6,649 matches
-
posibile În rezolvarea unei situații-problemă: a) definirea punctului de plecare și a scopului urmărit; b)punerea problemei - prin cunoașterea profundă a situației de plecare și selectarea informației; c) organizarea informației; d) transformarea informației - pe calea raționamentului, inducției și deducției, a intuiției și analogiei, inclusiv a utilizării și a altor procedee paralogice, În vederea identificării soluțiilor posibile; e) luarea deciziei - opțiunea pentru soluția cea mai bună; f) verificarea soluției alese și a rezultatelor, demers care trebuie așezat Înainte de a se purcede la o
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
obținută prin jocul analogiilor diferite. Orice idee poate fi modificată, combinată cu oricare dintre celelalte idei exprimate; d) sunt acceptate improvizațiile care denotă o sensibilitate empatică; e) poate fi promovată orice metaforă capabilă să genereze analogii, metafore sau să declanșeze intuiții; f) În Încheierea activității este important ca ideile să nu aparțină nimănui. În ceea ce privește etapele de parcurs: 1) Se Începe cu enunțarea temei și a sarcinii de lucru, profesorul propunând rezolvarea unei probleme neobișnuite, care necesită exprimarea fără Îngrădire a ideilor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Experiența proprie care derivă din contactul direct cu realitatea sau indirect, cu substitutele realității, constituie una dintre principalele surse de obținere a unor noi cunoștințe. Și cu cât mersul acestui proces al Învățării reușește să parcurgă În Întregime drumul de la intuiție la abstracție, de la empiric la teorie, și invers, cu atât va izbuti să angajeze o participare mai activă și constructivă din partea elevului; cu cât mersul acestui act al Învățării Îi va permite să se ridice de la concretul senzorial la concretul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
prin solicitarea unei atitudini active și de independență a elevilor, determinându-i să lucreze efectiv, cu simțurile, cu mâinile și cu gândirea. Experimentarea dezvoltă spiritul de observație și raționamentul inductiv, suscită curiozitatea științifică și stimulează imaginația creatoare, cultivă interesul pentru intuiție și experiență personală, pasiunea pentru o activitate experimentală independentă, capacitatea de explorare etc. Încurajarea activităților experimentale ține, În esență, de stimularea activității creatoare, căci procesul gândirii creatoare, euristice este un proces de acțiuni de gândire, bazate pe experiment, pe eforturi
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
va limita, deci, intervențiile sale, doar la acelea de a solicita expresii, de a-i Încuraja și de a le insufla Încredere Înposibilitățile lor de sesizare a datelor utile. Dar aceasta rămâne la nivelul unui moment de scurtă și sumară intuiție. În continuare profesorul Îi va antrena pe elevi Într-un exercițiu serios de „lectură” analitică și activă a documentului dat, va Îndruma, cu discreție, căutările lor, adresându-le Îndeosebi, Întrebări de descoperire, de tipul de ce?, pentru ce?, cum?, ce semnifică
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
modelelor etc. c) Sensul actual al modernizării demonstrațieitc "c) Sensul actual al modernizării demonstrației" Cunoscută Încă din vremuri Îndepărtate, metoda demonstrației a căpătat amploare Începând din secolul al XIX-lea, odată cu accentuarea Învățământului intuitiv, Întemeiat pe „mărturia simțurilor”, pe principiul intuiției și, În general, pe concepțiile lui Comenius, Rousseau, Pestalozzi, Herbart, Diesterweg etc. ori pe teoria gestalt-istă a Învățării. Era o reacție la Învățământul verbalist, Încetățenit Încă din perioada Evului Mediu și a Renașterii, devenită un mare pas Înainte. Dar metoda
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
supravegherea permanentă a profesorului, la Îndemnurile acestuia (prin Întrebări și indicații), eventual descrise, copiate, colorate, reproduse În mod pasiv de către copil. De aici și preocuparea crescândă pentru introducerea și folosirea În proporții sporite a materialului demonstrativ-intuitiv În cursul desfășurării lecțiilor. Intuiția (demonstrația) avea misiunea să asigure o impresie durabilă În mintea elevilor, să provoace imagini mintale din care să se sustragă apoi abstracțiunile dorite. Adică noțiunile era necesar să fie prezentate În mod intuitiv și abia după această imprimare sensibilă să
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de prezentare imaginară suplinește În bune condiții faptul real; ea se poate substitui desfășurării unor experiențe de chimie ori de fizică, fie prea primejdioase, fie prea costisitoare sau imposibil de a fi provocate În cadrul modest al unui laborator școlar. e) „Intuiția simbolică” - un suport al conceptualizăriitc "e) „Intuiția simbolică” - un suport al conceptualizării" În raport cu actuala tendință a științei de a deveni din ce În ce mai abstractă, cu accentuarea gradului de abstractizare și de generalizare a cunoștințelor, care obligă profesorul să apeleze tot mai mult
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
faptul real; ea se poate substitui desfășurării unor experiențe de chimie ori de fizică, fie prea primejdioase, fie prea costisitoare sau imposibil de a fi provocate În cadrul modest al unui laborator școlar. e) „Intuiția simbolică” - un suport al conceptualizăriitc "e) „Intuiția simbolică” - un suport al conceptualizării" În raport cu actuala tendință a științei de a deveni din ce În ce mai abstractă, cu accentuarea gradului de abstractizare și de generalizare a cunoștințelor, care obligă profesorul să apeleze tot mai mult la gândirea și imaginația elevilor, să introducă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
abstractă, cu accentuarea gradului de abstractizare și de generalizare a cunoștințelor, care obligă profesorul să apeleze tot mai mult la gândirea și imaginația elevilor, să introducă mai multe mijloace de expresie științifică În cuprinsul lecțiilor sale, noile tehnici furnizează o intuiție simbolică gata să Însoțească cu ușurință mersul expunerilor și al explicațiilor teoretice. O serie de simboluri grafice (diagrame, organigrame, scalograme, scheme, schițe etc.) precum și alte genuri de simboluri vizuale, cum ar fi formulele (modelele) matematice, formulele din domeniul fizicii, al
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
grafice (diagrame, organigrame, scalograme, scheme, schițe etc.) precum și alte genuri de simboluri vizuale, cum ar fi formulele (modelele) matematice, formulele din domeniul fizicii, al chimiei etc. care tind către abstractizare, pot fi transpuse cu ușurință În materiale proiectabile. O asemenea intuiție joacă un dublu rol: a) ajută la idealizarea (logicizarea) lucrurilor (imaginilor), la convertirea lor În idei (ridicarea la abstract), devenind astfel un suport (purtător) al noțiunii, al ideii și invers, b) ajutând, mai apoi, la vizualizarea (materializarea) ideilor, la transpunerea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o noutate pentru știință. 3.2. Teorii cu privire la creativitate Apariția adeseori bruscă a unei idei creatoare, a unei soluții la o problemă, a favorizat ideea eronată că în actul de creație munca nu are un rol important, ci numai inspirația, intuiția sau alte procese misterioase ori neexplicate. Psihologia empirică folosea drept concepte instrumentate pe acelea de dotație, aptitudine, talent și geniu. A.F.Osburn, cunoscut cercetător în domeniul creativității, arăta că "până nu demult se credea că o persoană este fie
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
curbelor asociate celor trei niveluri de instrucție. Diferențele absolute dintre salarii, care se mențin între nivelurile de școlarizare indiferent de vârstă, s-ar putea explica prin caracteristicile amintite mai sus (mai ales competențe). Fără a nega o anumită valoare acestei intuiții specifice bunului-simț, să remarcăm că instrucția nu este o caracteristică continuă (decât prin artificii statistice), iar durata și forma specializării - mai ales conținuturile - nu sunt decât în mică măsură la latitudinea celui care studiază - care are de ales dintr-un
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
un capitol anterior, concluzionează că atitudinea părinților este mai importantă decât contextul material în determinarea rezultatelor școlare. Douglas (1968) subliniază și el interesul părintesc ca factor al reușitei. Pe baza rezultatelor empirice sistematice, dar și cu o bună doză de intuiție, asocierile de acest fel sunt grupate sub titulatura de influențe ale orientărilor axiologice sau ale sistemelor motivaționale. Numeroase observații și cercetări de după al doilea război mondial au generat o clasificare a oamenilor în două categorii fundamentale din punctul de vedere
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
informațiilor, face ca în practică, chiar la nivelul firmelor mari, instrumentarul de prognoză economică să fie folosit mai rar. Se pare chiar că deciziile „câștigătoare” de implementare în România a marilor rețele de magazine s-au bazat mai mult pe intuiția managerilor decât pe analiza informațiilor existente. Accesul la teoria de ultimă oră, în special la nivelul managementului, s-a îmbunătățit considerabil în ultimii ani. Deși nu există o literatură terțiară bogată în limba română, există posibilitatea de accesare a surselor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Capacitatea lor de utilizare a unor instrumente previzionale cantitative este relativ redusă. În consecință, „managementul intuitiv”, în sensul conducerii pe baza experienței proprii sau a unor viziuni ale întreprinzătorului, rămâne o metodă operativă larg utilizată, deși ar fi ideal ca intuiția să fie validată prin utilizarea informațiilor. În practică, se poate constata în mod direct faptul că procesul de colectare a informațiilor este limitat de precaritatea resurselor - competențe, timp, bani. În situația entităților sărace în resurse pentru colectarea informațiilor se găsesc
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
din afara țării. Șocurile de la nivel internațional, ce pot fi resimțite în aria de interes a acestui gen de firme, sunt reduse ca număr, dar semnificative ca mărime, dacă sunt asociate, de exemplu, utilităților. Analiza de acest tip este ghidată de intuiția întreprinzătorului, fiind greu de crezut că există resursele necesare pentru un demers sistematic și structurat după un model de manual. În aceste condiții, este probabil ca o schemă minimală să îmbunătățească semnificativ consecințele procesului, în sensul delimitării unei zone de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
matematice pe care nu le înțeleg. Probabil că această tendință a fost sesizată de Kotler și Porter, care au abandonat argumentarea bazată pe elemente cantitative în favoarea celei bazate pe elemente calitative, speculând atât limitările managerilor, cât și încrederea acestora în intuiția ce compensează lipsa cunoștințelor. Elementele calitative, asociate unor cazuri concrete, par mai accesibile - după cum arată numărul cărților vândute de cei doi autori - și se difuzează mai ușor „ambalate” sub forma conceptelor. Acestea sunt operaționalizate rapid, cu un efect statistic satisfăcător
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
probabil ca dificultățile de natură practică să fie insurmontabile, iar miza să fie încă nesemnificativă pentru majoritatea firmelor din România. La fel de probabil este faptul că, deși nu e formalizată ca demers sistematic asociat managementului strategic, mulți întreprinzători realizează, ghidați de intuiție, o ajustare continuă a listei proprii de activități generatoare de valoare legate de produsul lor de interes. Principala dificultate în aplicarea metodei de către firmele din România este legată de modul de urmărire a costurilor și de gestiune a capitalului tehnic
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
randament superiori și promite să devină agresiv, atacând segmentul de piață al concurenților mai bine plasați. Ideea achiziției este susținută de managerul firmei, care crede în efectele pozitive ale acestui mod de creștere a firmei: el se bazează atât pe intuiția sa, cât și pe evaluările făcute de consultanți independenți și de experți ai firmei. În acest context, analiza stakeholder-ilor urmează etapele următoare: 1.Situația juridică - firma este o societate comercială pe acțiuni și contextul ei de operare generează următoarea listă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
strategic este ca acestea să fie identificate în mod corect. În practică, se poate observa că se realizează confuzii între elementele de mediu intern și cele de mediu extern, ceea ce poate compromite analiza chiar de la început. Pe de altă parte, intuiția, ca și studiile empirice, arată că doar o mică parte a managerilor tratează slăbiciunile organizației într-un mod obiectiv. Forțele sunt identificate mai ușor și sunt utilizate mai rapid. Totuși, succesul depinde în mod egal de recunoașterea ambelor categorii. Mai
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
o discrepanță între tipul de mentalitate, în esență anticoncurențială, cultivat de comuniști și noul sistem economic. Totuși, nu există studii, experiențe sau elemente de ghidare semnificative. Deocamdată se fac încercări disparate și cu scopuri practice punctiforme, asociate unor impresii sau intuiții manageriale, fără să se poată pretinde că există proiecte de substanță pentru o remodelare culturală. Anul 1990 a marcat o nouă diferențiere cu efecte nefaste la nivelul culturii organizaționale: societăți comerciale și regii autonome. Diferența este dată de sentimentul de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
o parte din corecțiile care implică pierderi de timp și bani. Împrumutul din experiența altor organizații elimină erorile asociate începutului. Dezavantajul acestor firme este generat de precaritatea resurselor, ca și a competențelor culturale ale întreprinzătorilor sau managerilor. De multe ori intuiția sau un sistem robust de valori al liderului poate juca însă rolul unei „locomotive culturale”, ceea ce mărește șansele de supraviețuire a afacerii. 8.2. Ghid de acțiune pentru modificarea culturii organizaționaletc "8.2. Ghid de acțiune pentru modificarea culturii organizaționale
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
fapt, datele de acest gen sunt disponibile doar în urma unor cercetări specializate, relativ costisitoare. Particularități ale IMM-urilor: în cazul unei firme de mici dimensiuni portofoliul este reprezentat de produse sau familii de produse. Acestea sunt gestionate doar pe baza intuiției întreprinzătorului, fără folosirea unui instrumentar laborios de portofoliu. De obicei întreprinzătorul știe ce produs începe să fie „pe val” sau ce produs „nu mai este la modă”. El are o imagine bună, deși numai aproximativă, a fluxurilor de lichidități, putând
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
le consideră ca fiind resursele cele mai importante de care dispune. Până în acest moment, când numărul salariaților grupului se apropie faptic de 200, recrutarea și selecția au fost făcute cu implicarea directă a doamnei director general. Ea se bazează pe intuiție în alegerea oamenilor, urmărind corectitudinea, cinstea și loialitatea. Alegerea este eficientă și rezultatele au confirmat-o. Stabilitatea personalului este ridicată, înregistrându-se cote nesemnificative de fluctuație, chiar și în cazul muncitorilor, deși condițiile sunt mai dure, fiind marcate de specificul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]