2,723 matches
-
prin ura sa viscerală, de neînțeles. Nu este greu de ghicit că Furunculul este poreclit astfel, la nivel de fiziologie morală umană, pentru că este plin cu puroi; iar în acest puroi nu neapărat aluvionar, ci adeseori bine dozat, cât să jignească, să maculeze, să lichideze cu oarecare ceremonial, se amestecă inclusiv fantasme: bărbații rivali (ca profesie, prestanță ori abilitate de spurcare) trebuie „castrați”, iar femeile trebuie „lapidate” ori măcar simbolic „violate” lingvistic. Furunculul nu este un individ care poate fi rezolvat
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
mass-media. M am simțit onorat pentru porecla Marin TV, mă simt deosebit de onorat că am ajuns erou de film (bun, bun, cu multe premii internaționale) sigur voi fi erou de carte (poate când n-oi mai fi). Nu mă simt jignit de parascoveniile unor colegi mai tineri, pe care nu-i dojenesc: vor regreta ei, toată viața (dacă au suflet și minte) că și-au dat frâu la ,,bube, mucegaiuri și noroi”, din ei, relativ la un om care a muncit susținut
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
presa internațională aproape complet. (La scurt timp după sosirea mea în această țară, am fost întrebat ce părere au americanii de rând despre România? Am răspuns, " Ce părere au românii de rand despre Bolivia?" Nu am avut, desigur, intenția să jignesc pe nimeni, ci doar să indic gradul de atenție acordat de majoritatea americanilor națiunilor mai puțin puternice ale lumii.) 3. Credeți că Revoluția din decembrie 1989 era inevitabilă? Care a fost impactul ei asupra României postcomuniste? Trebuie să recunosc că
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
sensibilitatea necesară pentru a-l percepe, așa cum nu aparțin acestui spațiu nici cele câteva altoiuri scorburoase pe trunchiul viguros al culturii române cum sunt; H. R. Patapievici, Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu, ultimul folosit de autori într-un citat care jignește un popor și o cultură, citat pe care hârtia îl suportă cu greu, dar pe care autorii îl folosesc cu satisfacție disimulată la sfârșitul cuvântului introductiv. Aș încheia prin ceea ce prof. Alfred Rusescu, unul din fondatorii școlii de pediatrie românești
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Iorgovan. Ilie Sârbu de la Timișoara și grupul de la Cluj au solicitat excluderea din partid. Bătrânii au făcut zid în jurul lui, de la Iliescu la Văcăroiu, Tărăcilă, Solcanu. În ultima clipă, li s-a alăturat Adrian Năstase. Și pe el l-a jignit Iorgovan și încă de multe ori, dar i-a replicat „băiețește“. Iorgovan a greșit, dar are și merite. Aici pot fi de acord: din perspectiva PSD, Iorgovan a făcut lucruri fundamentale. În primul rând, a moșit o Constituție după chipul
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
pe mai multe frecvențe cu Valeriu Cristea. Gălbenuș, în schimb, era mai de la țară la propriu și la figurat: un motan dintr-o bucată, zăpăcit și prostuț, cu gesturi necugetate și memorie scurtă. La cea mai ușoară palmă, Pițu se jignea; la Gălbenuș, puteai să bați ca la fasole (evident, nimeni n-a făcut așa ceva), că nu punea la inimă. „Demnitatea distantă a motanului cel mare mă complexează. Degeaba mă «prostesc» în fața lui, încercând să-i storc un strop de bunăvoință
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
A ataca pe cineva prin folosirea unei părți a corpului (picioare, dinți) sau a unei arme (cuțit, pistol). A fura sau a deteriora bunurile cuiva, a întinde o capcană, a angaja asasin pentru a omorî pe cineva. A critica, a jigni, a blestema pe cineva, a amenința pe cineva. A răspândi zvonuri false despre cineva Agresivitatea pasivă: Fizic-directă Fizic-indirectă Verbal-directă Verbal-indirectă A împiedica pe cineva să-și atingă scopul, să ducă la bun sfârșit munca. A refuza implicarea într-o activitate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și pe cel agresiv. * Erotismul și transferul de activare Rezultatele altor experimente contrazic poziția lui Zillmann. O jumătate dintre subiecții care au participat la un experiment realizat de Baron și Bell (1977 citat de Baron et al., 1994) au fost jigniți din cauza unei evaluări degradante. Apoi toți subiecții au fost repartizați în cinci condiții diferite: să privească diapozitive neutre, diapozitive cu femei îmbrăcate în neglijeuri sau costume de baie, fotografii din Playboy, diapozitive cu acte sexuale și, în sfârșit, să asculte
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
reduce mult mai rapid inhibarea agresivității, dar nu influențează intensitatea instigării la agresivitate. Astfel, deplasarea agresivității se produce în direcția victimei în cazul în care forța de inhibare rămâne neglijabilă, dar asemănarea destul de puternică. Dacă un elev este, de exemplu, jignit de către învățătoarea sa, există foarte mari șanse ca acesta să o agreseze pe surioara lui mai mică decât să agreseze o altă învățătoare. Mai multe puncte enunțate de Miller i-au intrigat pe cercetători, mai ales din cauza unor ambiguități. Zillmann
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sunt și locuitori care nu pot fi exemple bune pentru părinții lor și nici pentru societate. Sunt foști elevi ai școlii care trec și nu salută, nu știu să vorbească frumos, se țin de băuturi și de fumat, fură chiar, jignesc oamenii. Aceste elemente au trecut prin școală și au primit educație ca și ceilalți, dar nu au avut cei 7 ani de acasă și părinții lor nu au putut constitui un exemplu demn de urmat în zilele noastre. în cadrul școlii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
privințe. Principele Caragea este acuzat că ar fi ocârmuit în chip tiranic, dar această învinovățire nu poate fi făcută domnului Moldovei, căruia i s-ar putea reproșa prea multă slăbiciune și nehotărâre. Se pare că și-ar fi atras animadversiune, jignind, în momente delicate, niște familii pe care Rusia le cinstește cu prietenia ei particulară...” Pagé scria, din București, lui Richelieu, la 10 octombrie 1818: „...Principele Caragea face pregătiri de plecare... Circulă zgomotul că este acuzat de a fi ridicat sub
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
și-l dă Rusia, ar trebui să mărginească influența ei numai în dreptul de a suspenda hotărârile Obșteștii Adunări, când acele hotărâri sunt de natură a compromite prosperitatea și fericirea țării. În chipul ei de a proceda există, dimpotrivă, ceva care jignește demnitatea națională și este umilitor pentru Poartă. Este de presupus că membrii Obșteștii Adunări sunt judecători mai luminați și mai sinceri ai intereselor financiare ale țării lor, decât Cabinetul de la Petersburg. Văzând hotărârile lor modificate și un buget ieșit din
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de care era animat predecesorul său. Legat de cauza Domnului actual prin însuși rezultatul alegerii de la 1843 și printr-o lungă reciprocitate de îndatoriri, d. Dașcov știa să îndulcească, prin curtenia formelor, ceea ce însărcinarea sa înfățișa ca de natură a jigni susceptibilitatea Domnului. Nimica în caracterul și în antecedentele d-lui de Kotzebue nu ne îndreptățește să așteptăm de la el aceleași menajamente. Suplețea rusească a fost înlocuită prin țăpeneala germană și controlul politic, conferit consulului Rusiei, se exercitează de acum înainte
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ezita să îl cheme pe un gardian cu "băi, milițian prost!" atunci cînd de față sînt și alți colegi de celulă. Aceste apelative sînt atît de des folosite, încît nu mai stîrnesc reacții de protest decît atunci cînd individul este jignit în prezența colegilor de rang egal sau inferior. Familiaritatea apelativelor peiorative face greu posibilă menținerea unei distanțe sociale, mai ales în cazul persoanelor cu un nivel de instrucție școlară scăzut. Înjurăturile și amenințările îmbogățesc paleta agresiunilor verbale. Ele sînt numeroase
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu bicicleta pe scări, șapte etaje. Credeam că urmează un episod din ăla de tot rahatul, în care n-o să ne vorbim câteva zile. (Oricum, eu n-aveam de gând s-o împac.) Dar ea a explodat și m-a jignit în fel și chip. Mi-a spus că am lăsat-o singură pe stradă, noaptea, că s au luat după ea niște derbedei, că a pedalat speriată în timp ce ăia fugeau după ea, că unul a aruncat cu o piatră după
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
corecți în sentimentele lor de recunoștință pentru România, unde au trăit câțiva ani și s-au format ca specialiști. Domnu' șef, eu nu le-am cerut nimic, ei mi-au adus din bunăvoința lor, nu puteam să-i refuz, îi jigneam. Aici ai dreptate, ai fost și ești un impostor, un profitor, care ai făcut și faci de rușine țara în care te-ai născut și ai trăit până zilele trecute. La șase luni de la evenimentele sângeroase pe care le trăisem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Da. Recunosc. Doar prostul nu-și schimbă părerea. Orgoliul meu nu s-a manifestat decât în meserie: să fie cât mai frumos, cât mai bine. Lumea mea se construiește pe respect pentru orice ființă umană, pentru că nu ai voie să jignești pe nimeni. Eu vorbesc cu același respect cu femeia care îmi face curat acasă ca și cu un președinte sau un preot. Cred că și asta o am de la tata. Un democrat ca la carte. Nu știam pe-atunci, când
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
esențială de amuzament. Alții că vor renunța la site, ca protest. Dar, în orice caz, au fost reacții „temperate și decente“, a scris Anca Ungurenuș. „Fără asocieri cu diverse animale, fără îndemnuri spre cumpărarea unor jucării sexuale, fără să ne jignească familiile, fără amenințări și certuri inutile. Facebookul le dă tuturor ocazia să conștientizeze că nu mai pot jigni atât de ușor atunci când o fac sub patronajul propriei imagini.“20 5. Lumi virtuale (jocuri). Lumile virtuale sunt universuri tri dimensionale cibernetice
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
temperate și decente“, a scris Anca Ungurenuș. „Fără asocieri cu diverse animale, fără îndemnuri spre cumpărarea unor jucării sexuale, fără să ne jignească familiile, fără amenințări și certuri inutile. Facebookul le dă tuturor ocazia să conștientizeze că nu mai pot jigni atât de ușor atunci când o fac sub patronajul propriei imagini.“20 5. Lumi virtuale (jocuri). Lumile virtuale sunt universuri tri dimensionale cibernetice în care utilizatorii își pot construi sau împrumuta identități (avataruri) prin care să interacționeze cu alți utilizatori. World
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
fire, așa cum pe dânșii îi scoteau din fire neastâmpărul meu, agitația permanentă, pretenția de a mi se da atenție. Oameni nervoși, fără răbdarea unei pedagogii adecvate, preferau să mă bată, iar când mă băteau, ocara lor era ironică, ceea ce mă jignea nespus. Bătăi care desigur nu afectau câtuși de puțin integritatea mea corporală, mie însă mi se păreau întotdeauna nedrepte, ofensatoare și monstruoase. De când îmi aduc aminte, m-am opus părinților, pe care totuși îi iubeam, într-un amestec permanent de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
dintre amicii copilăriei mele danubiene locuiau pe aceeași stradă cu mine, unul într-o parte, altul în cealaltă. Riccardo era băiatul consulului italian, despărțit de soția lui româncă, în casa căreia venea destul de des să-și vadă odrasla. M-a jignit profund, susținând - ceea ce auzise desigur de la ai săi - că tatăl meu fusese făcut ofițer din plutonier, în vremea războiului. N-am știut ce să răspund - că tata avea o diplomă de doctor în drept în buzunar -, nici n-am îndrăznit
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
fiind greșit montat, ceea ce a adus suferințe suplimentare. Și copiii au fost admiși la acest bal, dar feeria lui n-am gustat-o deloc, eram nervos, iritabil: la poza cu miri și nuntași am refuzat să mă prezint, considerându-mă jignit de extraordinar de frumoasa soră a miresei, o fetiță mai mică decât mine, Doina, care nu-mi da atenția ce mi se părea că merit. N-am purtat prin urmare cu mine, în orașul de la Dunăre, amintiri prea vesele. Acolo
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pitorești: chiar când se îmbăta și devenea contrariul a ceea ce era de fapt, adică, în loc de amabil și drept, agresiv și injust, furia lui bahică o adresa numai mamei, care - ce-i drept - nu-l suferea afumat și pe care o jignea ca un ieșit din minți, făcând-o cretină și ...cu păr pe picioare, ceea ce trezea în mine ură față de dânsul. Atari scene penibile se evitau îndeobște prin foarte curioasa lui metodă de a dispărea de acasă câte două-trei zile (nimeni
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
descompuneam cu foarfeca în bucăți individuale („mărunțiș“) sau aditive, de 10, 20, 50, 100. Toate acestea erau invenția amicului meu. Preferam să-l vizitez eu pe Sandu, deși nu-mi plăcea de maică sa, teatrală și ipocrită, care m-a jignit o dată, când ne servea ceaiul preparat la reșoul electric, întrebându-mă cu ton mieros compătimitor: „Voi aveți așa ceva?“ Am răspuns că da, fără a ști să-i replic că aveam și radio și toate produsele civilizației în mers, pe care
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
românii nu au parte de această latură. Tocmai de asta vreau să povestești mai departe, să se știe că sunt multe femei care dorm în frig (din economie, nu pentru că nu ar fi soluții), care suferă de foame sau sunt jignite, pipăite și speriate. Dar nu spun nimic. Le e rușine! Scrisoarea 82 Știi care a fost un noroc al meu? Că am lucrat numai pentru bolnavi cu inimă bună. Drăguții, mulțumesc și pentru un pahar de apă, zâmbesc și mă
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]