4,572 matches
-
119. 22 Emil Cioran, Schimbarea la fața a României, Humanitas, București, 1990, p. 9. 23 E.Sábato, La Resistencia, pp. 18-19. 24 Sábato autorul este la un moment dat personaj de român (Sabato) care coboară printre morminte, implicându-se în intrigă. 25 Convorbiri cu Cioran, pp. 21-22. 26 Ibid., p. 21. 27 Lo mejor de Ernesto Sábato, p. 147. 28 Ernesto Sábato, Informe sobre ciegos (Dare de seamă despre orbi), capitol din românul Sobre héroes y tumbas (Despre eroi și morminte
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
talentul: Creangă a acumulat un imens material senzitiv, care începe să se reverse sub forma unor "icoane" așternute pe hârtie; dominanța concretului vădește "o mare îmbelșugare de viață", dar și puținătate, ariditate de idei generale. "Nici tipuri abstracte, deci, nici intrigă ideală în nuvelele lui Creangă: pretutindene carne vie și lucruri pipăite", remarcă Iorga, mulțumit că a desprins o concluzie totuși temperată, în ton cu modalitatea critică, fără ca ea să sune strident în urechile contemporanilor. Senzaționalul este însă o trăsătură cu
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Austria. Avocații Parlamentului au dat repede curs acestei cereri, din două motive: primul, pentru a-și dovedi așa zisa loialitate față de regină. Al doilea motiv era mai pragmatic. Parlamentarii și aristocrația nu aveau încredere în capacitatea reginei de a controla intrigile politice de la curte. Pe perioada cât soțul ei a fost rege, a avut o viață retrasă, obscură, lăsând treburile statului în grija cardinalului Richelieu. Devenind regentă era mult mai ușor de anihilat politic. Astfel, puterea urma să fie preluată fie
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
imaginativă și sfîrșind prin "a se încarna", adică prin a se manifesta chiar și în activitățile somatice, și ele adesea imponderabile: gesturi, mimici și intonații ale vocii care trădează meditațiile secrete și care, acumulîndu-se, se exteriorizează activ prin calomnii reciproce, intrigi și în cele din urmă prin explozii de violență. Nu este vorba atît de o pierdere de energie și de timp, cît despre concentrarea, atenției introspective asupra spectacolului intrapsihic al neîncetatei lupte dintre elan și vanitate. Dimpotrivă, timpul și energia
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
adamic prin viața sa de sanctificat, a cărui moarte pe cruce nu constituie decît un episod. Mitul "răscumpărării" nu este altceva decît mitul mîntuirii. Eliberat de orice dorință lumească, fascinat de dragostea față de mister, eroul mitului creștin este victimă a intrigii lumii, a "păcatului" lumii, fără ca dragostea lui pentru aceasta, față de apariția misterului, să fie cît de cît afectată. El rezistă în mod sublim lumii și păcatului originar al acesteia: exaltarea dorințelor și deci angoasele, falsa motivație a unora și a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
îndreptățesc disponibilitatea romanului la analiza arhetipală. Cel puțin aceasta este calea pe care o urmează exponenții școlii americane de mitocritică: "Cu alte cuvinte, o operă este arhetipală nu pentru că în trama ei a fost folosit un anumit motiv, nici pentru că intriga ei poate fi asociată cu aceea dintr-un anume mit; ea poate fi considerată drept arhetipală dacă trezește în artist și în auditoriul său un sentiment al "lumii celeilalte", al divinului; acest lucru este realizat în mod inexplicabil, sau prin
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
asta/Și spune-i de-ntâmplările, mari, mici,/ Ce-nrâurit-au...restul e tăcere."208 Același arhetip al Grădinii devastate, lipsit însă de personajele biblice pe care le-am evidențiat, apare în Act venețian. Desfrâul și nepăsarea vecine cu inconștiența, corupția și intrigile la care se pretau dogele și aristocrația venețiană, recepțiile interminabile ale celor ce "...fac din noapte ziuă, și-a zilei ochi închid" întăresc convingerea lui Pietro Gralla că milenarul regat nu mai poate rezista mult în fața amenințării musulmane. Enormele bogății
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
urmă, asta numiți dumneavoastră realitate/ Neîndoielnic. Este ceea ce toată lumea numește realitate. 33 Entregent abilitatea (unei persoane) de a evolua în medii influente și de a-și valorifica relațiile. În Contes cruels, Villiers de l'Isle Adam așează acest dar alături de intrigă și "savoir-faire"iar Proust (Sodome et Gomorrhe) o asociază cu "manèges" termen conotat negativ. Entrejambes (termen existent în limbajul croitorilor și al designerilor de lenjerie) situează acest dar într-o zonă determinată a corpului. Termenul a intrat și pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
imaginarul acelora, proteicul Calvino nu face decât să confirme fatalitatea cărților ce se fac din cărți, a textelor ce se scriu autocomentându-se, bănuindu-se mereu de a nu corespunde orizontului de așteptare a cititorului majoritar interesat de romanesc, de cursul intrigii, de palpitantul deznodământ. Suspendarea intenționată a acestuia în cele zece povestiri are efectul unei amăgiri tot mai amare, de dragul eternului incipit, aliment și remediu al nemântuitei noastre dorințe de epic, de aventură decameronică, poescă, borgesiană, dostoievskiană, kafkiană, proustiană ș.a.m.
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Editura Univers, în colecția "Romanul Secolului XXI". Un debut ce-l consacră și-l obligă totodată pe autorul italian, un succes de librărie dar și de critică, dacă vom ține seama de ce scrie "Trieste oggi": "Roman de inițiere, cu o intrigă polițistă și o scriitură străbătută de suflu metafizic, Varianta Lüneburg este înainte de orice, un apolog al Răului". Din start se impune precizată apartenența lui Paolo Maurensig la familia spiritelor mitteleuropene, începând cu Joseph Roth și terminând cu triestinii sau torinezii
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
primită și apreciată pentru stilul ei sec și tăios ca o lamă de brici, "Răsuflarea minotaurului", 2002) îi datorăm partitura interpretată de Sade, lui Vincent Lestréhan (în viața de toate zilele, casier general) îi datorăm detaliile epice, fresca, moravurile epocii. Intrigile de culise, concurența atroce pentru posturi, delațiunile, conflictele (ca de pildă cel real, atestat de documente, apărut între doctorul Antoine Athanase Royer-Collard și directorul ospiciului François de Coulmiers) nu cruțau nici acel topos în afara patimilor lumii, cum s-ar fi
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
este cazul urmașului său desemnat, și tată al Suzanei. Romanul de dragoste, având-o de data asta protagonistă pe fiica sacrificată (din nou) pe altarul carierei politice a tatălui, merge mână-n mână cu pamfletul politic, cu thriller-ul și intriga polițistă, cu fresca de moravuri și fișele psihologice ale vârfurilor conducătoare. Pe fundalul enigmei diseminate de moartea Succesorului sinucidere sau crimă Kadare lansează alte personaje, cum ar fi Arhitectul sau ministrul de interne Hasobeu, prinse și ele în vârtejul absurd
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de Anamaria Pop și revăzut de Zoltan Danilo, este un compendiu de 97 de fragmente, variațiuni pe aceeași temă, fișe de analiză a eternului feminin, portrete ale cuplului postmodern, developate în rama sentimentelor post-edenice, precum iubirea disputată de ură sau intrigă. Începuturi de roman trunchiat cu premeditare, eșantioane de "opera aperta", performanțe de stil alert, subversiv, deconstrucție și demontare a ideilor primite de-a gata, proteism iconografic și imaginar, monografie a unei obsesii, îndrăgostire și desvrăjire, scene de erotism hard și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
în zadar, deși altminteri apreciază estetica discursurilor morale (...)." Pe fondul vieții de provincie universală, al colportajului benign, ispitit de otrava invidiei și a dihoniei, apare brusc senzaționalul cazului ce tulbură apele, ierarhiile, rutina mentalităților de abordare. Aparent suntem în plină intrigă polițistă. Protagonist al anchetei ce-i va ocupa viața este comisarul, excelent în tactica "cunctației". Niciodată tahigramele sau rapoartele unui polițist n-au avut atâta farmec literar ca în variantele comentate, adăugite și interpretate critic și digresiv de către comisarul Petrache
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
reieșind din particularitățile de ordin funcțional și estetic. Inovația principala a lucrării rezidă în valorificarea acestui personaj în literatura franceză din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea drept o constantă a literaturii, a rolului său în intrigă romanesca și a funcțiilor specifice în textul artistic. În urmă delimitării acestor dimensiuni ale reprezentării la nivel de text, delimitam, la nivel de personaj, mai multe ipostaze ale Parizienei ca entitate complexă: geotip social, personaj mitic, personaj al "Comediei urbane
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și intertext. Pariziana, incitantă și ireductibila la o singură formulă critică, implică redimensionări în câmpul estetic și reinterpretări în universul românesc. Plasarea în prim-planul analizei a unui personaj central al literaturii franceze din secolul al XIX-lea renovează interpretarea intrigii românești și a caracterului dintre actanții povestirii. Urmând tradiția franceză, prezentul studiu practică treceri frecvente de la literatura la sociologie, de la istoria mentalităților la etnopsihologie și teatrologie pentru a urmări subiectul în profunzime, din diverse unghiuri. Lucrarea este literară, dar de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sărbătoririi Bicentenarului Revoluției, în 1989, au scos la iveală răspunsuri nuanțate cu privire la rolul femeilor 26. Analizate în complexitatea lor, ies la suprafață cauzele disensiunilor. Femeile sunt pentru revoluționari ființe greu de intuit, cu vocația discreției, a secretului, a țesăturii de intrigi, "agenți ai trecutului". După Revoluția franceză, prezența femeilor devine mai ștearsă, predominant devine imaginarul eroic, în care femeile nu mai ocupă nici un loc, consemnează Mona Ozouf [1999a, p.66]. Că după orice metamorfoza politică de anvergură, a existat o perioadă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
discordanta, condiționată de interacțiunea dintre mediu și noul tip de personalitate format de societatea capitalista. Fisură este un mare motiv zolist, semnalată de critică de specialitate. Zola face turul mediilor socio-profesionale reprezentative ale timpului. Iar în funcție de acest proiect sunt construite intrigile romanelor sale. Ceea ce îl preocupă este mecanismul funcționarii sociale al acestor clase. Conform proiectului conceput, majoritatea personajelor lui Zola sunt expuse unor forțe care le depășesc, fie ele externe (fatalitatea mediului și momentului) sau interne (ereditatea, temperamentul) [Roy-Reverzy, 1998, p.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
secretul și atunci devin personaje coerențe și translucide. (...) niciodată nu poți ghici cum se vor purta, dejoacă orice calcule; de fapt, imediat cum resorturile actelor lor sunt dezvăluite cititorilor, ele apar ca niște simple mecanisme; (...) oricât de abila ar fi intrigă, există întotdeauna o cheie și n-ar putea fi altfel, chiar dacă autorul ar fi avut tot talentul și toată imaginația din lume. Misterul nu este niciodată altceva decât un miraj, se risipește imediat ce încerci să-l delimitezi" [Beauvoir 1998, I
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
unui personaj modern în toată complexitatea să descumpănitoare și fascinantă. Astfel apare acest personaj complex al femeii pariziene, seducătoare și inaccesibila, elegantă și boema, intelectuală și spirituală, care, prin personalitatea să puternică, are un impact direct asupra destinelor personajelor și intrigii românești. 1.2.3. Pariziana în viziunea romancierilor francezi Începând cu secolul al XVII-lea, în contextul favorabil al circumstanțelor politice și administrative, cauza Parizienei a fost câștigată definitiv. Începând cu secolul al XVIII-lea și, în special, în prima
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
certaine liberté, un droit à l'immoralité que leș hommes tendent habituellement à se réserver" [Marcoin, p.44]. Duroy va fi prins între două variante ale Parizienei, Madeleine Forestier, tipul femeii intelectuale, spirituale, care concurează cu capacitățile bărbaților și montează intrigi și scenarii politice, si Clotilde de Marelle, tipul femeii senzuale, seducătoare și fanteziste, care se regăsește în plăcerile interzise. Deosebirea lor este accentuată și prin trăsăturile fizice: Madeleine Forestier "jolie blonde élégante", Clotilde de Marelle "une petite brune". Construcția este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sens metaforic larg care ține de theatrum mundi (teatrul lumii, teatrul operațiilor etc.) și un sens metonimic (scene de menaj, scene de vis etc.). În accepția noastră, teatralitatea este o viziune/procedeu dramatic care se desfășoară la scară totalității unei intrigi și a unui personaj. La nivel de text, este vorba de a repera cum se inserează teatralitatea în interiorul operei scrise și devine un mod de explicare și o tehnică de investigație. O astfel de interpretare este adecvată pentru analiză Parizienei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ansamblul și mecanismele moderne ale organizării sale (utilizarea spațiului social și a legilor dramatice, montajul, combinatorica, înlănțuirea în dispunerea personajelor) [v.Pages, p.118] ne permite să dezvoltăm o perspectivă mai puțin tradițională a interpretării Parizienei, organizatoare a dramei, a intrigii în românele ciclului. Centrarea pe această figură importantă a comediei urbane permite elucidarea mecanismelor secrete ale intrigii românești. 2.1.1. Modelul dramatic al românului modern Legăturile literaturii secolului al XIX-lea cu teatrul sunt multiple și complexe. Contrar scriitorilor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în dispunerea personajelor) [v.Pages, p.118] ne permite să dezvoltăm o perspectivă mai puțin tradițională a interpretării Parizienei, organizatoare a dramei, a intrigii în românele ciclului. Centrarea pe această figură importantă a comediei urbane permite elucidarea mecanismelor secrete ale intrigii românești. 2.1.1. Modelul dramatic al românului modern Legăturile literaturii secolului al XIX-lea cu teatrul sunt multiple și complexe. Contrar scriitorilor din secolele clasice (cu excepția lui Voltaire), romanticii și unii realiști și naturaliști din secolul al XIX-lea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
mare parte căutată în literatura: teatrul burghez se inspiră din românul foileton sau monden, opțiunile teatrului naturalist urmează opțiunile românului naturalist, iar teatrul parnasian și simbolist caută surse noi în poezie. Meritul dramaturgilor acestei perioade sunt tehnicile teatrale savant construite (intrigi bine înlănțuite, dialoguri ordonate, ingeniozitate verbală). Metodă fundamentală a epocii realismul critic, care permite romancierilor să reprezinte contradicțiile și neajunsurile realității s-a adeverit a fi străină viziunii publicului burghez. Această circumstanță da naștere conceptului "teatralității", elaborat de criticul cel
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]