3,897 matches
-
ei. Dar niciodată în sinea lui nu se considerase un îndoctrinat, indiferent despre ce ar fi fost vorba, și tot ceea ce se străduiseră cu atâta zel să formeze în el nu fusese decât o pojghiță care înghițise temporar eul său lăuntric. Cert era că pe măsură ce înaintase în vârstă îi era tot mai clar că nu devenise unul de-al lor. Dincolo de toate acestea, ceea ce îi atrăsese de la bun început atenția căpitanului, aducându-i aminte de propria-i tinerețe, era privirea directă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
trupul (excepție făcând icoana botezului și răstignirea), înseamnă că icoana sugerează desprinderea de trupesc, de pământesc. Când membrele trupului sunt modificate sfântul exprimă mai mult starea interioară, iar greutatea redusă arată dematerializarea și evitarea naturalismului. Ochii mari sunt expresia omului lăuntric, iar nasul și buzele subțiri înseamnă că are simțurile spiritualizate. Icoanele, broderiile, sculptura în lemn și piatră, argintăria sunt mărturie până astăzi a pasiunilor artistice a preoților, călugărilor și meșterilor din vremurile trecute, de dragostea cu care voievozii și cei
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
am ostoit setea cu apa proaspătă și rece. Am fi tare bucuroși dacă ați sta să gustați din bucatele noastre...Avem de toate, slavă Domnului. Ne-ați face mare cinste - ne poftește călărașul cu toată fața luminată de o bucurie lăuntrică. Drept-îi, gospodarule, că poftirea pe care ne-o faci îi îmbietoare, dar nu putem rămâne, pentru că astăzi e sfânta vineri și nu putem încălca canoanele bisericești. Mulțumim pentru bunătate, gospodarule. Ne luăm rămas bun de la călăraș și ieșim în uliță
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
o anumită vârstă și cu o anume poziție, totul părea și mai patetic, și mai șocant. Dintr-odată, mi-am dat seama că nu voiam s-ajung ca ea. Puteai să fii tu în locul ei, mi-a șoptit o voce lăuntrică. Cum? a întrebat o alta. Nu știu, a răspuns prima voce nedumerită. Dar știu că puteai să fii tu. Când m-am trezit din beție, mi-a venit să mor de rușine, a spus Chaquie, înecându-se. Nemulțumită cu ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mi-ar fi tras cineva un pumn în față, că mai devreme mă gândisem la Navigatul pentru începători nu la Grădinăritul pentru nenorocitele de balerine. în zilele care au urmat n-am mai primit nici un semn de la Luke. O voce lăuntrică îmi șoptea necontenit, încercând să mă liniștească: „o să te sune“. Dar Luke nu m-a sunat. Biata Brigit a fost obligată să iasă cu mine în fiecare seară, fiindcă voiam să scotocesc tot orașul în căutarea lui. Oriunde m-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Ne ocupăm de asta acum? Așa că am luat lista cu cretinii și nebunii pe care Angela și Chaquie ni-i lăsaseră și ne-am împărțit oamenii. După ce am început să vorbesc cu ea, am descoperit că, azvârlită în mijlocul acelui cutremur lăuntric, uitasem s-o mai urăsc pe Misty. Nu mai eram roasă de gelozie din cauza frumuseții ei pline de grație. Ba chiar simțeam nevoia s-o protejez. O căldură reținută ne-a învăluit pe amândouă. Când ne-am ridicat de la masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
la groapă, mama nu l-a putut conduce pe ultimul drum, fiindcă zăcea la pat. Am fost nevoiți să vindem o vacă din cele trei pe care le aveam ca să plătim cheltuielile de înmormântare. Mama n-a murit. O forță lăuntrică i-a spus: „Ridică-te din boală și crește-ți copiii! Cui vrei să-i lași?” Și mama pe nume Elisabeta, dar toți îi spuneau Veta, a înțeles că trebuie să trăiască pentru noi. Avea 38 de ani când a
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Zweig, în cartea ,,Tămăduire prin spirit. Mesmer, Mary Baker-Eddy, Sigismund Freud“ . După concepția doctorului Mesmer, boala este o tulburare a armoniei în om, o întrerupere primejdioasă a ritmului periodic dintre flux și reflux. Dar în fiecare om sălășluiește o putere lăuntrică de tămăduire, voința de sănătate, acel veșnic instinct atavic de viață, de a elimina tot ce e bolnăvicios. ACEASTĂ VOINȚĂ DE ÎNSĂNĂTOȘIRE POATE FI ACTIVATĂ ȘI SPORITĂ PRIN INFLUENȚĂ SUGESTIVĂ. Voința psihică de însănătoșire poate face minuni de tămăduire, care
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
republicile alcătuite în vechile ei hotare”. Republica se proclama „slobodă, de sine stătătoare și neatârnată, având ea singură dreptul de a-și hotărî soarta în viitor”. Se va convoca imediat „adunarea poporană pe temeiul glăsuirii obștești”, care va hotărî „rânduiala lăuntrică în țară și legăturile ei de unire cu alte țări, dacă aceasta o va cere binele popoarelor republicii noastre”. Declarația a fost primită la Iași cu multă satisfacție, salutându-se ruperea completă a legăturilor Basarabiei cu Rusia, subliniindu-se valoarea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de profesie oferind valențele pentru acest al doilea nume. Omul maturizat este abordat prin apelativul ce-i anunță conținutul și natura angajării sale în mundanul cetății. În acest context, profesia este investită cu mai multă valoare și importanță decât chipul lăuntric al omului căruia îi aparține. Aici interogarea Cine este? se dovedește profund eclipsată de pragmaticul întrebării Ce este?. Finalului de viață i se propune așezarea la sine în preajma celor indicați de stabilitatea prieteniei și consubstanțialitatea înrudirii. Aceștia sunt figuranții principali
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ființa sa. Tumultul existenței sociale poartă prezența omului ancorat cotidianului în mijlocul unui torent al plângerilor individuale, al diminuării persoanei sub impactul fluxului mundaneității anonime. Ființei umane i se răpește răgazul metafizic pentru întoarcerea spre sine, pentru regăsirea calmă a întinderilor lăuntricului. Astfel, ea este pierdută constant în desișul unei pluralități de stări și contexte ce-i solicită și epuizează vitalitatea primară. Simțul interiorității este puternic atrofiat iar sondarea rezonanțelor ce răzbat din propria ființă se dovedește a fi primejdios neglijată. Omul
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
la banalul social se fundamentează pe acceptarea chemării transcendente de către omul ancorat cotidianului. Fiecare dintre semenii acestuia este apelat în același mod de către ecourile înalte sosite din nesfârșitul interiorității dar numai opțiunea personală alege între proiecția în deschiderile spirituale ale lăuntricului neglijând exterioritatea mundană și menținerea în sfera epuizărilor cotidiene ignorând dimpotrivă posibilitatea saltului în interioritate. Așadar, optarea în esență, pentru transcendent sau imanent revine numai conștiinței individuale după întâlnirea dintru început cu propunerea-chemare, cu apelarea și oportunitatea oferite din Absolutul
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Ca profet al acestei dramatice căderi telurice, oferă misticul drept unică soluție de evitare a unui asemenea parcurs existențial tragic, opțiunea binelui și respingerea tentației? A fi deschis întru dragoste presupune aici, reușita unei introspecții profunde și fidele propriei realități lăuntrice? Cel care își asumă constanta perseverenței în iubire poate intui, într-un final, transcendența ca adevăr ultim, ascuns, activ și învăluitor? Demonizarea eului și introspecția eșuată Se spune că din confruntarea cu răutatea celorlalți obținem o șlefuire, o maturizare a
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
răutatea expansivă a celuilalt, spiritul învinsului își extrage amintirea propriei energii inepuizabile. În liniștea îndurerată el surprinde asemeni unor străfulgerări cristalice potențialul nesfârșit al sinelui, fondul fără contur uitat în noaptea naivității cotidiene. Astfel, întors prin răutatea aproapelui spre profunzimile lăuntricului, naivul își pierde naivitatea iar ochiul interior îl învăluie cu fascicolul unei priviri abisale, cu unda unei lucidități ce-și are temeiul în natura crepusculară și atemporală a spiritului său. Orbirea se risipește iar lumina frivolă a exteriorității este punctată
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
esență, se concentrează în nucleul atomar ca sumă a tensiunilor ce-l definesc. Numai dinspre nivelul înfășurării într-un astfel de ghem metafizic se poate determina saltul său în galaxia propriilor adâncuri. Aici, el renaște superior deschizându-se către întinderile lăuntrice nesfârșite și devenind pentru acestea fereastra revărsării lor spre lume. Cetatea interiorității celui care a depășit naivitatea fiind încercat prin confruntări pierdute rămâne acum închisă pentru străinul ce-i solicită deschiderea pătruns de mirajul răutății sfredelitoare. Mai mult, vicleniei acestui
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
interiorității celui care a depășit naivitatea fiind încercat prin confruntări pierdute rămâne acum închisă pentru străinul ce-i solicită deschiderea pătruns de mirajul răutății sfredelitoare. Mai mult, vicleniei acestui călător i se iese în întâmpinare. El este salutat aproape de zidurile lăuntricului, este întârziat și apoi, oprit din graba sa malefică. În această pauză a suspiciunii reciproce, în paranteza-breșă unde cele două conștiințe plutesc purtate de eterul iscodirii, balanța cunoașterii și forței concentrate își consumă dinamica înclinând spre unul din cei doi
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
reciproce, în paranteza-breșă unde cele două conștiințe plutesc purtate de eterul iscodirii, balanța cunoașterii și forței concentrate își consumă dinamica înclinând spre unul din cei doi protagoniști. Dacă cel atacat pierde, atunci preîntâmpinarea lui s-a dovedit ineficientă iar zidurile lăuntricului se vor nărui interioritatea fiind pătrunsă și dominată precum în etapele naivității primare, rezulatatul dovedindu-se la fel de copleșitor și dezolant. Aici cel învins nu mai este înșelat decăt de propria sa evaluare eronată asupra potențialităților sale și ale adversarului. Îi
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ar înțelege și valorifica oportunitățile răului. El ar fi un ignorant în ce privește profunzimea ființei sale și excepționala șansă care i s-ar deschide odată cu îmbrățișarea negativității. Binele este gândit aici ca un parcurs inferior răului, ca o potecă a rătăcirii lăuntrice născută din atrofierea orgoliului și cunoașterii de sine. Din această perspectivă, abia înaintând în răutate ființa umană se aprofundează în descoperirea sinelui, în relevarea durității nucleului interior și a energiilor distructive ce trebuie cultivate spre descătușare. Dar, este oare reală
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
pe fundalul unei strângeri și aduceri la sine, unei concentrări ce anulează disiparea, consumul și risipirea eului în naivitate. Aici are loc întoarcerea conștiinței spre propria interioritate, refuzul exteriorității din care provine răutate agresivă a celuilalt și ancorarea în refugiul lăuntricului. Acolo, în vibrația profunzimii sinelui, eul începe intuirea forțelor abisale ce-l susțin întru și dincoace de el. Această intuire poate evolua transformându-se în exercițiul complex al introspecției, al lucidității întoarse analitic spre interioritatea ce-i poartă fundamentele. Dar
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
corporală lumina ce-o între-zărește deasupra spasmelor sale care-l zguduie devastator. În mjlocul neliniștilor de calvar neconsolat, transcendența îi apare a se deschide nu atât prin forța spiritului său de a rezista cât prin capacitatea de a activa speranța lăuntrică, speranța ce dincolo de așteptarea unei vindecări corporale și ea efemere, se ridică la preîntâmpinarea unei tămăduiri eliberatoare din fluxul temporalității, o tămăduire întru transcendență și adusă de aceasta. Mâinile suferindului ce se agită exprimând tensiunea acerbă a durerii trupești caută
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
inexistentă. Intensitatea acestei ascunderi urcă până la survenirea uitării sale chiar de către cel în interiorul căruia s-a declanșat. Astfel, el pierde treptat din vedere conștientizarea erupției propriei sale răutăți precum și demersul de ascundere al acesteia. Prin urmare, incoștient de negativitatea sa lăuntrică, el acționează sub spectrul și imboldul ei. Suferința spirituală implică nu numai restrângerea concentrată a sinelui, revărsarea sa în propria tensiune pulsativă dar și cristalizarea interioară, sesizarea lucidă a eului suferind de către eu. Durerea în plan spiritual și din cauze
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
implică reașezarea spre propriile fundamente a luminii cognitive ce sondează devenind progresiv din simplă atenție redirecționată spre sine luciditate care-și aprofundează sinele. Pe fundalul suferinței de ordin spiritual, eul se reia în posesie ca entitate deschisă sieși, ca dimensiune lăuntrică ce se revarsă metafizic în imensitatea unei individualități cu adâncuri insondabile. Metamorfozele impuse prin suferințele de ordin spiritual vizează convertirea modalității de abordare a paradigmei sufletului de către suflet. Înainte de survenirea cutremurării aduse de aceste suferințe, conștiința se raportează la propria
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
autentică din spiritul celuilalt. Această natură se dovedește, cel mai adesea negativă, lipsită de veracitatea unei iubiri care iese în întâmpinare, îmbrățișează consolator și sacrifică. Ochiul din ce în ce mai pătrunzător observă cu intesitatea unei clarități ascendente spiritualitatea coruptă ce palpită din adâncurile lăuntrice ale celorlalți. Și cu cât falsitatea postulată de aceștia la suprafața inter-relaționării se dorește a fi mai convingătoare, cu atât privirea ce a dobândit forță de persuasiune prin experiența calvarurilor sufletești surpinde mai evident fundamentele convertite de mult la negativitate
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
spre transcendență pe care le oferă acesteia. Într-adevăr, suferința trece odată cu bizara corabie a vieții dar metamorfozele pe care le determină sufletului îndurerat rămân prin finalitatea, prin rezultatul operării lor interioare. Spiritul astfel atins și schimbat în adâncurile sale lăuntrice poartă cu sine acea profunzime ce-l predispune transcendenței pe care și-o asumă în temporalitatea mundaneității dar și dincolo de ea, întru transcendența însăși. Generalitatea anonimă sub formula căreia cotidianul își derulează agitația existențială ignoră posibilitatea de ființare a acestor
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
analitic în experiența sa revelatorie. El trebuie vindecat sau exilat în sfera celor incurabili fără demersul unei decriptări prealabile a ecourilor ce trepidează în interioritatea sa trezită de cutremurări telurice. Vindecarea lui nu presupune abordarea deschiderilor interioare determinate prin irumperea lăuntrică a suferinței. Acest tip de tămăduire oferit de paradigma lumescului cotidian intenționează, în esență, nu aprofundarea fenomenului suferinței mai ales în efectele sale metamorfozante ci stoparea și uitarea sa pe fondul reașezării individualității în cadrele normalității ce temperează diluând excesele
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]