4,844 matches
-
Bunn și Wright, 1991). Modelările și simulările matematice sunt considerate a fi mai obiective, însă presupun limite date de necesitatea completitudinii modelului și de faptul că pot apărea evenimente neprevăzute, pe care experții, dispunând de informații din interior, le pot intui. Specificarea modelului (includerea anumitor variabile și excluderea altora, selecția tipului de simulare matematică) trebuie făcută de experți și este rezultatul unui proces decizional bazat pe judecata experților. De asemenea, interpretarea datelor și ajustarea modelului atunci când este cazul sunt făcute tot
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
formare în conformitate cu normele societății burgheze. Această reprezentare a modernității societății românești axată pe locul central al statului ca factor de gestionare și de concentrare a resurselor are o seamă de efecte neanticipate asupra percepției statutului burgheziei care nu au fost intuite de Zeletin, ci de unii teoreticieni socialiști și liberali, ca, de exemplu, C. Dobrogeanu-Gherea (1955-1920), Ș. Voinea (1893-1969), H. Sanielevici (1875-1951). Este vorba de poziția dependentă a clasei burgheze față de deciziile și resursele controlate de birocrație, o burghezie care nu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
globalizarea le-ar induce, deci, reacții de răspuns proprii categoriilor de locuitori. În subsidiarul acestei narațiuni trebuie observat că lumea actuală, oglindită într-un „rezumat” al acesteia (caseta 5) nu arată deloc bine: 70% analfabeți, 50% flămânzi, un intelectual. Se intuiește ușor de partea cui este puterea și cine domină comunitatea. Mai sunt două observații interesante: 80% au condiții proaste de viață și asigură bunăstarea a 6%, iar structura demografică este deplasată către rasele nonalbe; probabilitatea ca din cei doi copii
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
dată cuiva Înainte de vreme face să scadă sau chiar să dispară interesul persoanei În cauză față de activitatea propusă, pe care o va tot amâna sau o va desfășura În silă: „Cine plătește Înainte este rău servit”. De aceea, unii țărani, intuind valoarea motivațională deosebită pe care o are o recompensă promisă, dar Încă neonorată, Își stimulează caii Înhămați la căruță legând de oiștea acesteia un sac plin cu fân sau cu ovăz, la care caii evident nu pot să ajungă, dar
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
-l face să dea naștere unor stări și procese cu un impact important asupra vieții psihice conștiente (de exemplu, anumite lapsusuri sau uitări cu rol protector; aportul visului la procesul creației spirituale, dar mai ales artistice etc.). Lucian Blaga a intuit multe dintre aceste elaborări ale inconștientului atunci când și-a propus să analizeze implicațiile psihologice ale fenomenului stilistic În creațiile literare: „Există În inconștient o magmă rămasă Încă neghicită, o magmă de atitudini și de moduri de a reacționa după o
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
fapt definitiv, al cărui cinism nu reprezintă numai o pată, a nu știu câta pată în istoria Bisericii, ci de-a dreptul o eroare istorică, pe care probabil că o va plăti cu propriul declin. Și aceasta pentru că nu a intuit - în dorința sa oarbă de stabilizare și de imobilizare eternă a propriei funcții instituționale - că burghezia reprezenta un nou spirit care nu avea nimic de-a face cu cel fascist: un spirit nou, ce avea să se manifeste mai întâi
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
produce vreo ipoteză, el s-a demonstrat complet irațional referitor la întreaga situație dramatică a Bisericii (așadar, încă o dată sincer). Soluția pe care el o propune este „rugăciunea”. Ceea ce înseamnă că, după ce a analizat situația Bisericii „din afară” și a intuit cât de tragică este ea, soluția a fost formulată „din interior”. Prin urmare, între formularea și soluționarea problemei există nu doar un raport ilogic, ci și o diferență incomensurabilă. Dincolo de faptul că, dacă lumea a depășit Biserica (în termeni mai
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în cele trei versuri ce servesc drept epigraf cărții sale: „Pornind la un drum lung,/ înainte de a ajunge, omul se pierde/ și apune continuându-și calea”. În viață, ca și în scris, a acceptat schemele de comportament și canoanele retorice intuite într-o lume aflată la un nivel infinit mai înalt și este convins că le-a și aplicat: în realitate, le-a zădărnicit printr-un conținut total „diferit”, adică aparținând unei alte culturi. Aceea pe care astăzi aculturația celei mai
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
încă o premisă: ceea ce voi spune nu este rodul unei experiențe politice în sensul specific și, ca să spunem astfel, profesional al cuvântului, ci al unei experiențe pe care aș numi-o aproape existențială. Voi spune îndată, și poate că ați intuit deja, că teza mea este mult mai pesimistă, mai critică într-un fel mai amar și mai dureros decât cea a lui Napolitano 2. Ea are drept temă principală genocidul: adică socotesc că distrugerea și înlocuirea valorilor în societatea italiană
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
economic man (1939); The future of industrial man (1942); Concept of the corporation (1946). Ca reprezentant al școlii neoclasice în organizare, Drucker se declară nemulțumit de omul economic propovăduit de taylorism și propune înlocuirea lui cu așa-numitul „om industrial”, intuind în felul acesta conceptul de „om organizațional” care va fi introdus mai târziu în 1956 de către W.H. Whyte, Jr. Totodată, el înlocuiește viziunea strict economică de interpretare a omului și organizației, cu o viziune mai amplă ce include în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
din urmă spre o investigație semnificativă despre cum sau de ce lumea funcționează așa cum funcționează, probabil că știți Într-adevăr să puneți Întrebări bune. „Ascultarea” În cercetarea cazurilor, „ascultarea” Înseamnă obținerea informațiilor prin modalități multiple - de exemplu, făcând observații pătrunzătoare sau intuind ceea ce se petrece -, nu doar ascultând ce se spune. A fi un bun „ascultător” Înseamnă a fi capabil de asimilarea unor cantități mari de informații noi fără a fi supus biasului. Pe măsură ce un intervievat povestește un incident, un bun ascultător
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
evocată. Lumea pe care o descriu aceste schițe de mediu nu trece însă dincolo de o anumită candoare sentimentală, ceea ce antrenează uneori un aer vetust peste un cadru de târg de mult depășit. Nici măcar referințele la un Gâgă al tembelismului comunist, intuit de la distanță, nu modifică suflul ușor obosit al narațiunii, G. Călinescu având dreptate când amenda, indirect, în „Contemporanul” valențele minore ale demersului epic întreprins de M. Nu e mai puțin adevărat că - așa cum observa Mircea Eliade - proza lui umoristică se
MANZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288000_a_289329]
-
în fapt un dialog de idei. Comentariul are în vedere chiar fraza de început a cărții lui Eliade, socotită vulnerabilă: „Singurul sens al existenței este de a-i găsi un sens”. Însă eseul învederează calitățile de vizionar ale autorului, care intuiește valoarea operei ce urma să fie scrisă de Eliade. Ca romancier, M. debutează în 1935 cu Rabbi Haies Reful, urmat de Tezaur bolnav (1936), Moartea nimănui (1939) și Domnița Ralu Caragea (1939). Dualitatea conștiinței, luciditatea interogațiilor, adâncind prăpastia dintre eurile
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
un maestru al detaliului concret și concludent, al dialogului antrenant, al poantei umoristice. În Drob de sare (1968) și Căutătorii de noroc (1983), de exemplu, prozatorul dezvăluie psihologii și mentalități, pornind de la fapte și întâmplări obișnuite, banale chiar, cărora le intuiește neașteptate semnificații și valori etice. El exagerează, hiperbolizează, șarjează, obținând imagini memorabile (Sfârâiacul, Interviu cu moșneagul, Adunarea părinților, Patul ș.a.). Un gen literar pe care îl cultivă este și romanul. În Fata cu harțag (1962), Mesagerii (1977), Grădina dragostei (1980
MARINAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288030_a_289359]
-
apărută tot atunci în „Cuvânt moldovenesc”. M. impune prin opera sa nu doar un om creștin doctrinar, ci și un homo christianus genuin, organic. Acordul dintre Hristos și popor, asemenea aceluia dintre sămânță și arătură, cum zicea Nichifor Crainic, este intuit și exprimat ca marea temă, ca toposul fundamental al poeziei sale mesianice. Poetul, ca preot, o înalță în tonuri psalmodiate, de rugăciune pământească spre cerurile pline de taină ale lui Dumnezeu. El se închide în cercul credinței ca un nou
MATEEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
-
romantică suprarealistă, ci ordinea sinteză, ordinea esență constructivă, clasică, integrală.” Premisa unui asemenea program este urbanismul. „Trăim definitiv sub zodie citadină”, proclamă articolul-program al revistei „Integral”. Urbanismul implică „Inteligență-filtru. Luciditate-surpriză. Ritm-viteză.” Tehnica de comunicare scriptică devine jurnalismul, întrucât el „a intuit sensul vieții moderne, exploatând brut o viață care nu cere interpret”. Poezia va fi înlocuită de reportaj și poetului i se va substitui - susține în „unu” Paul Sterian - „cel cu o mie de ochi, o mie de urechi, o mie
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
cute. Kissinger ar fi putut ad)uga, așa cum puțini o fac, atunci când vine vorba despre punerea în discuție a perspectivelor privind unitatea european), c) cei care studiaz) politică internațional), care, în privința multor altor chestiuni, nu prea cad de accord - au intuit dintotdeauna c) o lume cu trei mari puteri ar fi cea mai puțin stabil) din toate. Cei care nutresc acest) convingere, si care totuși ar salute o Europ) unit), trebuie s) se bazeze pe forțele de contralovitur) pe care le
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
model este G. Călinescu, teoreticianul criticii creatoare, dar și autorul Istoriei literaturii române de la origini până în prezent din 1941, care încă din paginile „Jurnalului literar” și apoi în marea lui sinteză îl menționa pe I., „excelentul deocamdată jurnalist literar”. Călinescu intuia astfel una dintre coordonatele activității lui I., care s-a mărturisit el însuși, mai târziu, drept „ziarist militant”, înțelegând militantismul ca „mediere” între personalitatea culturală și opinia publică, ca factor de „orientare” și „educare” a gustului, nu doar de informare
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
că, dat fiind noul context politic european, un stat relativ tânăr, indiferent de poziția sa geografică și de importanța sa economico-politică, nu se putea impune pe plan extern fără a face parte dintr-un sistem de alianțe politice. Ei au intuit că pentru acte politice majore, cum avea să fie proclamarea Regatului, era nevoie de un puternic sprijin extern. Guvernul liberal a fost conștient că, în atmosfera europeană a „Real politik-ului“, demersuri politice bazate pe invocarea originii latine și a relațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
noua transformare a României arătând, din nou, că această atitudine se datorează și răscumpărării căilor ferate 18. Chiar dacă discuțiile purtate de primul ministru și Carol I nu erau aduse la cunoștința opiniei publice românești, conținutul lor nu era greu de intuit. Aflată în pragul reorganizării, opoziția conservatoare nu va pierde momentul pentru desfășurarea unor noi acțiuni, cu ajutorul presei și al tribunei parlamentare, împotriva guvernului. Motivul era de data aceasta politica externă. Deși propriul lor program, în acest domeniu, era caracterizat de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
interesul Germaniei, al regelui de Hohenzollern și chiar al Austriei 98, Brătianu înțelesese foarte clar că nu avea prea mult timp la dispoziție pentru a da un răspuns la întrebarea referitoare la aderarea sau nu a României la Tripla Alianță. Intuind faptul că Brătianu fusese câștigat pentru alianța cu Puterile Centrale, guvernul de la Viena va renunța pe 15 septembrie 1883 la avantajele obținute în cadrul conferinței de la Londra. Faptul că statele riverane continuau să-și exercite drepturile de control și poliție a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a regimurilor comuniste în curs de instalare. Relațiile postbelice dintre state și Națiunile Unite erau totuși subordonate marii idei de ordine la nivel mondial, un concept des uzitat însă înțeles diferit de guvernele acelui moment. Instinctual, mai toți actorii internaționali intuiau o schimbare importantă în organizarea sistemului mondial de state, după cel de-al doilea război mondial. Realitatea politică indica trecerea de la o ordine multipolară la una bipolară, cu două superputeri dominante. Era o caracteristică nouă nu doar pentru lume în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care este adevărata stare de spirit și să știe pe ce poate conta în cazul în care s-ar decide, după cum i se atribuie intenția, de a da o lovitură de stat contra Turciei proclamând independența țării (subl. ns)“63. Intuind foarte exact că menținerea sa pe tron prin intermediul sistemului de garanție colectivă punea în pericol chiar soarta Unirii, Alexandru I. Cuza, probând încă o dată calitățile remarcabile de politician și patriot, nu se va da în lături, cu ocazia mesajului din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
naționalităților din Transilvania, care ar funcționa ca un fel de organ de administrație, sub egida guvernului regal român“; instituirea unei uniuni vamale româno-maghiare; în cele din urmă, realizarea „uniunii celor două Coroane“ în persoana lui Carol al II-lea129. Politicianul maghiar intuia faptul că o soluție germană dată diferendului româno-ungar în privința Transilvaniei „nu poate fi decât o soluție provizorie, creând adânci resentimente între România și Ungaria și care ar trebui corectate cât mai repede tot prin această politică de apropiere și unire
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din Occident, conducătorii de la Kremlin erau numiți țarii roșii. Odată preluată puterea, bolșevicii au trebuit să gândească firesc la menținerea ei; mai mult, puterea articulându-se într-un regim totalitar, s-a urmărit permanentizarea ei. Autorul romanului Noi, E. Zamiatin, intuiește genial configurația viitoare a acestui tip de regim politic: „un stat unic, statul viitorului, care cuprinde un singur individ (subl. ns.): Binefăcătorul și în care toți cetățenii sunt numere“12. Cum puterea era preluată de o minoritate 13, problema legitimării
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]