6,822 matches
-
O importanță prognostică deosebită o are și patternul imunohistochimic al adenocarcinomului ampular. Într-un studiu retrospectiv pe 208 pacienți se arată că cei cu fenotipul histomolecular pancreatico-biliar (CDX-negativ, MUC-1 pozitiv) au un prognostic mai rezervat comparativ cu cei cu fenotipul intestinal (CDX -pozitiv, MUC-1 negativ), supraviețuirea medie fiind de 16 luni, respectiv 116 luni [56]. Prin combinarea fenotipului imunohistochimic cu interesarea ganglionilor loco-regionali, se delimitează trei subseturi de carcinoame ampulare, cu prognostic diferit:fenotipul nonpancreatico-biliar și fără interesarea ganglionilor regionali (N0
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
capitolul dedicat cancerului pancreatic [89-94]. Din punct de vedere histologic, adenocarcinoamele pancreatice pot avea diferite grade de diferențiere: bine, moderat și slab diferențiate [89]. Prin tehnici imunohistochimice se poate stabili apartenența la unul din cele două tipuri de diferențiere histologică: „intestinal” și „pancreatico-biliar” [6, 7], cancerul de tip intestinal având un prognostic mai bun [8]. O caracteristică a adenocarcinomului pancreatic este reacția desmoplazică importantă (capacitatea celulelor tumorale de a induce formarea de țesut conjunctiv atât în tumoră cât și la nivelul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
vedere histologic, adenocarcinoamele pancreatice pot avea diferite grade de diferențiere: bine, moderat și slab diferențiate [89]. Prin tehnici imunohistochimice se poate stabili apartenența la unul din cele două tipuri de diferențiere histologică: „intestinal” și „pancreatico-biliar” [6, 7], cancerul de tip intestinal având un prognostic mai bun [8]. O caracteristică a adenocarcinomului pancreatic este reacția desmoplazică importantă (capacitatea celulelor tumorale de a induce formarea de țesut conjunctiv atât în tumoră cât și la nivelul metastazelor). TABLOUL CLINIC Simptomele de debut sunt nespecifice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
Tumorile maligne ale intestinului subțire sunt rare, constituind doar 1-2% din neoplaziile gastrointestinale și 0,1-0,4% din toate tumorile maligne [114, 115]. Doar o parte din neoplasmele intestinului subțire se localizează la nivel duodenal periampular. Deși sunt rare, tumorile intestinale prezintă o mare diversitate histologică, putând fi adenocarcinoame, tumori carcinoide, fibrosarcoame,hemangiosarcoame, leiomiosarcoame, liposarcoame, limfangiosarcoame, limfoame primitive, neurofibroame sau metastaze. Deși, teoretic, oricare dintre aceste tumori poate avea și localizare duodenală cele mai multe neoplasme duodenale periampulare sunt adenocarcinoame. Prima descriere a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
neoplasme duodenale periampulare sunt adenocarcinoame. Prima descriere a unui adenocarcinom duodenal a fost făcută în 1746 [116]. Incidența adenocarcinoamelor crește cu vârsta fiind maximă între 50-70 de ani și sunt mai frecvente la bărbați. Există o serie de afecțiuni benigne intestinale care predispun la dezvoltarea adenocarcinoamelor: polipoza adenomatoasă familială (FAP) și sindromul Gardner, sindromul Peutz-Jeghers, boala Crohn, boala celiacă. Adenocarcinomul reprezintă cea de-a doua cauză de deces la pacienții cu FAP și prima cauză de deces la pacienții cu proctocolectomie
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
Adenocarcinomul reprezintă cea de-a doua cauză de deces la pacienții cu FAP și prima cauză de deces la pacienții cu proctocolectomie profilactică pentru această afecțiune. TABLOUL CLINIC Este determinat pe de o parte de localizarea tumorii la nivelul lumenului intestinal putând determina sindrom subocluziv, hemoragii digestive, perforații intestinale, și pe de altă parte de obstrucția fluxului biliar cu apariția icterului. La acestea se asociază anorexie și scădere ponderală. Pacienții cu sindrom subocluziv acuză durere colicativă, greață, vărsături. Meteorismul și accentuarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
deces la pacienții cu FAP și prima cauză de deces la pacienții cu proctocolectomie profilactică pentru această afecțiune. TABLOUL CLINIC Este determinat pe de o parte de localizarea tumorii la nivelul lumenului intestinal putând determina sindrom subocluziv, hemoragii digestive, perforații intestinale, și pe de altă parte de obstrucția fluxului biliar cu apariția icterului. La acestea se asociază anorexie și scădere ponderală. Pacienții cu sindrom subocluziv acuză durere colicativă, greață, vărsături. Meteorismul și accentuarea zgomotelor hibroaerice sunt neobișnuite având în vedere localizarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
greață, vărsături. Meteorismul și accentuarea zgomotelor hibroaerice sunt neobișnuite având în vedere localizarea înaltă. Simptomatologia este declanșată sau agravată postprandial. Tumorile duodenale periampulare pot sângera determinând hemoragii digestive superioare (hematemeză, melenă, hematochezie) sau sângerări gastrointestinale oculte manifestate prin anemie. Perforația intestinală este rară. Icterul este simptomul comun prezent în toate tumorile periampulare și se însoțește de prurit, colurie și scaune acolice. La examenul obiectiv se constată prezența icterului și a anemiei. Masa tumorală palpabilă apare în stadii mai avansate. EXAMINĂRILE DIAGNOSTICE
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
tumorală palpabilă apare în stadii mai avansate. EXAMINĂRILE DIAGNOSTICE Examinările biologice sunt nespecifice. Se decelează creșterea bilirubinemiei cu predominanța fracțiunii conjugate, creșterea fosfatazei alcaline și gamaglutamiltranspeptidazei. Frecvent, există anemie feriprivă datorită pierderilor de sânge. Singurul marker tumoral asociat cu carcinomul intestinal este CEA, dar valori crescute ale acestuia se întâlnesc doar în cazul tumorilor metastatice [54, 116]. Endoscopia digestivă superioară este metoda de diagnostic ideală, oferind posibilitatea prelevării de biopsii pentru examenul histopatologic. Stadializarea tumorii se face prin ecografie abdominală, computer
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
PROGNOSTIC Adenocarcinomul duodenal se extinde progresiv de la mucoasă la submucoasă, stratul muscular și seroasă. Metastazele ganglionare regionale apar precoce. Invazia structurilor vasculare determină caracterul nerezecabil al tumorii. Metastazele peritoneale și metastazele la distanță (mai ales hepatice) sunt frecvente. Prognosticul adenocarcinomului intestinal se corelează cu rezecabilitatea, gradul de diferențiere histologică, interesarea tumorală a marginilor de rezecție și invazia ganglionară. Rezecabilitatea este de aproximativ 50%, cu o supraviețuire globală la cinci ani de 20-35%. În cazul tumorilor rezecabile, cu margini de rezecție negative
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
în timpul creșterii intensității efortului fizic de la ușor la moderat. În schimb, în timpul exercițiilor fizice intense nu se observă o creștere suplimentară a ratei oxidării glucozei ingerate, în primul rând, ca urmare a scăderii disponibilității glucozei ingerate, prin scăderea absorbției ei intestinale. Efectele benefice ale administrării de glucide pe creșterea duratei exercițiului sunt aceleași, indiferent dacă glucidele sunt administrate înaintea, la debutul sau în timpul exercițiului fizic, cu condiția ca semnele de oboseală să nu fie deja prezente și debutul exercițiului să nu
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92227_a_92722]
-
la glucoză, ca urmare a creșterii nivelului catecolaminelor și AGL și alterărilor musculare induse de exercițiile intense, evidențiate prin creșterea nivelului creatinkinazei și mioglobinei (22). Pe lângă adaptările musculare, exercițiul fizic recent are și efecte persistente pe țesutul splahnic: crește absorbția intestinală a glucozei (19) și preluarea hepatică de glucoză (s-a observat că ingestia a 1g/Kg corp glucoză, după un exercițiu prelungit de intensitate moderată, crește sinteza hepatică de glicogen de la 0,7 la 1,3 mg/Kg-1/min-1/, timp
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92227_a_92722]
-
un aspect asemănător de sindrom Chilaiditi (interpretare greșită); opacitate bazală, bine delimitată, proiectată anterior în unghiul costofrenic, paracardiac, pe imaginea de profil (de intensitate subcostală sau costală); imagine aerică supradiafragmatic (haustre) suprapusă peste coloana dorsală și cord; imagini de anse intestinale în hemitoracele drept anterior. Cele mai sugestive imagini pentru diagnostic le oferă existența anselor intestinale în sacul de hernie. Din acest motiv hernia Morgagni la copil este frecvent diagnosticată preoperator. Administrarea ulterioară a bariului (cu ocazia clismei sau tranzitului baritat
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
unghiul costofrenic, paracardiac, pe imaginea de profil (de intensitate subcostală sau costală); imagine aerică supradiafragmatic (haustre) suprapusă peste coloana dorsală și cord; imagini de anse intestinale în hemitoracele drept anterior. Cele mai sugestive imagini pentru diagnostic le oferă existența anselor intestinale în sacul de hernie. Din acest motiv hernia Morgagni la copil este frecvent diagnosticată preoperator. Administrarea ulterioară a bariului (cu ocazia clismei sau tranzitului baritat esogastroduodenal) este de ajutor în diagnostic. Clisma baritată Identifică existența colonului herniat intratoracic; va fi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
acest motiv hernia Morgagni la copil este frecvent diagnosticată preoperator. Administrarea ulterioară a bariului (cu ocazia clismei sau tranzitului baritat esogastroduodenal) este de ajutor în diagnostic. Clisma baritată Identifică existența colonului herniat intratoracic; va fi evitată la cazurile cu ocluzie intestinală [6, 23, 28] (fig. 8.16, 8.17). Tranzitul baritat esogastroduodenal Tranzitul baritat esogastroduodenal (în ortostatism) ajută la precizarea poziției stomacului și a intestinului subțire [5, 23]. Asocierea cu clisma baritată conduce la obținerea de aspecte mult mai sugestive decât
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
examenul CT nu a putut stabili diagnosticul corect. Astfel, se poate recomanda ca, pentru formațiunile dezvoltate în unghiul cardiofrenic (ce pot fi și hernii Morgagni) să se efectueze IRM în locul examenului CT. Am întâlnit cazuri de hernie Morgagni cu anse intestinale în sacul de hernie, la care examenul CT nu a putut diferenția hernia Morgagni de relaxarea diafragmatică. În cazurile cu opacități radiologice în unghiul cardiofrenic, la copil acestea sunt mai frecvent interpretate drept hernie Morgagni (deși sunt mai degrabă tumori
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
închistată; tumoră chistică hemitorace stâng; chist hidatic pulmonar stâng; abces pulmonar evacuat, volvulus gastric; ulcer gastric în puseu acut; sindrom Chilaiditi [2, 3]. COMPLICAȚIILE HERNIEI MORGAGNI-LARREY Asemănător altor tipuri de hernie, complicațiile herniei Morgagni sunt:strangularea viscerelor herniate cu ocluzie intestinală (prezența epiploonului în sacul de hernie protejează viscerele strangulate);volvulusul stomacului.Strangularea asociază un tablou clinic de ocluzie intestinală (dureri epigastrice și retrosternale mari, vărsături, abdomen meteorizat, oprirea tranzitului intestinal) asociat cu manifestări respiratorii (tuse, dispnee, cianoză). Se poate ajunge
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
sindrom Chilaiditi [2, 3]. COMPLICAȚIILE HERNIEI MORGAGNI-LARREY Asemănător altor tipuri de hernie, complicațiile herniei Morgagni sunt:strangularea viscerelor herniate cu ocluzie intestinală (prezența epiploonului în sacul de hernie protejează viscerele strangulate);volvulusul stomacului.Strangularea asociază un tablou clinic de ocluzie intestinală (dureri epigastrice și retrosternale mari, vărsături, abdomen meteorizat, oprirea tranzitului intestinal) asociat cu manifestări respiratorii (tuse, dispnee, cianoză). Se poate ajunge la ischemia și necroza organului herniat cu empiem pleural și/sau apariția peritonitei cu tablou clinic caracteristic [46]. Volvulusul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
hernie, complicațiile herniei Morgagni sunt:strangularea viscerelor herniate cu ocluzie intestinală (prezența epiploonului în sacul de hernie protejează viscerele strangulate);volvulusul stomacului.Strangularea asociază un tablou clinic de ocluzie intestinală (dureri epigastrice și retrosternale mari, vărsături, abdomen meteorizat, oprirea tranzitului intestinal) asociat cu manifestări respiratorii (tuse, dispnee, cianoză). Se poate ajunge la ischemia și necroza organului herniat cu empiem pleural și/sau apariția peritonitei cu tablou clinic caracteristic [46]. Volvulusul gastric se însoțește de: dureri epigastrice și retrosternale, vărsături sau numai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
dezvoltării unor complicații digestive sau respiratorii, cât și a simplității intervenției asociată cu absența recidivei. Intervenția în urgență este rezervată cazurilor complicate cu strangulare sau volvulus. În condițiile diagnosticării uneia dintre cele două complicații grave ale herniei (strangularea cu ocluzia intestinală sau volvulusul stomacului herniat) se impune intervenția chirurgicală de urgență. Calea de abord Calea de abord pentru rezolvarea herniei Morgagni-Larrey poate fi abdominală sau toracică și adeseori alegerea acesteia depinde de specialitatea chirurgului care operează cazul (Denisart, Santy, Dor și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
torace, cu secționarea aderențelor la sac sau la marginile defectului diafragmatic [16, 28, 39]. Întrucât de cele mai multe ori nu există aderențe, manevra de tracționare a viscerelor herniate este foarte ușoară. Dificultăți pot apare la cazurile complicate cu strangulare și ocluzie intestinală, unde poate fi necesară lărgirea inelului herniar (fără a leza viscerele herniate și destinse în torace). Când stomacul sau colonul destinse nu pot fi readuse în abdomen în siguranță, atunci când s-a intrat prin laparotomie, aceasta se poate combina cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
concentrația oxigenului și bioxidului de carbon în sângele arterial, saturația în oxigen a sângelui arterial), hemodinamici (alura ventriculară, frecvența pulsului radial, tensiunea arterială sistemică, presiunea venoasă centrală, presiunea în capilarul pulmonar, traseul electrocardiogramei), constantele biologice, temperatura, diureza, aspirația gastrică, tranzitul intestinal, drenajul abdominal sau pleural. Ca obiective terapeutice în secția de ATI pot fi enumerate: reechilibrarea volemică, hidro-electrolitică, acido-bazică și metabolică; tratamentul infecției; prevenirea insuficienței cardio-respiratorii; prevenirea insuficienței hepatice și renale; prevenirea tulburărilor de coagulare. Cele mai importante pericole în etapa
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
toaletei bronșice. Antibioterapia postoperatorie poate reduce riscul unor complicații septice. Prevenirea complicațiilor tromboembolice prin tratament anticoagulant postoperator și prin mobilizare precoce. Reluarea precoce a alimentației permite evoluția rapid favorabilă a bolnavului. Reluarea alimentației se va face progresiv în funcție de prezența tranzitului intestinal, toleranța alimentară, precum și de existența și tipul intervențiilor chirurgicale pe tubul digestiv. Sonda naso-gastrică se va suprima la circa 24 de ore după operație. Controlul drenajului postoperator toracic sau abdominal, cu verificarea permeabilității și eficienței tuburilor de dren. Controlul radiologic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
cardiace (infarct miocardic, insuficiența cardiacă, tulburări de ritm cardiac etc.), bronho-pulmonare sau pleurale (atelectazia pulmonară, bronhopneumonie, pleurezia etc.), accidente trombo-embolice (embolia pulmonară, flebite ale membrelor inferioare, tromboza venei cave inferioare), renale (insuficiența renală acută). Complicațiile digestive Acestea sunt [28]: ocluzia intestinală prin bridă; ocluzia intestinală prin hernie diafragmatică strangulată, prin recidiva postoperatorie precoce a herniei diafragmatice sau prin strangularea unei hernii Morgagni de parte opusă nerecunoscută datorită accesului prin toracotomie; volvulusul colonic; refluxul gastroesofagian (ca urmare a alterării dispozitivelor antireflux); hemoragia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
cardiacă, tulburări de ritm cardiac etc.), bronho-pulmonare sau pleurale (atelectazia pulmonară, bronhopneumonie, pleurezia etc.), accidente trombo-embolice (embolia pulmonară, flebite ale membrelor inferioare, tromboza venei cave inferioare), renale (insuficiența renală acută). Complicațiile digestive Acestea sunt [28]: ocluzia intestinală prin bridă; ocluzia intestinală prin hernie diafragmatică strangulată, prin recidiva postoperatorie precoce a herniei diafragmatice sau prin strangularea unei hernii Morgagni de parte opusă nerecunoscută datorită accesului prin toracotomie; volvulusul colonic; refluxul gastroesofagian (ca urmare a alterării dispozitivelor antireflux); hemoragia digestivă superioară (HDS) este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]