74,681 matches
-
Cominform a demonstrat exact contrariul: faptul că un lider popular național comunist, situat în sfera de influență sovietică, poate provoca hegemonia sovietică și poate supraviețui fără sprijin sovietic. Stalin a supralicitat poziția sa, dar nu a avut capacitatea de a interveni în forță pentru a pune în aplicare amenințările sale.106 Desigur, SUA erau alertate în privința problemei Iugoslaviei, si au întreprins acțiuni menite a-l ține pe Tito pe linia de plutire, ca pe un potențial aliat în războiul global dus
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
urmau a fi semnate și care urmau să stea la baza realizării Sistemului de la Porțile de Fier. Aici trebuie menționat că Moscova nu dorea că între București și Belgrad să se dezvolte relații foarte strânse; în 1956, primii are au intervenit și au spus: "nu mergeți la congresul lor" au fost sovieticii; au spus chiar "de ce nu luați voi poziție împotriva lor."227 Totuși, în încercările sale de a-i atrage pe iugoslavi această și la insistențele României, care nu odată
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
și prevenirea corupției<footnote McCusker, R. (2006), “Review of anti-corruption strategies”, Australian Institute of Criminology, p. 8. footnote>. Prima poartă numele de intervenționism, și în cazul ei, instituțiile statului așteaptă ca fapta de corupție să aibă loc și abia apoi intervin pentru a-l captura pe făptuitor. Această școală de gândire stimulează recompensa, reabilitarea; dar rămân un număr de probleme neacoperite, cum ar fi: răul a fost deja făcut; marea majoritate a faptelor rămân nepedepsite. A doua școală poartă denumirea de
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
în considerarea funcției lor oficiale, daruri sau alte avantaje sau să li se promită asemenea daruri sau avantaje; să primească cereri a căror rezolvare nu este de competența lor și care nu le sunt repartizate de șefii ierarhici, ori să intervină pentru soluționarea unor asemenea cereri; să fie mandatarii unei persoane în ceea ce privește efectuarea unor acte în legătură cu funcția pe care o îndeplinesc. Prin HG nr. 473/1992 se prevede obligativitatea funcționarilor publici de a-și declara averea de la data numirii lor în
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
elemente cheie în definirea conflictului de interese. Primul îl constituie interesul privat sau personal, care poate fi un interes financiar, sau poate fi un alt fel de interes, spre exemplu a oferi un avantaj special soției/soțului sau copilului. Problema intervine când interesul privat intră în conflict cu al doilea element al definiției, și anume „îndatoririle oficiale”, de serviciu, sarcinile pe care un oficial le are de îndeplinit în conformitate cu funcția pe care o ocupă. Un angajat are anumite responsabilități oficiale, prin
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
călătorești în fiecare zi spre serviciu, să te lovești de picioarele oamenilor. Apoi, seara, spre repetiție, alt calvar. Și toți care-i aduc mereu reproșuri că stă prea puțin pe acasă, că... - Am bani, nu e cazu’... - De unde ai bani? intervine în discuție și maică-sa, care a prins emisia sonoră a lui Călin tocmai când se întorcea dinspre bucătărie. - Am cântat acum la Sfântu-Gheorghe. Am luat ceva monetar. De fapt, au luat ceva infim, adevăratele evenimente erau că pe Carlos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
pe burtică. Eugenia Ionescu a scris mult mai mult decât a trăit. Fiecare fapt e dilatat, hiperbolizat, stors de orice sens. Alt lucru interesant e că adesea Eugenia Ionescu vorbește la persoana a treia despre ea. Ca și cum după călugărire ar interveni o altă identitate. Nu te poate lăsa indiferent bibliografia impresionantă, almanahuri, istorii ale teatrului și ale cinematografiei. Jurnalul capătă aproape o structură de documentar. Eugenia Ionescu își povestește extrem de impersonal viața. Neimplicat. „4 VII 1924 apare legea minelor“ Iată-ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
mult sau mai puțin și în funcție de alea trebuia să reduci viteza. Cea mai mare adâncime era de vreo 260 de metri. Ditimai hăul. Ăștia mici, poate era cam devreme pentru ei, dar au rămas cu niște treburi întipărite. La ei intervenea ușor oboseala și mai ațipeau, mai picoteau. Și în special când eram pe autostradă și era ceva mai monoton, păi, trăgeau niște soamne de n-aveai treabă cu ei. Hai să vedem unde mai mergem. La Innsbruck. Eeeee, și-acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
principalului factor de producție -muncă. Piața muncii nu poate să existe În afara unui drept care să o instituie și care să organizeze cererea și oferta de locuri de muncă. Neexistând o adaptare automată a ofertei și a cererii de muncă, statul intervine masiv pe această piață cu scopul de a ține sub control șomajul, de a reduce rata acestuia. Într-o economie modernă există mai multe piețe: piața bunurilor și a serviciilor, piața capitalurilor, piața resurselor naturale, piața muncii. Ele acționează simultan
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
care prestează muncă. Pentru a exista piața muncii sunt necesare cel puțin patru condiții: să existe reglementări care să o recunoască; să fie constituite organisme care să o organizeze; să existe oferte de servicii (de locuri de muncă); statul să intervină pentru a armoniza, pentru a tempera excesele și mai ales pentru a controla fenomenul șomajului . În acest mecanism de cerere-ofertă și de schimb munca nu trebuie tratată ca ,,o marfă” pentru că aceasta este Împotriva demnității umane. Există un document internațional
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
producția lor la un preț considerat remunerator. În afară de aceasta s-a semnalat importanța fenomenelor de substituție și de complementaritate atât la nivelul consumatorilor, cât și la cel al producătorilor”. Specificul pieței muncii asupra celorlalte piețe reiese din faptul că mutațiile intervenite În raportul cerere-ofertă pe piața muncii, se regăsesc, sub aspectul consecințelor, pe celelalte piețe, după un timp relativ mai Îndelungat. Dezechilibrul raportului dintre cerere și ofertă pe piața mărfurilor și serviciilor este generat de neconcordanța dintre cererea și oferta de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
umilire și disperare, mai apoi cu revoltă că nu mai este capabil să-și Întrețină familia. Suferă grav imaginea de sine, se zdruncină autoîncrederea, siguranța de sine. Momentul pare imposibil de depășit cu forțe proprii. Dacă În această fază nu intervine cineva sau ceva, el are toate șansele să rămână un om mutilat sufletește, fără identitate, marginalizat și resemnat, Împins la 38 periferia societății, de unde, Întoarcerea la statutul inițial devine destul de improbabilă. În concluzie, trebuie să recunoaștem că șomajul este o
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
a constitui fondul pentru indemnizația de șomaj și a celui privind asigurările sociale, inclusiv de sănătate. Piața muncii fiind locul de Întâlnire al cererii și ofertei, trebuie să respecte anumite norme de reglementare socială. Pentru a păstra echilibru socio-economic statul intervine prin acte normative specifice. Normele menționate se găsesc În Constituție, legi organice, legi ordinare și alte acte normative. Astfel, raporturile juridice de muncă a diferitelor categorii de angajați sunt reglementate prin legi care au transpus, unde era necesar, dispozițiile comunitare
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
a cunoștințelor sale angajatul primește un salariu sau un venit. Pe plan colectiv un aspect ce trebuie avut În vedere la egalitatea dintre aceste două categorii este instituirea salariului minim garantat. Prin garantarea salariului minim pentru munca depusă statul a intervenit concret În ceea ce privește protejarea intereselor angajaților. În replică pentru a proteja interesele sau existența angajatorilor, legiuitorul le-a permis capacitatea de a disponibiliza, În situații bine stabilite, angajați. 4.6. Libertatea profesională Constituția României consacră acest principiu În art. 41, conform
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
mai ridicat decât acela al Întreprinderii, guvernele și negocierea colectivă la cel mai Înalt nivel continuă să dețină un rol esențial În ceea ce privește piața muncii. Aceste țări au conservat structurile de luare a deciziilor relative centralizate În care consultarea și negocierea intervin pe cât este posibil. Mondializarea pune În pericol strategiile „cooperatiste”, erodând fundamentele socio economice ale pactului social care a apărut după cel de-al doilea război mondial procesul de intervenție etatică În România nu a avut la bază un dialog social
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de-al doilea război mondial procesul de intervenție etatică În România nu a avut la bază un dialog social ci a fost de natură reactivă deoarece a apărut ca urmare a unor probleme care sau acutizat, astfel, organele competente au intervenit pe traseele de migrație private cu reglementări nespecifice, relativ târziu (Începutul anilor 2000), cu o intenție evidentă de limitare a fenomenului. Întregul șir de reglementări care vizează regimul pașapoartelor În România și introduc limitări dreptului de liberă circulație, măsurile legate
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Împreună cu alți studenți care Îndeplinesc condițiile legale, Întreprinderi mici și mijlocii, unități cooperatiste, asociații familiale sau care desfășoară În mod independent o activitate economică În calitate de persoană fizică autorizată. În cazul În care În perioada pentru care a fost acordat creditul intervine cesionarea sau Înstrăinarea parțială ori totală, prin orice modalitate, a părților sociale sau a acțiunilor deținute de beneficiarii de credite către alte persoane decât cele din categoria menționată, aceștia sunt obligați să achite o sumă egală cu diferența dintre dobânda
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
continue, pe care să le prezinte Parlamentului European, Consiliului, Comitetului economic și social și partenerilor sociali la nivel comunitar. CAPITOLUL V REPARTIZAREA ÎN MUNCĂ ȘI AUTORIZAȚIILE DE MUNCĂ 1. Repartizarea În muncă 1.2. Considerații introductive În anumite situații, statul intervine, prin organe specializate și repartizează În muncă șomeri, beneficiari ai ajutorului social și persoane cu handicap. Astfel, potrivit Ordinului nr. 85/2002 privind aprobarea procedurii de primire și de soluționare a cererilor de loc de muncă sau indemnizație de șomaj
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
cel puțin: a) nivelul salariului minim; b) durata timpului de lucru și de odihnă; c) condițiile generale de muncă, de protecție și de securitate a muncii; d) asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale, cât și pentru cele care intervin În afara procesului muncii. Activitățile de mediere a angajării cetățenilor români În străinătate se desfășoară numai de agenții de ocupare a forței de muncă care Îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 9 din lege. Printre aceste condiții se numără și cele care
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
67/2006). Legea nr. 67/2006 nu a preluat dispoziția cuprinsă În art. 4 pct.1, teza a II-a din Directiva 2001/203/CE În sensul că interzicerea concedierii salariaților datorită transferului „nu constituie obstacol pentru concedieri care pot interveni pentru motive economice, tehnice sau de organizare implicând schimbări pe planul dreptului muncii.” Cu toate acestea, concedierea În temeiul art. 65 din Codul muncii (pentru motive care nu țin de persoana salariaților) este posibilă. În contextul transferului - Înainte sau după
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
2001/23/CE, În același sens, dispune: În cazul În care contractul de muncă (sau relația de muncă) este reziliat(ă) datorită faptului că transferul antrenează o modificare substanțială a condițiilor de muncă În detrimentul salariatului, rezilierea este considerată ca fiind intervenită prin faptul angajatorului. Desigur că - expresie a libertății muncii, chiar fără să intervină o modificare a condițiilor de muncă, salariatul poate să nu accepte transferul, situație În care contractul său va Înceta (prin acordul părților, demisie sau chiar prin concediere
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
muncă (sau relația de muncă) este reziliat(ă) datorită faptului că transferul antrenează o modificare substanțială a condițiilor de muncă În detrimentul salariatului, rezilierea este considerată ca fiind intervenită prin faptul angajatorului. Desigur că - expresie a libertății muncii, chiar fără să intervină o modificare a condițiilor de muncă, salariatul poate să nu accepte transferul, situație În care contractul său va Înceta (prin acordul părților, demisie sau chiar prin concediere, de pildă disciplinară, dacă absentează nemotivat de la locul de muncă). Conform art. 5
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
soluționarea irevocabilă a acțiunii În contencios administrativ. CAPITOLUL X INTERVENȚIA STATULUI PE PIAȚA MUNCII ÎN DREPT COMPARAT 1. Introducere Piața muncii din alte țării a evoluat diferit În funcție de economiile și tradițiile locale. Și la nivelul acestor piețe statele respective au intervenit Într-o măsură diferențiată pentru a echilibra cererea și oferta de muncă și a proteja unele categorii de angajați aflate În contexte defavorabile. 2. Intervenția statului În Franța Franța a intrat În recesiune, conform datelor Agenției Naționale de Statistică, care
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
a proteja unele categorii de angajați aflate În contexte defavorabile. 2. Intervenția statului În Franța Franța a intrat În recesiune, conform datelor Agenției Naționale de Statistică, care a constat o scădere economică În ultima perioadă de timp. De aceea, statul intervine pe piața muncii, prin planuri și politici de ocupare, pentru echilibrarea cererii cu oferta de muncă. Politicile de ocupare sunt reprezentate de măsurile puse În aplicare de Guvern În scopul creșterii gradului de ocupare a locurilor de muncă și reducerea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
În Marea Britanie La sfârșitul secolului XIX și Începutul secolului XX relațiile de muncă din Marea Britanie nu avea multe În comun cu politica. Acestea se desfășurau Între angajatori și angajați, fără activitate politică, atenție din partea politicienilor sau agențiilor guvernamentale. Guvernul nu intervenea direct În relațiile de muncă decât pentru a asigura un cadru legal și protecția muncii pentru femei și copii. Din 1960 relațiile de muncă au Început sa interacționeze cu politica. Toate guvernele recente s-au concentrat În a face schimbări
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]