2,345 matches
-
écu de argint „de Flandre”, bătuți la Lille, după anexarea acestuia de Ludovic al XIV-lea, cu un scut având stemele Franței și Burgundiei. În secolul al XVIII-lea, scutul devine rotund sau oval, ornat cu ramuri de palmier, de lauri. Inițial, scutul Franței avea, în partea de sus, o coroană, uneori un coif în secolul al XV-lea, cu diferite motive, floare de crin, pete de hermină pe piesele bretone, emblema regelui (porcul-spinos al lui Ludovic al XII-lea, salamandra
Écu (monedă) () [Corola-website/Science/323546_a_324875]
-
Prin 1884 sculptorul Ion Georgescu i-a făcut monumentul funerar, din marmură albă. Pe un postament decorat cu rozete și colonete, este montat un mic sarcofag, la rândul lui atent uvrajat, cu șiruri de denticuli, blazoane, flori de crin și lauri, deasupra căruia un înger stă de pază. Așezată pe prima treaptă a soclului, abandonată meditației, o femeie întruchipează durerea. Veșmântul amplu, capul lăsat pe palma stângă, profilul nobil, cu părul strâns în coc, cununa de lauri din mâna ei dreaptă
Biserica Domnița Bălașa () [Corola-website/Science/323582_a_324911]
-
flori de crin și lauri, deasupra căruia un înger stă de pază. Așezată pe prima treaptă a soclului, abandonată meditației, o femeie întruchipează durerea. Veșmântul amplu, capul lăsat pe palma stângă, profilul nobil, cu părul strâns în coc, cununa de lauri din mâna ei dreaptă, executate cu mult realism, au, dincolo de aparența familiară și de mesajul ușor de descifrat, tensiunea unei trăiri ce pare că nu se va irosi și nu se va banaliza niciodată. Monumentul funerar al Domniței Bălașa este
Biserica Domnița Bălașa () [Corola-website/Science/323582_a_324911]
-
jumătate și au realizat o replică a bustului din piatră turnată. Ei au studiat câteva monede care îl prezentau pe împărat din profil, nefiind găsite alte dovezi, precum fotografii, din care să se observe detaliile bustului, în special cununa de lauri. Replica bustului a fost turnată de secția de restaurare ceramică a Muzeului ASTRA. În mai 2006, s-au finalizat lucrările de restaurare a ansamblului monumental comemorativ Francisc I al Austriei, amplasat în zidul celei de-a treia centuri de fortificare
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
și având săpată următoarea inscripție: ""JVSTITIA REGNORUM FUNDAMENTUM"". Friza susține un fronton de formă triunghiulară. Interiorul nișei este vopsit în culoarea roșie cu nuanțe portocalii. Bustul îl reprezintă pe împăratul Francisc I, îmbrăcat după moda romană, cu fruntea încununată cu lauri. Inițial, monumentul era flacat la dreapta și la stânga de câte un sfinx bronzat. Bustul este așezat pe un soclu de piatră. Pe soclu se află o placă de marmură roșie cu următoarea inscripție votivă în limba română: ""FRANCISCO.I. AUGUSTO
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
afla răspunsuri la propriile întrebări. Povestirea prezintă evenimentele care se petrec în punctul în care se întâlnesc două lumi paralele. Povestirea-interviu prezintă raportul unui război perpetuu, a cărui stare este conturată de două tabere: Seniorii Victoriei (cei care culeg toți laurii) și Cavalerii Înfrângerii (cei care își desfășoară munca în anonimat). Jurnalul este o scriere aparținând unui corp expediționar care vrea să demonstreze teoria cosmologică cum că universul nu este infinit și concluzionează că Pământul este o sferă în care este
Aporisticon () [Corola-website/Science/324179_a_325508]
-
sorbul, fust păsăricii sau volbura, iarba mare, hreanul, scaietele, mușețelul, talpa-gâștii, coada vacii, etc. Flori: micșuneaua, mărgăritarul, vioreaua, turcaletele, brebenelul, drăgaica, aglicea, garoafa, busuiocul, călțunașul, sălcioara, stânjenelul, crinul, bujorul, macul sălbatic. Plante de apă: papura, țipirigul, trestia, barba caprii, lumânărica, laurul, cucuta, susaiul, izma, Ca plante furajere cresc: trifoiul, lucerna, dughia, măturile, borceagul, etc. Inul, cânepa și bumbacul care au fost cultivate cam până în 1955, au dispărut. Tutunul s-a cultivat până prin anul 1960, după care a dispărut. Cerealele cele mai
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
au fost semnate un număr de 274 acorduri bilaterale internaționale. Un număr important de relații internaționale s-au realizat în și în afara spațiului UE, universitatea devenind membra unor rețele academice transnaționale de referință. A fost decorat cu Ordinul “Ofițer al Laurilor Academici” conferit de Republica Franceză în 1999, apoi decorat cu Ordinul “Steaua României în rang de Cavaler” conferit de Președinția României în 2000. De asemeni, a fost primul român și primul rector decorat cu "Marele Ordin de Onoare în Aur
Gheorghe V. Barbu () [Corola-website/Science/326432_a_327761]
-
Prism", în care protagonistul devine prizonierul unei lumi bazate pe siliciu. Foster a scris romanul original al filmului "", deși inițial acesta i-a fost atribuit lui George Lucas. Întrebat dacă i-a fost greu să vadă că Lucas primește toți laurii pentru "Războiul Stelelor", Foster a răspuns: "Deloc. Ideea poveștii i-a aparținut lui George, iar eu doar am extins-o. Faptul că pe copertă nu a figurat numele meu nu m-a deranjat câtuși de puțin. Ar fi ca și cum un
Alan Dean Foster () [Corola-website/Science/322708_a_324037]
-
anunțând cu durere trista veste. Înmormântarea a avut loc la Sânnicolau Mare, populația orașului primindu-l "„nu ca pe un mort, ci ca pe un erou, care după ce i-a dus și i-a purtat numele, se întoarce încununat cu laurii biruinței". A fost căsătorit în două rânduri, având opt copii. Atanasie Lipovan are marele merit de a fi eternizat cântarea de strană din Banat și Crișana, notând-o pe note liniare, continuând astfel munca lui Trifon Lugojan. A lăsat moștenire
Atanasie Lipovan () [Corola-website/Science/322257_a_323586]
-
vara anului 1970, Aristide Buhoiu a realizat o emisiune TV despre Ladislau Schmidt, ce avea sa impresioneze și, în urma căreia, Ion Desideriu Sîrbu, originar și el din Petrila, primea scrisori la Craiova, fiind felicitat pentru Petrila și transmițându-i-se lauri pentru prietenul său Ladislau Schmidt. Ion D. Sîrbu este entuziasmat și scrie articolul "Un talent autentic își caută împlinirea". Îl considera "un prieten de destin și de vocație" și afirma:"(..) Nu mă interesează că nu a studiat în academii; și
Ladislau Schmidt () [Corola-website/Science/327655_a_328984]
-
în Casă, adică un total de 41 de concurenți (cel mai mare număr de concurenți din istorie). În Marea Finală din 30 august 2014, 4 fete și 2 băieți fără mame au alcătuit tabloul final al sezonului, după eliminarea lui Laur și a lui Grigore. Pentru prima dată în concurs toate mamele au fost eliminate înainte de Marea Finală. În final, în urma voturilor Constantina și Raymond au fost declarați câștigătorii celui de-al treilea sezon. Deoarece aceștia nu s-au căsătorit, Marele
Mireasă pentru fiul meu () [Corola-website/Science/327193_a_328522]
-
Primul Consul într-un car, însoțit de figuri înaripate. David alege să-și glorifice modelul într-o reprezentare care se apropie de alegorie, dar fără simboluri. Nu este prezentă aici nici Victoria înaripată, nici carul celest și nici măcar cununa de lauri. Calul ridicat pe picioarele din spate dă impresia că își va lua zborul, iar acest sentiment este întărit de vântul care-i scutură coama și coada. Gestul comandă și arată victoria. Mantaua roșie amintește de pelerina lui Apollo, simbolizând puterea
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
2004-2012). Funcții de demnitar public: subsecretar de stat la Consiliul Concurenței (1996-2004); Prim vicepreședinte al Consiliului Național de Finanțare a Învățământului Superior (1995-1997); membru al Consiliului Fiscal (2010-prezent). Diploma de Excelență, ASE București, 2003; Opera Omnia, ASE București, 2005; Diploma „Laurii Tribunei Economice”, 2004; Diploma de Onoare C.N.F.I.S., Ministerul Educației și Cercetării, 2005; Diploma „Nicolae Georgescu Roegen” în 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006; Diploma de excelență „Virgil Madgearu”, ASE, 2006; Diploma „Who is who”, eliberată de The International Bussiness; Diploma
Tatiana Moșteanu () [Corola-website/Science/330612_a_331941]
-
și cel orizontal de 27 mm. Pe aversul medaliei este gravată în relief efigia regelui Carol I înconjurată de cuvintele "Carol I Rege al României", iar pe revers este ștanțată în relief deviza „Bărbăție și Credință” și o ghirlandă de lauri. Medalia este atașată la panglică printr-un inel lipit la două ramuri de laur ce susțin o bară orizontală de care se atașează panglica. Panglica, lată de 30 mm, este din mătase ripsată având la mijloc o bandă de culoare
Medalia pentru bărbăție și credință () [Corola-website/Science/330220_a_331549]
-
regelui Carol I înconjurată de cuvintele "Carol I Rege al României", iar pe revers este ștanțată în relief deviza „Bărbăție și Credință” și o ghirlandă de lauri. Medalia este atașată la panglică printr-un inel lipit la două ramuri de laur ce susțin o bară orizontală de care se atașează panglica. Panglica, lată de 30 mm, este din mătase ripsată având la mijloc o bandă de culoare galbenă de 18 mm și pe fiecare margine câte o bandă albastră și roșie
Medalia pentru bărbăție și credință () [Corola-website/Science/330220_a_331549]
-
mm, "1903 / BĂRBĂȚIE / ȘI / CREDINȚĂ / 2000", pentru medalia cu însemn de pace, și "1916 / BĂRBĂȚIE / ȘI / CREDINȚĂ / 2000", pentru medalia cu însemn de război. Medalia cu însemn de pace este surmontată, pentru militari, de o semicunună formată din ramuri de laur, cu capetele semicununii unite printr-o bară, prin intermediul căreia se petrece panglica, iar pentru civili de o sferă cu diametrul de 5 mm prin care se petrece un inel cu diametrul de 20 mm. Panglica a păstrat culorile inițiale. Pentru
Medalia pentru bărbăție și credință () [Corola-website/Science/330220_a_331549]
-
3 mm. În centrul medaliei, într-un medalion cu diametrul de 11 mm situat deasupra crucii, este gravat central ochiul lui Dumnezeu având în spate raze și în partea inferioară globul pământesc. Medalionul central este înconjurat de o coroană de lauri circulară, subțire, situată în spatele crucii, și de inscripția circulară "RĂSPLATA MUNCEI PENTRU BISERICĂ", primele două cuvinte fiind în semicercul superior iar ultimele două în semicercul inferior, scrise de la stânga la dreata. Pe reversul medaliei prezintă o cruce bizantină identică cu
Medalia „Răsplata Muncii pentru biserică” () [Corola-website/Science/330228_a_331557]
-
scrise de la stânga la dreata. Pe reversul medaliei prezintă o cruce bizantină identică cu cea de la avers. În medalionul central este gravată monograma regelui Carol I. O coroană circulară este gravată situată în spatele crucii, alcătuită din două jumătăți: frunze de laur în jumătatea din stângă și frunze de stejar în jumătatea din dreapta. Atașarea medaliei la panglică este realizată printr-o mică coronă de lauri ce susține o bară orizontală prin care este trecută panglica. Aceasta are o lățime de 30 mm
Medalia „Răsplata Muncii pentru biserică” () [Corola-website/Science/330228_a_331557]
-
regelui Carol I. O coroană circulară este gravată situată în spatele crucii, alcătuită din două jumătăți: frunze de laur în jumătatea din stângă și frunze de stejar în jumătatea din dreapta. Atașarea medaliei la panglică este realizată printr-o mică coronă de lauri ce susține o bară orizontală prin care este trecută panglica. Aceasta are o lățime de 30 mm fiind împărțită în trei benzi de lărgime identică: cea centrală de culoare albastru închis încadrată de benzile laterale de culoare roșu închis.
Medalia „Răsplata Muncii pentru biserică” () [Corola-website/Science/330228_a_331557]
-
20 mm care are în centru un medalion cu diametrul de 11 mm ce conține efigia regelui Carol I. În interiorul medalionului, înconjurând efigia, sunt înscrise cuvintele "Carol I Rege al României". Crucea este înconjurată de o coroană din foi de lauri compusă din două ramuri ale căror cozi sunt încrucișate în partea inferioară și legate printr-o panglică deasupra căreia sunt înscrise cu cifre române numerele "XV", pentru medalia în bronz, și "XX", pentru cele în argint. Pe reversul medaliei este
Medalia „Răsplata serviciului militar” () [Corola-website/Science/330234_a_331563]
-
cozi sunt încrucișate în partea inferioară și legate printr-o panglică deasupra căreia sunt înscrise cu cifre române numerele "XV", pentru medalia în bronz, și "XX", pentru cele în argint. Pe reversul medaliei este gravata o coroană din foi de lauri compusă din două ramuri ale căror cozi sunt încrucișate în partea inferioară și legate printr-o panglică. Spațiul central econține în partea superioară monograma regelui Carol I și în jumătatea inferioară inscripția "RĂSPLATĂ / SERVICIULUI / MILITAR". Panglică este fixată cu ajutorul a
Medalia „Răsplata serviciului militar” () [Corola-website/Science/330234_a_331563]
-
căror cozi sunt încrucișate în partea inferioară și legate printr-o panglică. Spațiul central econține în partea superioară monograma regelui Carol I și în jumătatea inferioară inscripția "RĂSPLATĂ / SERVICIULUI / MILITAR". Panglică este fixată cu ajutorul a doua ramuri din foi de lauri cu lungimea de 2 cm ale căror extremități inferioare sunt unite și trecute printr-un inel fixat la partea superioară a medaliei. Extremitățile superioare susțin o bară orizontală de care permite susținerea panglicii. Panglică de matase ripsata cu lungimea de
Medalia „Răsplata serviciului militar” () [Corola-website/Science/330234_a_331563]
-
dură, din care a fost construit soclul acestuia. În interiorul soclului care sprijină obeliscul se află o celulă simbolică cu inscripția: "Smerită închinare lui Horea, Cloșca și Crișan", în partea de est, o "Victorie Înaripată" ținând în mână o cunună de lauri, iar în partea de vest un basorelief reprezentându-i de Horea, Cloșca și Crișan. Obeliscul este înscris în Lista monumentelor istorice din județul Alba cu sub denumirea " Obeliscul închinat memoriei lui Horea, Cloșca și Crișan". În 1937, în timpul lucrărilor de
Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan din Alba Iulia () [Corola-website/Science/330402_a_331731]
-
cu scopul de a accelera procesul de recuperare din secolul antipolonismului rasial, și a fost pusă în aplicare la cinci ani de la moartea sa. Academia acordat două dintre cele mai înalte onoruri naționale pentru contribuția adusă la dezvoltarea literaturii poloneze: Laurul de aur și de argint (Złoty, și Srebrny Wawrzyn). Obiectivul principal a fost de a ridica nivelul calității editurilor poloneze . Printre membrii de onoare se aflau și principalii promotori ai Academiei: președintele Poloniei Ignacy Mościcki și mareșalul Józef Piłsudski.
Perioada interbelică în arta Poloniei () [Corola-website/Science/329193_a_330522]