4,083 matches
-
al ziarului New York Tribune Whitelaw Reid consemnează în 1870: "Ziarele noastre mari sunt conduse de ideea că jurnalismul este o profesie" (405). Această tendință poate fi datată de la jumătatea secolului, așa cum remarcă Frank Luther Mott în prestigioasa sa istorie a jurnalismului american, o tendință care în cele din urmă a fost posibilă datorită apariției ziarelor americane de mare tiraj. Mai mult, diferența dintre clasa jurnaliștilor profesioniști și modul în care sunt profesionalizați azi în cadrul a diverse seminarii scriitorii "creativi" este mică
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
făcători" de literatură. Aceștia sunt privilegiați în timp ce jurnaliștii sunt marginalizați - nu comparându-se ceea ce scriu, ci în funcție de clasa lor profesională. Profesionalizarea jurnalistului literar narativ ca atare poate fi recunoscută și după faptul că mulți, asemeni lui Hearn, sunt și adepții jurnalismului de știri rutinier. Același lucru se poate afirma și despre Lincoln Steffens, despre care se spunea că este unul din primii doi reporteri care acoperă medial activitatea poliției din New York, înainte de a deveni redactorul local al lui Commercial Advertiser (Hapgood
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
scrie articole aparținând unuia din cele mai populare subgenuri ale curentului principal de știri, și în același timp unul din cele mai dificile - știrile legate de activitatea infracțională (Trebuie să înțelegem că el a fost mai degrabă un susținător al jurnalismului literar narativ decât un practicant al lui. Nu e mai puțin adevărat că acest sprijin a fost un fapt la fel de important pentru a atrage atenția asupra lui cât și asupra muncii celor care îl practicau). La fel R. W. Stallman
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Stallman și E. R. Hagemann îl caracterizează pe Crane ca pe un star-reporter, dovedind că el nu era deloc un "ziarist ratat așa cum îl etichetează cei mai mulți dintre critici" (War Dispatches - Corespondențe de război - 109). Un alt factor care reflectă profesionalizarea jurnalismului literar narativ este acela că presa normală dovedește o mult mai mare deschidere pentru a publica astfel de lucrări decât se apreciază de obicei. Cineva ar putea cu ușurință trage concluzia că New York Commercial Advertiser ar fi fost excepția. Dar
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
presa normală dovedește o mult mai mare deschidere pentru a publica astfel de lucrări decât se apreciază de obicei. Cineva ar putea cu ușurință trage concluzia că New York Commercial Advertiser ar fi fost excepția. Dar există suficiente dovezi că folosirea jurnalismului literar narativ de către jurnaliștii profesioniști era mult mai larg răspândită decât se crede de obicei. Este adevărat că New York Commercial Advertiser se afla în fruntea listei, și hotărârea ziarului de a folosi jurnalismul literar narativ era reflectată în încercările lui
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
excepția. Dar există suficiente dovezi că folosirea jurnalismului literar narativ de către jurnaliștii profesioniști era mult mai larg răspândită decât se crede de obicei. Este adevărat că New York Commercial Advertiser se afla în fruntea listei, și hotărârea ziarului de a folosi jurnalismul literar narativ era reflectată în încercările lui Steffens de a recruta absolvenți de colegiu care doreau să scrie literatură: "Am să angajez tipi, zic eu, despre care profesorul de engleză crede că vor fi capabili să scrie și care ei
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de cercetare a "ceea ce oamenii nu știu și trebuie să descopere despre Adevăr și frumos" (Autobiografie 316). Retorica poate fi tradusă romantic prin ochii sensibilității victoriene, dar reflectă în același timp posibilitățile literare pe care Steffens le-a descoperit în jurnalism. El adaugă: Am vorbit despre asemenea lucruri în ziarul nostru. Am îndrăznit să pronunțăm cuvinte precum "literatură", "artă", "jurnalism" nu numai în redacție dar și pe culoare sau în barurile unde de obicei oamenii de presă se întâlnesc la un
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fi tradusă romantic prin ochii sensibilității victoriene, dar reflectă în același timp posibilitățile literare pe care Steffens le-a descoperit în jurnalism. El adaugă: Am vorbit despre asemenea lucruri în ziarul nostru. Am îndrăznit să pronunțăm cuvinte precum "literatură", "artă", "jurnalism" nu numai în redacție dar și pe culoare sau în barurile unde de obicei oamenii de presă se întâlnesc la un pahar. Bătrânii mercenari ne urau și își băteau joc de noi... Dar nu îi băgam prea mult în seamă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
titlul The Spirit of the Ghetto - Spiritul ghetto-ului. Așa cum notează Hapgood în autobiografia sa, cartea se mai reedita încă la treizeci și șase de ani de la apariția ei (143). În propria sa recenzie, el subliniază relevanța neștirbită a tipului de jurnalism literar narativ practicat în acei ani. Și iată că volumul a mai fost reeditat și în 1967 de către distinsa editură Belknap Press of Harvard University Press. Dar Commercial Advertiser nu era singur. Dovada existenței altor multe publicații care erau deschise
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
literar narativ practicat în acei ani. Și iată că volumul a mai fost reeditat și în 1967 de către distinsa editură Belknap Press of Harvard University Press. Dar Commercial Advertiser nu era singur. Dovada existenței altor multe publicații care erau deschise jurnalismului literar narativ o reprezintă lista cu lucrările publicate de Stephen Crane. În perioade diferite Crane a publicat schițele sale inspirate din viața de zi cu zi în majoritatea ziarelor mari din New York, inclusiv în Tribune, Press, Herald, Times, Sun, Journal
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
s Magazine. Alte articole concepute în această formă apăreau în acum aproape uitatele Arena, Philistine, Roycroft Quartely, Town Topics, Pocket Magazine și Truth. 50 Crane nu era singurul jurnalist care beneficia de o asemenea piață dornică să publice materiale aparținând jurnalismului literar narativ. Printre practicanții genului se numără și Norris, care era redactor la Wave, un ziar săptămânal din San Francisco (O. Lewis 6), și Hearn, ale cărui scrieri apăreau în ziarele din Cincinatti și New Orleans. Alte nume celebre des
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
W. E. B. Du Bois, Richard Harding Davis, și Jacob Riis, ca și scriitori azi în mare parte uitați cum ar fi Julian Ralph, George Ade, Hapgood și Cahan 51. Mai mult, faptul că și alți scriitori azi uitați practicau jurnalismul literar narativ este dovedit de un comentariu din 1901 din Bookman, una din cele mai prestigioase reviste literare ale timpului. Într-un articol nesemnat, autorul comentează un articol de fond din New York Evening Sun despre Carrie Nation care vizita New York
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
seama dacă temele erau "relevante" sau nu - multe imagini despre caracterul și viața orașului - au avut ocazia să apară în ziare" (138). Dar New York-ul nu era neapărat centrul unei asemenea activități. Chicago pusese pe picioare propria lui școală de jurnalismul literar narativ, între numele incluse pe la 1890 fiind cel al lui George Ade și într-o măsură mai restrânsă al lui Finely Peter Dunne, care s-a angajat în mod deschis pe drumul ficționalizării în coloana sa "Mr. Dooley" (Ade
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Ring Lardner, care e poate mai cunoscut ca autor de proză scurtă, și care a scris articole despre personalitățile din baseball în calitate de reporter sportiv 52. Într-adevăr acești jurnaliști literari ar putea să facă parte din tradiția deja centenară a jurnalismului literar narativ practicat aici de Ben Hecht pe la 1920 și de Mike Ryoko la sfârșitul secolului al XX-lea. Dar exemplele lui Ade și Dunne ilustrează un alt punct de vedere despre jurnalismul literar narativ decât cel existent în secolul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
facă parte din tradiția deja centenară a jurnalismului literar narativ practicat aici de Ben Hecht pe la 1920 și de Mike Ryoko la sfârșitul secolului al XX-lea. Dar exemplele lui Ade și Dunne ilustrează un alt punct de vedere despre jurnalismul literar narativ decât cel existent în secolul al XX-lea. Era frecvent o modalitate de expresie pentru foiletoniști, care aveau o libertate de mișcare pe care ziariștii de la secția de știri obișnuite nu o aveau de obicei. În aceste libertăți
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fost acceptat, dar foiletoniștii puteau să scrie și într-un stil discursiv ca și narativ, sau ca E. B. White care pendula între cele două stiluri. În același timp nu este o greșeală să afirmăm că autorii de editoriale practicau jurnalismul literar narativ chiar dacă o făceau numai din când în când. Un savant ca Sam G. Riley observă: "Modestul meu protest față de definiția uzuală a jurnalismului literar este aceea că ea a inclus forme de scris scurte cum ar fi cele
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
stiluri. În același timp nu este o greșeală să afirmăm că autorii de editoriale practicau jurnalismul literar narativ chiar dacă o făceau numai din când în când. Un savant ca Sam G. Riley observă: "Modestul meu protest față de definiția uzuală a jurnalismului literar este aceea că ea a inclus forme de scris scurte cum ar fi cele ale foiletoniștilor care ofereau cititorilor lor materiale împărțite în mod individual în câte 800 de cuvinte de articol." (Riley email). Mai departe, exemplele lui Ade
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
exemplele lui Ade și Dunne arată că adoptarea personajelor ficționale în comentarea vieții de zi cu zi nu era ceva neobișnuit. Și în fapt, Addison și Steele au pus-o în practică. San Francisco a fost un alt centru al jurnalismului literar narativ practicat de scriitori ca Norris, Bierc și Winnifried Black, care e mai bine cunoscută sub pseudonimul "Annie Laurie" și mai târziu de concurenta ei Elisabeth Cochrane, care a scris sub numele de "Nellie Bly". În cele din urmă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
târziu de concurenta ei Elisabeth Cochrane, care a scris sub numele de "Nellie Bly". În cele din urmă ceea ce au în comun toți acești scriitori, indiferent dacă au scris la New York, Chicago sau în altă parte, este faptul că practicau jurnalismul profesionist (și erau destul de frecvent foiletoniști), ce cereau și încurajau "ficțiunea literară", și că jurnalismul s-a folosit în chip liber de anumite tehnici asociate de obicei cu proza ficțională liberă. Articolul din Bookman, "Chronicle and Comment", sugerează că atenția
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cele din urmă ceea ce au în comun toți acești scriitori, indiferent dacă au scris la New York, Chicago sau în altă parte, este faptul că practicau jurnalismul profesionist (și erau destul de frecvent foiletoniști), ce cereau și încurajau "ficțiunea literară", și că jurnalismul s-a folosit în chip liber de anumite tehnici asociate de obicei cu proza ficțională liberă. Articolul din Bookman, "Chronicle and Comment", sugerează că atenția criticii a fost atrasă de acest gen, atunci când o serie de tehnici de scriere a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
proza ficțională liberă. Articolul din Bookman, "Chronicle and Comment", sugerează că atenția criticii a fost atrasă de acest gen, atunci când o serie de tehnici de scriere a prozei au fost practicate în acest cadru, și asta ne ajută să situăm jurnalismul literar narativ ca avându-și începuturile pe la 1890. Această conștiință critică este reflectată atât la autori cât și la critici. Unul din exemple apare în 1897 în New York Commercial Advertiser și apreciază "Men in the Storm" a lui Crane ca
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
nu este deloc surprinzător ce a apărut tocmai în gazeta lui Steffens. Așa cum observă Connery, Steffens, împreună cu Hapgood și alți reporteri ai ziarului, "au intuit potențialul unei asemenea forme de expresie și au avut viziunea unei filozofii și teorii a jurnalismului literar, încercând să pună în practică această filozofie" (Third Way 9). Aceasta se reflectă și în indicațiile pe care Steffens le dă lui Cahan cu privire la scrierea unei lucrări despre soțul care și-a omorât soția. Steffens mai adaugă la aceste
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și să reflecte impersonal, cu înțelegere, drama vieții reale. Procedând astfel vor ajuta la revitalizarea literaturii noastre, care în prezent este atât de anemică" (O nouă formă de literatură 425). Tot așa cum scriitori realiști și naturaliști își teoretizau propriile scrieri, jurnalismul literar narativ făcea același lucru. Și iată că Howells făcea apel la abandonarea viziunilor romantice și convențiilor istorice în volumul său din 1891 Criticism and Fiction - Critica și ficțiunea: "Și mai cred că pentru a rămâne interesante pentru cititor personajele
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mai cred că pentru a rămâne interesante pentru cititor personajele trebuie construite după idealurile romantice... Cât de fals este acest concept a fost subliniat chiar de o critică care altfel are tendința să reacționeze cu întârziere" (27). În chip similar jurnalismul literar narativ făcea un pas înapoi de la creație la formularea critică și din această perspectivă era capabil să își situeze propria operă în epocă. Dar recunoașterea critică trece dincolo de ceea ce vine din partea celor care practică genul, și care ar putea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
care ar putea fi bănuiți de subiectivitate. În 1894 Hamlin Garland observă în Crumbling Idols (Distrugerea idolilor) că, deși multe ziare din America aveau un comportament conservativ atunci când venea vorba să facă portretul lumii fenomenale - o remarcă care reflectă progresul jurnalismului dezangajat care obiectivează lumea ca pe ceva diferit de subiectul care o observă - multe din ele publică "reportaje de viață atât de vii încât te cuprinde mirarea de ce acești scriitori atât de energici și imaginativi nu sunt recunoscuți și încurajați
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]