12,885 matches
-
ați invitat La o cafea ... târziu ... eram în pat, Unde, un ceas întreg, noi amăndoi, Înflăcărați de-amor, aproape goi ... Ca să mă iei acum, așa, la rost, Și ... bâzâind să-mi spui c-am fost un prost, Păi ... s-au ivit părinții tăi, doar știi, Chiar când eram să pun punctul pe i, Și-mi reproșezi ... și eu regret cumplit, Că timp a fost păcatu' să-l comit ... Sunt patrușcinci de ani trecuți, și-un pic, Lenuță, au zburat ca mai
REGRETE TOMNATICE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367791_a_369120]
-
să corespundă voinței proprii a supușilor, astfel încât aceștia sunt ca și copiii, care, fără voință și înțelegere proprie ascultă de părinți. De îndată însă ce apare libertatea interioară, subiectivă și omul se coboară din realitatea exterioară în spiritul său se ivește ca necesare reflecția, opoziția care conțin întrânsele negația realității, deci protestul, conflictul manifest și iminent. În acest caz, dacă ar fi să continuăm comparația cu vârstele omului, ce epocă ar corepunde perioadei adolescenței, care nu se mai caracterizează prin încrederea
ESEU DESPRE PUTERE (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366971_a_368300]
-
începu să zâmbească, zâmbea și plângea. În noapte, trei mașini străbăteau Bucureștiul înghețat, căutând un om, în fapt un trup din interiorul căruia sufletul se înălțase de mult din lumea celor vii. A doua zi, când încă zorii nu se iviseră, mașina Salvării ducea spre Morga un corp înghețat, figura lui zâmbea sfidător, iar lacrimile îi împietriseră de ger la colțurile ochilor larg deschiși, parcă cu dorința de a se lupta cu somnul. Zâmbetul lui îngrozise medicii, care l-au preluat
DE CE ÎMI PLÂNGE ZIUA CE-A TRECUT (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366973_a_368302]
-
numele său. Cu toții, atunci când se apropie furtuna, observăm că norii se adună dominând părți ale clopotului celest, mătuindu-l și dispensând lumina cu valtrapurile fumurii ale urgiei. Îi vedem, îi urmărim, ne îngrozim la gândul tunetelor și fulgerelor, care se pot ivi dintr-un moment într-altul. Însă, nu vom ști niciodată locul unde se va produce trăsnetul, din care lumini orbitoare vor coborî, încărcând pământul cu energii ce vor străpunge derma fragilă a existenței telurice. Tot așa, atunci când România a fost
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
împărțeala suntem în stare de orice. De aceea eu nu doresc nimic. Ceea ce am e deșertul. Pe el mă aștern, iar cerul înstelat îmi este învelitoare și îmi e de ajuns ceea ce am fiindcă e de la cel Preaînalt. Când se ivesc zorile știu că El e Lumina. Când vine noaptea, întunericul mă face să cuget la Lumina Lui care se întinde cât este cerul de adânc. Altceva vreau deci, de la cei care caută cuvântul meu. Omul lui Irod află că ceea ce
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
pământurile unei alte religii mult mai păgâne decât cea ortodoxă cu care își împăcase gândul, ca fiind a soțului și a copiilor săi. Pădurile se întindeau de o parte și de alta a drumului. Verdele lor strălucea viu sub razele ivite dintre norii încărcați sub cerul senin, deschis înaintea clipelor de viață a celor trei, părăsiți de toată puterea și respectul de odinioară. Alexandru, mândru, întrupând frumusețea maică-si dar și firea blândă și înțeleaptă a tatălui, privea undeva, departe, căzut
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
noastră? - Magda, cum terminăm cu păgânul mă întorc și vom face nuntă. Îți jur că mama nu se va împotrivi căsătoriei noastre. - Alexandre..., ochii i se umplură de lacrimi, înecați ca un azur de răsărit de soare, când totul se ivește pur după o noapte adâncită în toate misterele. Se așeză în fața lui în genunchi: vom avea un prunc; plecă capul acoperindu-și fața. Tânărul voievod uimit o ridică petrecându-și mâinile pe după mijlocul ei. Îi lipi capul cu cosițele de
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
de vară. Aveam mari speranțe că de data aceasta părinții mei vor consimți să mă lase în sfârșit, să mă bucur și eu ca ceilalți colegi ai mei mai puțin merituoși, dar mult mai norocoși, de oportunitatea ce mi se ivise. Dacă până atunci refuzaseră în fiecare an pe motivul lipsei posibilităților materiale, acum nu ar fi trebuit să se opună, deoarece nu se punea problema banilor. Asaltată de cele mai plăcute gânduri și cu inima cântând de bucurie și speranțe
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]
-
legilor atunci în vigoare. Cu dezvoltarea în mai mare măsură a comerțului - asistăm la apariția în sânul populației rucărene a negustorilor, a legăturilor lor cu negustorii brașoveni, uneori chiar intervenția conducătorilor satului, prin scrisori adresate județului Brașovului în unele probleme ivite între ei. Tranzacțiile de tot felul au dus la înmulțirea celor cu învățătură de carte și deci la înființarea unei școli, în cadrul vămii de la Rucăr. Ea este dovedită de numărul mare cu oameni de știință de carte și atestată documentar
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
RESTEMAN - PROFIL DE AUTOR Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 152 din 01 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Zămislită la poalele Carpaților de-Apus, într-un sătuc plin de lumină situat la 10 kilometri de piscurile Vlădesei, m-am ivit printre sătenii mei în amurgul zilei de 24 august 1960, în miresme de fân cosit și-n murmur de codrii plini de legendă. M-am născut pentru a-mi iubi obârșia și neamul și a-mi cinsti locurile natale cu
PROFIL DE AUTOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367198_a_368527]
-
DE AUTOR - GEORGETA RESTEMAN) Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 159 din 08 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Zămislită la poalele Carpaților de-Apus, într-un sătuc plin de lumină situat la 10 km de piscurile Vlădesei, m-am ivit printre sătenii mei în amurgul zilei de 24 august 1960, în sublime miresme de fân cosit și-n murmur de codrii plini de legendă.M-am născut pentru a-mi iubi obârșia și neamul și a-mi cinsti locurile natale
GEORGETA RESTEMAN) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367213_a_368542]
-
grâul germinează și apoi va răsări o splendidă oază. Iată, lanul a-nverzit, dănțuiesc păunii, „o s-avem recoltă bună!” așa spun bătrânii. Seara vântul lin adie făcând valuri în câmpie, spicele pline de floare se mlădie cu lentoare. Când se ivesc zorile, mici lacrimi de rouă ajută spicul să crească, chiar dacă nu plouă. Paiul suplu s-a-nălțat, boabe cresc în noapte și foarte curând vor fi spice coapte. Soarele a poleit holdele-n carate, aur galben strălucind, din zori până-n noapte. Și
LANUL DE GRÂU de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367249_a_368578]
-
de Apahida- de la a căror amiciție ce mi-au arătat în decursul vieții, sper și aștept că ei vor lua sarcina aseasta asupra lor și vor executa testamentul meu cu conștiiciozitate. 9). La caz când în testamentul meu s-ar ivi astfel de îndoieli, după cari drepturile soției mele s-ar vedea a fi în colisiune cu interesele massei ce testez, sau cu drepturile erezilor mei, rog pe executorii testamentului meu și pe autoritatea competentă, a explica astfel de îndoieli în
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR...(EMANUIL GOJDU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367186_a_368515]
-
-ndrăgostită În dimineața lină, pe mal de lac cu nuferi E sufletul o barcă ce-n liniște plutește Visând cu ochi deschiși, femeia ce iubește Privirile-și afundă în minunații lujeri Ce năzuiesc speranța unei iubiri sublime Și risipesc neliniști ivite dintre umbre O sete de lumină și dragoste pătrunde În universu-i pur și-atât de plin de tine... Se-apleacă peste ape și-și oglindește fața Petalele de nufăr în gânduri le adună Și-și făurește-n taină, țesut cu
POEME DE DRAGOSTE (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367242_a_368571]
-
convoace repede Congresul IX pentru a fi pe deplin înscăunat în fruntea partidului. Pînă atunci fusese însărcinat de CC să conducă provizoriu partidul.” Bârlădeanu își amintește, în aceeași carte, că, în pregătirea materialelor pentru Congresul al IX-lea, s-au ivit discuții între el și Ceaușescu în legătură cu repartiția venitului național între fondul destinat consumului și fondul alocat investițiilor, raport care determina fundamental politica economică și viața materială a oamenilor. Bârlădeanu, fiind sprijinit în acel moment de Maurer, n-a cedat în fața
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
Unde am suit și când.// Fericirile sunt halte/ Unde stăm câte-un minut./ Până bine ne dăm seama/ Sună, pleacă, a trecut.// Iar durerile sunt stații/ Lungi de nu se mai sfârșesc/ Și în ciuda noastră, parcă,/ Tot mai multe se ivesc.// Arzători de nerăbdare/ Înainte tot privim,/ Să ajungem mai degrabă/ La o țintă ce-o dorim//”. Acest suflet evlavios, intelect riguros, această ființă meticuloasă în gând și faptă, omul aplecat necontenit spre cuvântul care iluminează - dăscălește vorbind! - Vasilica Grigoraș ridică
ELENA CIUBOTARU: „ODĂ PRIETENIEI – JURNAL DE CĂLĂTORIE ÎN NOUA ZEELANDĂ” de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368585_a_369914]
-
inteligent și sigur de sine, lucruri care ea admira mult la un bărbat. El era conducătorul unei trupe de muzicanți, care în prezent dădeau spectacole prin localurile de-a lungul plajelor din Pescara și Montesilvano, sau pe unde se mai iveau clienți, în așteptarea marii ocazii care trebuia să-l propulseze pe culmile succesului și care spera el, să nu mai întârzie mult. Formația sa își crease un renume pe plan local și datorită talentului său de cântăreț și de manager
PETRECERE NEFASTĂ-I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368506_a_369835]
-
numai cel mai mare poet dat de acest pământ, ci unul dintre cele mai mari spirite creatoare pe care le-a dat neamul traco-dacilor. Profesorul Ovidiu Drimba afirmă despre Mihai Eminescu că este cea mai mare minte pe care a ivit-o acest pământ de la Deceneu până azi. Ceea ce este foarte adevărat. Într-un eseu bine argumentat al nostru, intitulat „ Mihai Eminescu - un Iisus al poporului român” afirmam că Mihai Eminescu este un spirit superior trimis din cealaltă dimensiune în istoria
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
numai cel mai mare poet dat de acest pământ, ci unul dintre cele mai mari spirite creatoare pe care le-a dat neamul traco-dacilor. Profesorul Ovidiu Drimba afirmă despre Mihai Eminescu că este cea mai mare minte pe care a ivit-o acest pământ de la Deceneu până azi.Ceea ce este foarte adevărat. Într-un eseu bine argumentat al nostru, intitulat „ Mihai Eminescu - un Iisus al poporului român” afirmam că Mihai Eminescu este un spirit superior trimis din cealaltă dimensiune în istoria
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
voastră, mă-ntreb, ce semănați voi aici, molatic și docil fior de ghiață, ghinion pictat în expresii mute și o tăcere surdă se lasă peste cimitir ... doar o luminiță se mai zărește pe un mormânt îndepărtat și nedescifrate gânduri se ivesc ... Dar răstorn piatra de pe mormântul umbrit de jale și prăpăd, și vreau a-i da viața mea întreagă, cu-ntreg zborul meu de umblet și veștile fără noimă se vor readăpate ... Ridic cu răceală mâinile spre tine și - îți cer
AMOR PE LEPĂDATE ... de LIVIA TIRON în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368665_a_369994]
-
treji cenușii lor sau scheletului ironic!” Cu ochii zăvorâți în orbite și cu a saricii umrire dinainte, Înaintez în vâltoarea ăstui vis însângerat, Dar izbutesc a ridica deasupra-mi - mormintele zdrelite, Cu suspinele străine de surâsul fluturilor bolnavi, și, Se ivește o coroană mândră, cu flori mândre și zile fugare ... Mă zbat și vreau a mă elibera din strânsoare, Căci mă acoperi pământul lui Dumnezeu, Și nici amintirea, nici oglinda agățate de poartă, Nu puteau aștepta întreg cortegiul cu mojici, Ce
SCRUM DE VIAȚĂ ... ȘI OM PE MARGINI – CONFESIUNEA UNUI TRUP de LIVIA TIRON în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368666_a_369995]
-
a supremului. Unica reprezentativitate a ei e actul artistic însuși; în artă drumurile exclud direcția, neprevăzutul e garnizoană, iar spiritul comandă! Fără să se exclame culmea imaginației tinzând către ipoteze asumate de ironici, ci realitatea dovedită, spectacolul artistic de azi ivește ocazia vorbirii despre un artist al artiștilor, ce făptuiește spectacole grandioase și elevate, relevând prin aceasta că pe mâinile sale artistul ajunge în mâinile cele mai nimerite: managerul artei spectacolului, Viorel Nedelcu. Negreșit el este artistul artiștilor! Privind generalizator domină
VIOREL NEDELCU. ARTISTUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368671_a_370000]
-
si versurile acestuia sunt compuse de subsemnatul. Vin cu recomandarea ca toate manifestările pe care le organizați să le deschideți cu "Imnul LSR" Mihai Ganea IMNUL LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI Pe fruntea țării o cunună De flori și lauri s-a ivit Veniți cu toții împreună Să prindem mândru răsărit Refren: E Liga e Liga frumoasă cunună Din gând făurit în Limba Română Și dor, libertate să punem în carte Iubire de țară, iubire de frate Poeții noștri sunt mândria Cetății mamă iubitoare
IMNUL LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI (TEXT ŞI MUZICĂ) de MIHAI GANEA în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368691_a_370020]
-
se-adapă din vârfuri de brad Oglindite-n ochiuri de apă, Stropi de neodihnă curg înspre vad, Iar cerbii se-adapă,se-adapă. Rămâne doar umbra apei pe prund, Setea le-a fost potolită, Se-ntorc înspre țancuri.Oare când Ivitu-sa iar frumusețe dorită ? Privesc înspre vârfuri,arcuri de trup În salturi tot mână și mână, Se-nalță spre ceruri,de-acolo irup Lumină în inimi,lumină. e vad. Cerbii se-adapă din vârfuri de brad Oglindite-n ochiuri de
CERBII de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368739_a_370068]
-
se-adapă din vârfuri de brad Oglindite-n ochiuri de apă, Stropi de neodihnă curg înspre vad, Iar cerbii se-adapă,se-adapă. Rămâne doar umbra apei pe prund, Setea le-a fost potolită, Se-ntorc înspre țancuri.Oare când Ivitu-sa iar frumusețe dorită ? Privesc înspre vârfuri,arcuri de trup În salturi tot mână și mână, Se-nalță spre ceruri,de-acolo irup Lumină în inimi,lumină. e vad. Cerbii se-adapă din vârfuri de brad Oglindite-n ochiuri de
CERBII de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368739_a_370068]