4,226 matches
-
a acestora. Cu cât dimensiunea obstaculului și a fantei este mai mică cu atât fenomenul de difracție este mai pronunțat. Cu ajutorul principiului lui Haygens se poate explica fenomenul de difracție. Difracția undelor pe obstacole și fante de diferite dimensiuni: b) Interferența undelor - suprapunerea neperturbată în același loc, dintr-un mediu a două sau a mai multor unde, ce au aceeași lungime de undă, aceiași pulsație. Elonganța punctului P va fi:, unde: , iar - defazajul; și φ1 și φ2 sunt fazele inițiale a
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
va oscila cu amplitudine minimă . În acest caz Pentru ca punctul material P să oscileze cu amplitudine minimă , trebuie ca diferența de drum , adică diferența de drum să fie un număr impar de*. În concluzie când toate punctele din câmpul de interferență au o diferență de drum Δ? egală cu un număr par de ?*, atunci punctul material oscilează cu amplitudine maximă A= A1 + A2 și dacă diferența de drum Δ? este un număr impar de *, atunci punctul oscilează cu amplitudine minimă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
material oscilează cu amplitudine maximă A= A1 + A2 și dacă diferența de drum Δ? este un număr impar de *, atunci punctul oscilează cu amplitudine minimă A= |A1 - A2| c) Unde staționare Unda staționară - ia naștere ca urmare a fenomenelor de interferență a unei unde incidentă cu unda reflectată. Undele care interferă trebuie să aibă amplitudinile și pulsațiile egale, constante în timp, să se propage în aceeași direcție și de sensuri contrare. Unda staționară formată se caracterizează printrun număr de noduri și
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
reflectată datorită reflexiei cu schimbul de sens a elonganței, va pierde un *la întoarcere, încât drumul ei parcurs va fi: *, iar a undei incidente este Diferența de drum Δ? dintre cele două unde ce interferă în P este: Din studiul interferenței a două unde, amplitudinea rezultantă este dată de relația: În cazul nostru , încât amplitudinea undei rezultante este: Facem notația și atunci avem: A . Pentru ca amplitudinea punctului material P să fie maximă, adică să joace rolul de ventru trebuie ca relația
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
însă nu aveau fundament științific. De abia în secolul al XVII-lea au apărut teoria corpusculară a lui Newton și teoria ondulatorie a lui Huygens. Principiul Huygens Fresnel: „Excitația luminoasă într-un punct oarecare poate fi considerată ca rezultat al interferenței tuturor undelor elementare emise de o suprafață de undă”. Christian Huygens (1629 - 1695). Fizician și astronom olandez. A studiat și și-a dat seama de natura inelului lui Saturn. S-a ocupat de oscilații și a introdus studiul mișcării ondulatorii
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
că lumina este emisă sub formă de cuante de energie luminoasă sau fotoni. Apoi, Einstein afirmă că lumina este de natură electromagnetică (afirmația lui Maxwell), dar că are un caracter dual, de undă și de corpulscul. Astfel: fenomenele de propagare, interferența, difracția și propagarea luminii, confirmă caracterul ondulatoriu al luminii, pe când fenomenele ca: efectul fotoelectric, Compton, emisia și absorbția luminii demonstrează caracterul corpuscular al luminii. 1.2. Mărimi și unități energetice și fotometrice Propagarea radiațiilor electromagnetice implică transport de energie și
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
108 m/s = 3 · 105 km/s = 300.000 ?? ? fiind cea mai 203 mare viteză în natură. Pleada de cercetătorii care au determinat viteza luminii: Röwer (1675), Bradley (1727), Foucauldt (1868), Mickelson. Cap.2. Optica ondulatorie 2.1. Interferența luminii interferența luminii: compunerea (suprapunerea) în același loc (punct) a două sau a mai multor oscilații luminoase. Rezultatul interferenței se apreciază după intensitatea luminoasă a locului (punctului) unde are loc suprapunerea undelor luminoase. Sunt o sumedenie de dispozitive cu ajutorul cărora
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
s = 3 · 105 km/s = 300.000 ?? ? fiind cea mai 203 mare viteză în natură. Pleada de cercetătorii care au determinat viteza luminii: Röwer (1675), Bradley (1727), Foucauldt (1868), Mickelson. Cap.2. Optica ondulatorie 2.1. Interferența luminii interferența luminii: compunerea (suprapunerea) în același loc (punct) a două sau a mai multor oscilații luminoase. Rezultatul interferenței se apreciază după intensitatea luminoasă a locului (punctului) unde are loc suprapunerea undelor luminoase. Sunt o sumedenie de dispozitive cu ajutorul cărora se produce
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Pleada de cercetătorii care au determinat viteza luminii: Röwer (1675), Bradley (1727), Foucauldt (1868), Mickelson. Cap.2. Optica ondulatorie 2.1. Interferența luminii interferența luminii: compunerea (suprapunerea) în același loc (punct) a două sau a mai multor oscilații luminoase. Rezultatul interferenței se apreciază după intensitatea luminoasă a locului (punctului) unde are loc suprapunerea undelor luminoase. Sunt o sumedenie de dispozitive cu ajutorul cărora se produce interferența luminii, dar noi vom studia: dispozitivul lui Young și dispozitivul cu lame subțiri. schema dispozitivului Young
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
luminii: compunerea (suprapunerea) în același loc (punct) a două sau a mai multor oscilații luminoase. Rezultatul interferenței se apreciază după intensitatea luminoasă a locului (punctului) unde are loc suprapunerea undelor luminoase. Sunt o sumedenie de dispozitive cu ajutorul cărora se produce interferența luminii, dar noi vom studia: dispozitivul lui Young și dispozitivul cu lame subțiri. schema dispozitivului Young: a) de principiu: și b) simplificată: Ecuațiile elongațiilor ce interferă în P sunt: și, iar relația rezultantă este: E = E1 + E2. După anumite calcule
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
și S2 și ecranul pe care se observă franjele, λ - lungimea de undă a radiațiilor monocromatice luminoase ce cad pe dispozitiv, iar 2l - distanța dintre sursele S1 și S2. interfranja: distanța dintre două maxime sau două minime consecutive: ordinul de interferență: ? = ?? ? aflarea lungimii de undă a radiațiilor monocromatice: Cunoscându-se ?, i și D se poate afla lungimea de undă λ, confirmându-se caracterul ondulatoriu al luminii. Interfranjadepinde de D întrucât λ și 2l sunt constante. Dacă D
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
și interfranja i se va mări și invers este valabil, adică dacă D se micșorează atunci și interfranja i se va micșora. Deoarece, interfranja poate fi mai mare sau mai mică în funcție de D, se spune că franjele sunt nelocalizate, iar interferența se numește interferență nelocalizată. Deci, cu ajutorul dispozitivului Young se determină lungimea de undă λ a undelor luminoase ce interferă și franje nelocalizate. Determinându-se lungimea de undă a undelor luminoase λ, se confirmă caracterul ondulatoriu al luminii. Dacă în cazul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
se va mări și invers este valabil, adică dacă D se micșorează atunci și interfranja i se va micșora. Deoarece, interfranja poate fi mai mare sau mai mică în funcție de D, se spune că franjele sunt nelocalizate, iar interferența se numește interferență nelocalizată. Deci, cu ajutorul dispozitivului Young se determină lungimea de undă λ a undelor luminoase ce interferă și franje nelocalizate. Determinându-se lungimea de undă a undelor luminoase λ, se confirmă caracterul ondulatoriu al luminii. Dacă în cazul experimentului cu dispozitivul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
confirmă caracterul ondulatoriu al luminii. Dacă în cazul experimentului cu dispozitivul Young, se așează o lamă transparentă de grosime e, și indice de refracție n, se constată o deplasare a franjelor cu , însă interfranja i nu-și schimbă valoarea. schema interferenței cu lamă subțire: Din figură se constată că diferența de drum optic δ este: . În expresia , a apărut − ? 2 , deoarece are loc pentru raza 2 o reflexă cu schimbare de sens a elongației. Cum AB = BC și AD în funcție de
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
sinr = sini, rezultă că și unghiul de refracție r = 0, cos0 = 1, încât diferența de drum optic a razelor 2 și 3 devine: Razele paralele 2 și 3 se pot strânge într-un punct cu ajutorul unei lentile convergentă. Franjele de interferență, se pot constata și cu ochiul liber acomodat pentru vederea la mare depărtare. Lama subțire dă numai franje de interferență localizat dar la infinit. pana optică: un mediu transparent, delimitat de cele două suprafețe plane și care fac între ele
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
și 3 devine: Razele paralele 2 și 3 se pot strânge într-un punct cu ajutorul unei lentile convergentă. Franjele de interferență, se pot constata și cu ochiul liber acomodat pentru vederea la mare depărtare. Lama subțire dă numai franje de interferență localizat dar la infinit. pana optică: un mediu transparent, delimitat de cele două suprafețe plane și care fac între ele un unghi α mic. Notăm cu n indicele de refracție a mediului din care e construită pana optică, SA este
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
monocolor incident cade perpendicular pe fața superioară a planei, pentru un unghi α foarte mic, planul de localizare a franjelor se află în interiorul penei și în mod practic se văd pe suprafața inferioară a penei fiind franje localizate. Starea de interferență într-un punct de pe pană este dată de grosimea penei (franjele se mai numesc franje de egală grosime). Diferența de drum optic va depinde de diferite grosimi ale penei. Ne propunem să calculăm interfranja i. Ne vom folosi de formula
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Diferența de drum optic va depinde de diferite grosimi ale penei. Ne propunem să calculăm interfranja i. Ne vom folosi de formula incidenței normale de la lama subțire cu fețele plan paralele. Deci, pana optică împreună și cu alte dispozitive de interferență: dispozitivul Young și lama subțire putem determina lungimea de undă a undelor luminoase monocromatice, confirmându-se caracterul ondulatoriu a undelor luminoase. pana cu aer: două lame de sticlă cu aer între ele și care formează un unghi ascuțit α mic
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
ele și care formează un unghi ascuțit α mic. În cazul acesta pierderea de semiundă ( ? 2 ) are loc la reflexia pe suprafața inferioară a penei. Pana de aer este folosită la verificarea calității suprafețelor. Măsurătorile bazate pe fenomenul de interferență sunt foarte precise: se poate compara lungimea de undă a unei radiații monocromatice cu metrul, spre exemplu, luându-se ca radiație de referință, radiația portocalie emisă de izotopul natural Kripton 86: 1 metru = 1650763,73 λ0, unde λ0 este lungimea
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
radiații monocromatice cu metrul, spre exemplu, luându-se ca radiație de referință, radiația portocalie emisă de izotopul natural Kripton 86: 1 metru = 1650763,73 λ0, unde λ0 este lungimea de undă în vid a izotopului Kripton 86. Alte aplicații ale interferenței luminii: determinarea grosimilor foarte mici, măsurarea coeficientului de dilatație a cristalelor, măsurarea indicilor de refracție a gazelor, controlul paralelismelor cuțitelor unei balanțe etc. 2.2. Difracția luminii difracția luminii: ocolirea aparentă a unor obstacole de către undele luminoase, când acestea au
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
din sursa S, ajung în punctele S1, S2, .............. trimițând unde în toate direcțiile, inclusiv spre O. Aceste izvoare fiind coerente și oscilațiile trimise de ele vor interfera în O, dar într-un fel destul de complicat. Ca o consecință a acestor interferențe deosebite apar niște franje, numite franje de difracție. Fenomenul de difracție se produce simultan cu cel de interferență, punându-se în evidență cu un anumit grad de dificultate datorită lungimilor de undă foarte mici. Difracția luminii poate avea loc pentru
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
fiind coerente și oscilațiile trimise de ele vor interfera în O, dar într-un fel destul de complicat. Ca o consecință a acestor interferențe deosebite apar niște franje, numite franje de difracție. Fenomenul de difracție se produce simultan cu cel de interferență, punându-se în evidență cu un anumit grad de dificultate datorită lungimilor de undă foarte mici. Difracția luminii poate avea loc pentru toată gama radiațiilor electromagnetice în fascicul divergent sau paralel, având loc pe obstacole sau fante de diferite forme
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
total polarizată și este perpendiculară pe raza refractată; n - indicele de refracție al mediului al doilea unde are loc polarizarea totală a razei reflectate. Cap.3. Optica corpusculară (fotonică) 3.1. Introducere În optica ondulatorie s-au studiat fenomenele de interferență, difracție și polarizarea luminii, confirmând caracterul ondulatoriu al luminii și nu se amintește din ce particule este alcătuită lumina când interacționează cu atomii și moleculele substanțelor. Fenomene ca: efectul fotoelectric, efectul Compton, emisia și absorbția luminii se studiază tot în
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
acestor sisteme de amplificare cu părțile lor bune și limite, pentru a putea fi folosite în cunoștință de cauză, în scopul ameliorării comunicării acestor persoane. Dintre punctele tari se pot enumera : * transmiterea directă a sunetului de la sursă la ascultător, fără interferențe, fără zgomot de fond sau ecou ; * dimensiunile reduse, fiabilitatea, manevrarea ușoară, schimbarea automată a frecvenței ; * filtrarea zgomotelor din mediul ambiant, estompându-le și trecându-le într-un plan secundar, asigurând astfel fidelitatea receptării interlocutorului chiar și în locuri puternic poluate
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
comunistă, Mioara Anton, Bogdan Crețu & Daniel Șandru (coord.) Datoria împlinită, Mihai Pricop De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Exil în propria țară, Constantin Ilaș (coord.) Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Mit
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]