66,303 matches
-
ni se arătă cu toate simțurile an alertă, ca și cum ar fi an prezența unei revelații, tip "Savez-vous, j'ai heurté leș incroyables Florides...". Vizibil marcat de eveniment, scriitorul nu poate oferi un text indiferent, de relatare pur și simplu turistică. Jurnalul lui Ioan Holban este unul participativ, trăit cu mintea și cu inima, un exercitiu superior de admirație și reculegere, un prilej perpetuu de mirări, analogii, disocieri ale românului și europeanului venit an Chină cu idei de-a gata și plecat
Paradoxul chinez by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17426_a_18751]
-
Spre binele, liniștea și prosperitatea Europei. Cartea lui Ioan Holban, un fel de Chine, mon amour, tradusă de domnul ministru Lupeanu an chinezește, ar putea deveni un bestseller din Henan până-n Sichuan și evident la Beijing. Ioan Holban, Poartă lumii. Jurnal an Chină, Iași, Ed. Sedcom Libris, 1999, 68 p.
Paradoxul chinez by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17426_a_18751]
-
Mircea Anghelescu CÂND s-a tipărit Jurnalul lui Mihail Sebastian, o vie și deloc impersonala emoție a fost provocată (și) de descoperirea unor opinii de extremă dreaptă, chiar rasiste, ale unor proeminenți scriitori altminteri occidentalizați și occidentalizanti (Mircea Eliade, Camil Petrescu etc.), consemnate de autor. Nu la
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
de descoperirea unor opinii de extremă dreaptă, chiar rasiste, ale unor proeminenți scriitori altminteri occidentalizați și occidentalizanti (Mircea Eliade, Camil Petrescu etc.), consemnate de autor. Nu la fel s-a reacționat ansa an cazuri similare, ca de pildă după apariția Jurnalului politic al lui Ioan Hudița (Editură Roza Vanturilor, 1997), deși există și aici "revelații" comparabile cu cele din Jurnalul lui Mihail Sebastian. Să fie o explicație posibilă dezinteresul activ pentru istorie, semnalat și deplâns mai demult, sub un titlu memorabil
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
Camil Petrescu etc.), consemnate de autor. Nu la fel s-a reacționat ansa an cazuri similare, ca de pildă după apariția Jurnalului politic al lui Ioan Hudița (Editură Roza Vanturilor, 1997), deși există și aici "revelații" comparabile cu cele din Jurnalul lui Mihail Sebastian. Să fie o explicație posibilă dezinteresul activ pentru istorie, semnalat și deplâns mai demult, sub un titlu memorabil, Cine se teme de ... Tacit?, chiar an paginile României literare, de Monica Lovinescu?! Nu s-ar părea, judecând după
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
sau că "Traian era tuns cu breton", fie că blasfemiază sfântă istorie a neamului, fie că ăndepărtează, curajos și benefic, reziduurile ideologiei national-comuniste... Să trecem, ansa. Atât cât a fost publicat - doar ănsemnările dintre 1 ianuarie și 24 august 1944 -, Jurnalul lui Ioan Hudița este totuși un document de neocolit pentru ăntelegerea, descrierea și interpretarea vieții politice românești din ultimele opt luni ale regimului antonescian. Un document util, totodată, si pentru cunoașterea ambiantei culturale și intelectuale din România acelui moment. Iar
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
cetățeni români să nu aibă drepturi politice decât cel puțin după trei generații, adică, minimum de timp ca să-și poată formă puțină rădăcina an trupul neamului nostru"). Sau, alt exemplu, ăntr-o convorbire din aprilie 1944 cu Profira Sadoveanu, cumnată autorului Jurnalului și fiica lui M.Sadoveanu, este evocata intenția pe care o avusese acesta de a se ănscrie, ănainte de rebeliunea din ianuarie 1941, la legionari: <"Tata, continuă ea, nu poate ănghiti pe bolșevici și de aceea cred că el va
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
anii '50 ori, fără a le omite, va insista totuși asupra poeziei, prozei și eseisticii de dupa 1966-1967?! Sau: ce e mai important pentru Ștefan Bănulescu, reportajele lui literare de ănceput cu teme date ori proza de dupa Iarnă bărbaților?! Mărturiile din Jurnalul lui Ioan Hudița și altele asemenea pot fi, la fel, invocate că "probe" ăntr-un imaginar proces, dar și văzute că expresii ale teribilei derute intelectuale dintr-o vreme apocaliptica. Ravagiile an conștiința produse de această deruta nu au ocolit literatura
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
că profesia, care l-a deprins să citească meticulos, cu creionul în mină și din scoarță în scoarță, îi va fi, într-un final, fatală. La 10 ani după revoluție, după un deceniu de proliferare a documentalului deseori brut, a jurnalelor, a memoriilor și a monografiilor, ca și cum ar fi singur pe lume, A. Calafeteanu scrie (iar Editură Eminescu îi și publică opera) un... roman-frescă. Sau, cum ni se explică pe coperta IV a cărții, cu o logică defectuoasă, "o vastă frescă
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
-n.n.). an limba lui Caragiale, ea sună: ăăti trag palme, mă-ntelegi?a"; ăDupă vreo o sută de pagini, mi-am zis mai, dar nu m-aleg cu nimic!"; Mă dau de ceasul morții să-i conving: nu scriu jurnal intim"; N-are rost s-o fac pe niznaiul". Dar n-are rost s-o mai lungim. Să consemnam doar tactică autorului de-a câștiga, prin rostirea debutonată, o simpatie care să corijeze "acreala" corecțiunilor aplicate lui Cioran și nu
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
unui fenomen, iar nu exclusiv apogeul acestuia. Dincolo de perfectibilitatea inevitabilă la nivelul amănuntelor, valoarea de ansamblu a acestor agreabile prelecțiuni populare rezidă în încercarea de a contura un profil spiritual al perioadei interbelice comparabil, mutatis mutandis, cu cele desprinse din Jurnalul lui Sebastian sau din Memoriile lui Eliade. Orele culturii, Antologie de conferințe din Arhiva Societății Române de Radiodifuziune, vol. I, 1931-1935; Prefață de Romul Munteanu; Societatea Română de Radiodifuziune, Direcția Patrimoniu, București, 1998.
Fragmentarium interbelic by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17444_a_18769]
-
Orice selecție ănseamnă renunțare: de bună seama că fiecare jurat a avut "filmele lui", la care, până la urmă, a trebuit să renunțe. Am renunțat, de pildă, la Pământul făgăduit (ăntr-un salon de spital, ăntr-un pat, un bărbat firav scrie ăntr-un jurnal: are 50 de ani, e medic și tocmai se pregătește să moară; constată că "nu e chiar așa de greu să mori. E mai greu să trăiești decât să mori..."). Am renunțat la Babalon (desen animat; de la o masă, dintr-
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
toate zilele an care acesta lucrase la Sub pecetea tainei. O examinare atentă a ănsemnărilor de atelier ne atestă cum, pe masura ce se apropia de sfârșitul narațiunii, Mateiu ai acorda tot mai puțină vreme. Datele privind același interval de timp din Jurnal certifică tot mai mult sporirea tensiunii pasionale pentru E.B., dimpreună cu măsurile compensatorii severe luate. Dezamăgirea sentimentală a mers an pas cu pierderea interesului pentru ăncheierea ultimului episod din Sub pecetea tainei. Legătură dintre Eliza Băicoianu și Lena Ceptureanu este
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
Dar să urmărim câteva faze ale acestei lupte dintre Iacob-criticul și ăngerul-filosof, ăncercănd a le comenta că un cronicar... sportiv, șui generis. "ăncep să citesc Caietele lui Cioran (Gallimard, 1997) cu o curiozitate puțin morbida, repede dezamăgită: curiozitatea cititorului de jurnal. Nu-i un Cioran an halat și păpuci. E același, din cărți. an cărți e un histrion al disperării sceptice. Nu mă ăntreb cât de sincer. Problemă sincerității nu se pune an literatura. Literatura este mincinoasă prin chiar formulă ei
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
disperării sceptice. Nu mă ăntreb cât de sincer. Problemă sincerității nu se pune an literatura. Literatura este mincinoasă prin chiar formulă ei. Important e ce rezultă din comedia pe care o joci. Dar să ți-o joci și ție, ăntr-un jurnal ăintimă, parcă e prea mult". Livius Ciocârlie pune astfel două chestiuni (vrea să ămpuste doi iepuri dintr-o singură lovitură): cea a jurnalului și cea a sincerității an creația literară: "Devenit specie literară, jurnalul a decăzut de la sine. Rostul lui
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
e ce rezultă din comedia pe care o joci. Dar să ți-o joci și ție, ăntr-un jurnal ăintimă, parcă e prea mult". Livius Ciocârlie pune astfel două chestiuni (vrea să ămpuste doi iepuri dintr-o singură lovitură): cea a jurnalului și cea a sincerității an creația literară: "Devenit specie literară, jurnalul a decăzut de la sine. Rostul lui fusese să fie sincer și postum. Să nu fie ăliteratură. Devenit specie, a ăntălnit an schimb ceea ce ămi apare a se găsi an
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
ți-o joci și ție, ăntr-un jurnal ăintimă, parcă e prea mult". Livius Ciocârlie pune astfel două chestiuni (vrea să ămpuste doi iepuri dintr-o singură lovitură): cea a jurnalului și cea a sincerității an creația literară: "Devenit specie literară, jurnalul a decăzut de la sine. Rostul lui fusese să fie sincer și postum. Să nu fie ăliteratură. Devenit specie, a ăntălnit an schimb ceea ce ămi apare a se găsi an inima secolului douăzeci: pe omul desfăcut de iluziile lui. aNu mă
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
Hesse. Din punctul său de vedere, cultura se ămparte an două: diaristica și beletristica. Diaristica ar alcătui doar o bază documentara, necesară tuturor textelor, fie că ajung a o converti artistic, fie că nu... Simțul comun nu poate exclude ansa jurnalul din zona an care-și dau mâna literatura an sens larg și literatura an sens restrâns. El face parte din tiparele curente prin care scriitorul se poate rosti, monitorizăndu-se, după pofta inimii și după... ănzestrarea de care dispune. Livius Ciocârlie
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
-și dau mâna literatura an sens larg și literatura an sens restrâns. El face parte din tiparele curente prin care scriitorul se poate rosti, monitorizăndu-se, după pofta inimii și după... ănzestrarea de care dispune. Livius Ciocârlie continuă astfel: "Acum, scriem jurnal pentru alții, din histrionism. Facem literatura. Mințim. Rostul literaturii este ca, mințind, să scoată la iveală un adevăr. Soluția, pentru autorul de jurnal, este să aleagă din sine numai ce-l face să fie expresiv. Să fie personaj: nesincer, lacunar
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
rosti, monitorizăndu-se, după pofta inimii și după... ănzestrarea de care dispune. Livius Ciocârlie continuă astfel: "Acum, scriem jurnal pentru alții, din histrionism. Facem literatura. Mințim. Rostul literaturii este ca, mințind, să scoată la iveală un adevăr. Soluția, pentru autorul de jurnal, este să aleagă din sine numai ce-l face să fie expresiv. Să fie personaj: nesincer, lacunar, exagerat față de persoana reală, dar potențial revelator. ăĂ avea un acasă, să mă ierte Dumnezeu pentru decăderea astaă (61), spune. N-ai cum
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
Cioran. Acesta e stors că o lămâie pentru a i se colecta, până la ultima picătură, sevele contradictorii: "E un foarte bun analist al stării de cădere și al premiselor ei ontologice, dar un mai puțin creditabil exponent al ei, ăn jurnal. Are dreptate să se prezinte că eseist al degradării și nu ca poet al ei: ăSingurul lucru care ar putea să mă pasioneze acum ar fi să scriu un interminabil eseu asupra Decăderii, sub toate formele pe care le ia
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
n-o fac, e pentru că tot ce am scris până an prezent se referă la asta. Ar ănsemna să degradez, să comprim an sistem fragmentele contradictorii pe care le-am conceput purtat de umoriă (334). Umorile, acesta e cuvântul. Un jurnal despre viața proprie și a celor dimprejur are un titlu generic (mă gândesc și la al lui Mircea Zaciu), dat de Sainte Beuve: Mes poisons. Dar există nuanțe. Greșeală lui Cioran a fost, trecând de la cărți la caiete, de a
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
academician". Sau:"Alți câțiva români. Scrie cu multă căldură despre Mihail Sebastian (cf. 317). (Mai ăncolo, va vedea an el pe cel mai european dintre români.) an josul paginii, o notă semnalează pudic: la rândul lui, Cioran e evocat an jurnalul lui Sebastian. Nu se spune cum. Aflăm despre Sebastian că tocmai fusese numit atașat cultural la Paris. Dacă e adevărat, nu s-a ținut chiar atat de departe de noua putere cât se spune. Poate au dreptate cei care susțin
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
tocmai fusese numit atașat cultural la Paris. Dacă e adevărat, nu s-a ținut chiar atat de departe de noua putere cât se spune. Poate au dreptate cei care susțin că trebuie citit cu unele precauții. Că oricare autor de jurnal. Că Cioran, de exemplu: poate nu e adevărat". Sau: "Formidabil portret al lui Constantin Virgil Gheorghiu pe care, pare-se, nimeni nu l-a putut suferi. ăUn amestec de nebun, de pișicher, de reptilă și de Smerdiakovă. aO combinație de
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
s-a dus s-o cheme pe mama și din pragul ușii, arătându-mă cu degetul, a lansat: 'ia-ți fiica de aici: e o imbecila'." Cu această detașare își privește Monica Lovinescu copilăria și, în continuare, tinerețea. Propriul ei jurnal - din 1941 și până în 1947, anul expatrierii - i se pare "prost, romanțios, sentimentaloid", iar dacă uneori îl citează este numai pentru a-și aminti anumite situații și a le descrie din nou, din perspectiva omului matur care este azi. Cine
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]