea masă de repaus mare (protoni, particule ?, fragmente de fisiune) sau pot avea masă de repaus mică (electroni și pozitroni). ionizarea poate avea loc fie, cu particule încărcate electric cu masă mare, fie cu masă mică. Particulele încărcate electric interacționează în mod practic cu toți atomii din drumul lor, pierzând în urma procesului de ionizare sau excitare continuu din energia lor cinetică, înaintând în mediul respectiv o anumită distanță maximă numită parcurs liniar. S-a constatat cu ajutorul unor dispozitive, că pentru
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
astfel impulsurile de tensiune sunt înregistrate de către un numărător graficul unui puls de tensiune: d) detector cu scintilație (fotomultiplicator) schema de principiu a unui detector de scintilație: Modul de funcționare: prin pătrunderea unor particule din mediul exterior în detector și interacționând cu stratul de Zn ce acoperă catodul, va lua naștere, prin efect fotoelectric primii fotoelectroni, iar câmpul electric dintre catod și dinoda D1 îi vor accelera ajungând pe prima dinodă D1. Apoi, acești primi fotoelectroni și prin interacțiunea lor cu
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Rutherford prin reacția nucleară: ? Fotografia ne indică că traiectoria particulei ? se bifurcă în două traiectorii rectilinii una subțire și lungă, iar cealaltă scurtă și groasă. Wilson care realizează experimental, într-o cameră cu ceață, afirmă că particula ? interacționează cu un nucleu de azot și rezultă două particule: una cu sarcină mai mică decât particula ? care produce o ionizare mai mică și una mai grea. Particula cu sarcină mai mică este un proton, iar urma groasă este lăsată
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
se găsea în nucleu inițial ?1 1 + ?1 1 → ?1 1 + ? + ?01 1 . Noua particulă nucleară ?0poate da naștere la noi fenomene nucleare numai dacă are energie cinetică suficientă. Generarea de particule are loc numai dacă energia particulelor care interacționează au valori foarte mari. dezintegrarea particulelor elementare: a) dezintegrarea neutronului: ?0 1 → ?1 1 + ?−1 0 + ? și b) dezintegrarea protonului: ? 7.3. Proprietățile particulelor elementare: spinul: caracterizează momentul cinetic propriu de rotație a particulelor elementare. Numărul cuantic
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]