21,599 matches
-
context doar fondarea Partidului Românilor din Italia). Înregistrați în mod direct evoluțiile și involuțiile acestei "prietenii dificile". Desigur, ați înregistrat și filtrat și această ultimă campanie politică și mediatică "Români în Italia". Care sunt efectele ei în rândul opiniei publice italiene? În ultimii ani românii au fost descoperiți de către marea masă a italienilor. Nu cred că există cetățean care să nu se fi exprimat pe această temă. Este foarte adevărat că traversăm o fază critică care a determinat măsuri politice, după cum
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
se fi exprimat pe această temă. Este foarte adevărat că traversăm o fază critică care a determinat măsuri politice, după cum bine se știe (decretul G. Amato). Această criză cred că a fost însă enfatizată. Sigur că o parte a populației italiene e preocupată de fenomenul emigrației, de români, de romi. Dar în același timp există o mare parte a populației italiene care a avut contacte și experiențe cu români (în domeniul edilitar, sanitar, științific etc.) și care a descoperit o serie
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
bine se știe (decretul G. Amato). Această criză cred că a fost însă enfatizată. Sigur că o parte a populației italiene e preocupată de fenomenul emigrației, de români, de romi. Dar în același timp există o mare parte a populației italiene care a avut contacte și experiențe cu români (în domeniul edilitar, sanitar, științific etc.) și care a descoperit o serie de afinități și similitudini. A existat o alarmă. Un politician sau altul a imprimat discursului sau un ton exagerat. Eu
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
câteva decenii, când meridionalii emigrau în nord, au existat tensiuni. Nu rasism (care asumă o formă ideologică), ci doar manifestări de intoleranță, forme de conflict momentan. Se poate "riposta" cu Brâncuși, Cioran și Eliade? Sunt suficiente pozițiile exprimate în presa italiană în tonuri care tind să restabilească un echilibru, poziții exprimate de români (Mircea Cărtărescu, Norman Manea, Mircea Butcovan), româniști (Marco Cugno, Bruno Mazzoni), analiști reputați și jurnaliști italieni (Sergio Romano, Arrigo Levi, Emanuele Trevi)? Pentru marele public, nu. Este bine
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
riposta" cu Brâncuși, Cioran și Eliade? Sunt suficiente pozițiile exprimate în presa italiană în tonuri care tind să restabilească un echilibru, poziții exprimate de români (Mircea Cărtărescu, Norman Manea, Mircea Butcovan), româniști (Marco Cugno, Bruno Mazzoni), analiști reputați și jurnaliști italieni (Sergio Romano, Arrigo Levi, Emanuele Trevi)? Pentru marele public, nu. Este bine că se amintesc, că se invocă aceste repere culturale românești, dar faptul că există mărturii culturale de acest nivel nu produce un efect instant în rândurile opiniei publice
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
Sergio Romano, Arrigo Levi, Emanuele Trevi)? Pentru marele public, nu. Este bine că se amintesc, că se invocă aceste repere culturale românești, dar faptul că există mărturii culturale de acest nivel nu produce un efect instant în rândurile opiniei publice italiene. Trebuie aduse alte argumente pentru publicul care nu se interesează de lumea intelectuală. Italienii care nu citesc nici măcar o carte pe an vor înțelege poate mai bine dezbaterile privind cauzele emigrării, interesele economice comune celor două state (și aici nu
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
curând încheiat o întrebare a unui prieten, profesor arhitect care știe multe despre de toate, m-a blocat în muțenie: "De ce se cheamă celebrul teatru de operă milanez Scala"? Oare nu știam? Mă născusem în viața muzicii alături de acel fenomen italian care mi se va fi părut atât de firesc încât nu mă preocupase sursa numelui său? Am știut și am uitat? Peste câteva zile prietenul meu mi-a strecurat o notiță lămuritoare. " Scala (Théatre de la...) existența sa datează din anul
Isolda la Milano by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/8868_a_10193]
-
inteligențe sensibile... cel puțin la posibilitatea unei prezențe personale în locuri de elită ale culturii mondiale. Nu numai la Milano, dar și la Bayreuth, la New York... Noutatea acestei premiere este instalarea operei Tristan și Isolda de Richard Wagner pe afișele italiene. Firește, nu este vorba de o premieră absolută. Din recomandările a căror lectură ne este la îndemână alături de Verdi, Wagner a mai stat de mai multe ori în astfel de poziții inaugurale. Totuși prima frază dintr-o prezentare pe Net
Isolda la Milano by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/8868_a_10193]
-
absență. Va reveni tot în această stagiune și cu premiera unei opere mai puțin cunoscute, Jucătorul de Serghei Prokofiev. Sursa libretului este romanul de Feodor Dostoievski. Scala va duce la Berlin pe Verdi - Simone Boccanegra și încă alte premiere. Crainica italiană ne spune că alături de dirijor se află regizorul francez Patrice Chéreau și că cei doi doresc, de peste un sfert de veac, să lucreze împreună un Tristan. Biblioteca mea bayreuthiană îl regăsește pe Chéreau la centenarul teatrului german, alături de Pierre Boulez
Isolda la Milano by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/8868_a_10193]
-
tânăr decât tatăl meu, însă tata avea drept coleg de cameră pe un italian, bun violonist. Einstein, violonist pasionat și el (așa a rămas până la sfârșitul vieții) venea foarte des la ei pentru a cânta sau exersa cu Delpiano, colegul italian al tatii. Tata l-a cunoscut, deci, bine pe Einstein, despre care mi-a povestit că nu se prea omora cu învățătura, dar se dovedea foarte inteligent. Pe Delpiano, originar din Rimini (unde tata era poftit să-și petreacă vacanțele
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
interstițial dintre personaje, de tot acest spațiu gol în care personajele intră ca pe o scenă de tragedie. Mi-a amintit de un maestru al tăcerilor prelungite, al expresiilor laconice și al spațiilor vide, de Michelangelo Antonioni, de atracția regizorului italian pentru deșert și piețe pustii. Cu un mare rafinament, frații Coen au creat o atmosferă de film retro nu chiar cu "purecii" care invadează peliculele vechi sau zgomotele scrijelite pe care le face acul de pick-up pe discurile antediluviene, ci
Nicio țară pentru bătrîni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8869_a_10194]
-
menuet în sol major, op. 14. Interpretarea "din gură" și "deasupra armoniei apelor" trebuie să fi fost apropiată ca efect de a măgarului din povestirea Ion. Dar dacă un cîntec place tuturor, ce poți face? Copitatul interpreta un cîntec popular italian care se pretează instrumentelor de suflat: Carnavalul din Veneția. Opinia critică a lui Ion îi aduce omului o chelfăneală. Femeile lui I.L. Caragiale sînt dornice așadar de muzică sentimentală precum citatul menuet, romanța Portretul pe versuri de Sion, pe care
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
propriei vieți, ci și prin frământări sufletești și religioase autentice care îl vor face în cele din urmă să se convertească la catolicism, revenind de fapt la confesiunea în care fusese botezat. Războinicul Rotari, umanizat și el de talentul romancierului italian, va rămâne celebru în istoria dinastiei prin codul său de legi, prin faptul de a fi pus în circulație prima monedă longobardă, înlocuind-o pe cea bizantină, dar și prin toleranța sa față de alte etnii, cum ar fi evreii, sau
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
echivala, sub decizia artistică a lui Picasso, cu un craniu de taur. Iată cum o furcă încremenește în chip de Regină, în ceea ce ne oferă Nicodim, pe un dublu soclu, cvasi-brâncușian, de lemn și de piatră, lucrare figurând în catalogul italian (2004) și în cel francez (2006). La un ceas sapiențial al carierei sale, pictorului de altădată îi procură o intensă plăcere "să pună în operă" materiile încărcate de poetica arhaicității, cele pe care le oferă, îndeobște, o veche gospodărie țărănească
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
interviuri, literatura trebuie să fie ficțiune, invenție, nu relatare a momentelor autobiografice. Celati își concentrează în schimb toată energia în direcția expresiei, referentul fiind banalul absolut, cum poate de la Carlo Cassola, din ultima perioadă a creației sale, nici un alt scriitor italian nu a mai făcut-o. Pentru scriitura lui, unii critici literari l-au apropiat de neovangardă. Poate am fi mai aproape de adevăr dacă l-am plasa în filonul "clasic" italian, preocupat de rigoare și sobră eleganță. Povestirile în discuție - Vieți
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
Cassola, din ultima perioadă a creației sale, nici un alt scriitor italian nu a mai făcut-o. Pentru scriitura lui, unii critici literari l-au apropiat de neovangardă. Poate am fi mai aproape de adevăr dacă l-am plasa în filonul "clasic" italian, preocupat de rigoare și sobră eleganță. Povestirile în discuție - Vieți de pășuniști, Un erou modern, Un episod din viața scriitorului Tritone - sînt atribuite unui personaj-martor, coleg mai mult sau mai puțin apropiat de protagoniști. Prin relatările la persoana I, dar
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
Mazzoni, sunteți profesor de limba română de mai bine de 20 de ani, iar de curând chiar decan al Facultății de Limbi Străine din cadrul Universității din Pisa. Sunteți Doctor Honoris Causa al Universității din București și premiat de Președintele Republicii Italiene pentru activitatea de traducător (2005). Ați publicat studii despre T. Arghezi, I. Barbu, N. Stănescu și ați tradus poezie românească (A. Blandiana, M. Cărtărescu); sunteți traducătorul prozei lui M. Cărtărescu. Sunteți mediator cultural prin conferințe care au ca tematică limba
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]
-
poeți și scriitori care m-au marcat pe plan afectiv. Într-un fel, m-am maturizat prin cultura română. Pe de altă parte, este vorba de o provocare: promovarea unei culturi care nu a pătruns foarte mult în mediul cultural italian, în bună măsură necunoscută. Ideea era de a merge pe o cale nebătătorită, de a deschide o breșă... Am rea-li--zat-o printr-un autor în viață, care să fie mai apropiat de publicul tânăr: Mircea Cărtărescu. Am avut norocul ca editura
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]
-
de mediator cultural? Din fericire, de un an încoace Institutul Cultural Român face eforturi pentru a investi și a găsi spații în cultura lumii. Socotesc foarte bine venită ideea de a finanța traduceri realizate de traducători de limba maternă franceză, italiană ș.a. E indispensabil să știi foarte bine limba sursă, dar e fundamental să fii și un bun cunoscător al limbii țintă, limba în care traduci. Am avut apoi șansa de a accede, de mai mulți ani, la fonduri de la Bruxelles
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]
-
bun cunoscător al limbii țintă, limba în care traduci. Am avut apoi șansa de a accede, de mai mulți ani, la fonduri de la Bruxelles prin programele Uniunii Europeane destinate editării traducerilor. 6. Care sunt proiectele Asociației Româniștilor din Italia? Asociația Italiană de Românistică, care va împlini în curând 10 ani de la înființare, avându-l în momentul de față ca președinte pe colegul Lorenzo Renzi de la Universitatea din Padova, se întrunește anual și depune efortul de a menține și răspândi învățământul limbii
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]
-
pe o argumentație întotdeauna corect instrumentată. Iată o pasăre rară în peisajul editorial românesc, suprasaturat de o varietate recentă a eseisticii din ce în ce mai lejeră terminologic și mai inutil combativă. În al treilea rând, pentru că bibliografiile - provenite cu precădere din spațiul cultural italian - pur și simplu pun în circulație alte nume decât cele devenite, la noi, adevărate obiecte de venerație, alte direcții de interes decât acelea structuraliste sau postmoderniste și alte modalități de raportare decât neîntârziata adeziune. În fine, din toate aceste motive
Sensuri ale promovării by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9876_a_11201]
-
remușcări la acest clișeu prăfuit, te trezești în fața unui film cu duritățile convenționale, plus ceva dialog ca de la mafiot la agent infiltrat, deci cu musca pe căciulă. Frank, dincolo de platitudinile violente cu care am fost obișnuiți de mici în filmele italiene cu mafioți, filme gen Caracatița, devine interesant, dar nu pentru mult timp, cînd face apologia meseriei - transformată în artă sau chiar într-un modus vivendi. Pentru că acesta ne lasă să credem că trăiește nu pentru bani, ci din satisfacțiile activității
Băieţi buni, băieţi răi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9904_a_11229]
-
a fi trimis în misiunea sa dificilă, agentul Billy Castigan este testat de cei doi șefi din branșa sa, cu o duritate care se vrea apoi normă a relațiilor pe care acesta le întreține cu lumea înconjurătoare. Aportul irlandez sau italian, dar el poate fi de oricare, chinez, japonez etc., a adus Americii un întreg bagaj cultural din țările de proveniență. Întîlnirea în stradă a acestor culturi, subiectul filmului Bandele din New York, a dus la conflicte foarte dure, impulsurile fiind civilizate
Băieţi buni, băieţi răi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9904_a_11229]
-
a vizitat Spania și a văzut Escurialul este frapat de asemănarea lui cu Kremlinul - nu mai intrăm în amănunte. * Când am fost prima dată la Amsterdam, cu mulți ani în urmă, recunoscusem imediat asemănarea ce i se făcea cu Veneția italiană, zicându-i-se Veneția de nord. Aceleași canale brăzdând orașul în toate părțile, aceiași stâlpi înalți de susținere a edificiilor, unele într-adevăr impunătoare, aceeași idee de a i se smulge mării un loc bătut de valuri. La Veneția italiană
Amsterdam, Spinoza, Centrul Mondial al doctrinelor nonconformiste by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9919_a_11244]
-
italiană, zicându-i-se Veneția de nord. Aceleași canale brăzdând orașul în toate părțile, aceiași stâlpi înalți de susținere a edificiilor, unele într-adevăr impunătoare, aceeași idee de a i se smulge mării un loc bătut de valuri. La Veneția italiană, chiar luasem într-o după-amiază cafeaua în Piața San Marco cu apa mării clipocind până la genunchi, împinsă de fluxul zilnic. Mă minunasem. Dar îmi spusesem că oamenii sunt capabili de lucruri și mai senzaționale. De pildă - în Olanda, unde marea
Amsterdam, Spinoza, Centrul Mondial al doctrinelor nonconformiste by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9919_a_11244]