8,145 matches
-
juridică internaționala (Ion M. Anghel, op. cit., p. 46 și urm.). 11 Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene (semnat la Lisabona, la 13 dec-2007) * Autorul este doctor în drept și lector univ. la Universitatea "Valahia" din Târgoviște, unde predă disciplina Drept Penal General. 1 A fost adoptat la Washington, la data de 25 iunie 2003, în dublu exemplar în limbile daneză, engleză, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, olandeză, portugheză, spaniolă și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
științific s-a bucurat de contribuțiile remarcabile ale soților Frank Gilbreth<footnote Frank Bunker Gilbreth s-a născut la 7 iulie 1868 în Fairfield, Maine. Și-a început cariera cu meseria de zidar, apoi a fost antreprenor în domeniul construcțiilor, lector la Universitatea Purdue și membru al ASME (American Society of Mechanical Engineers - Societatea Americană a Inginerilor Mecanici). A murit la 14 iunie 1924. footnote> și Lillian Gilbreth<footnote Lillian Evelyn Gilbreth s-a născut pe 24 mai 1878 în Oakland
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
s-a născut pe 24 mai 1878 în Oakland, California. A absolvit Universitatea din California, doctoratul la Universitatea Brown, după care, asemenea soțului ei, a fost membră al ASME (American Society of Mechanical Engineers - Societatea Americană a Inginerilor Mecanici) și lector la Universitatea Purdue. A murit la 2 ianuarie 1972. footnote> și a lui Henry L. Gantt<footnote Henry Laurence Gantt s-a născut în anul 1861 în Calvert Country, Maryland. A absolvit Școala McDonogh în 1878 după care și-a
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
1943 la Universitatea din Lille, prin indirecte aluzii în romanele de tinerețe sau prin referințe subtile la opera misticului renan Meister Eckhart, localizabile în Esența manifestării 1. Decizia filozofului francez de a aborda frontal corpul scrierilor noutestamentare nu putea surprinde lectorul familiarizat deja cu aceste texte. Rezultatele acestei ofensive finale sunt însă pentru oricine - și pentru autorul însuși - neașteptate. Cu siguranță, demersul încercat este cel puțin inedit, chiar dacă pentru unii scandalos. Cititorul nu va putea pretinde însă, de la bun început, nici o
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
micro)realismului ș.a.m.d. -, la o eventuală confruntare cu praxisul, își dezvăluie caracterul profund ficțional (când nu de-a dreptul fictiv). Cum orice definiție a ficțiunii care se respectă, nu poate face abstracție de faptul că efectul său asupra lectorului „poate merge de la acela primejdios al unei capcane iluzioniste, la acela, salutar, al unei terapii paradoxale prin minciună”342, nu ne rămâne decât să urmărim, din aproape în aproape, cum se realizează transferul subtil sau, după expresia lui Roland Barthes
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
București, 1969. 70. Eco, Umberto, Tratat de semiotică generală, trad. de Anca Giurescu și Cezar Radu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982. 71. Eco, Umberto, Marginalii și glose la „Numele rozei” în Secolul XX, nr. 272-273, 1983 72. Eco, Umberto, Lector in fabula. Cooperarea interpretativă în textele narative, trad. de Marina Spalas, Editura Univers, București, 1991. 73. Eco, Umberto, Il segno della poesia e il segno della prosa, în vol. Sulle specchi e altri saggi, Bompiani, Milano, 1995. 74. Eco, Umberto
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Persoanelor cu Handicap. *** 2003, Societate și handicap, nr. 1, Editată de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap și Institutul Național pentru Prevenirea și Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap. *** http://www.anph.ro. Motivația muncii în managementul organizațiilor sociale Lector univ. dr. Gheorghița Lazăr Facultatea de Sociologie și Asistență Socială Cu toții suntem diferiți și totuși avem nu puține caracteristici în comun. Cu toții realizăm anumite activități și avem rezultate diferite. De ce unii au succes în practicarea unor meserii și alții nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
doctor» până să presupună că acel curs nu se va mai ține” (Larson, 2003, p. 283). (La noi și în alte țări funcționează povestea cu „sfertul academic”, dar studenții știu că și aici se fac diferențe de așteptare între asistenți, lectori și profesori.) Cunoaștem apoi foarte bine cum, pentru a-și marca importanța, multe persoane întârzie deliberat la petreceri sau ceremonii publice. Utilizarea timpului ca simbol în viața de zi cu zi este preluată și în prezentările mediatice. Prin diverse strategii
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se ridicase pe jumătate de pe scaun, șovăind o clipă, se reașeză la loc, neavând puterea de a contrazice. De altfel cafeaua îl ademenea. Cafeaua servită și băută, se trecu la ceremonia divinației, și Petrișor ținu să facă personal oficiul de lector ocultistic. - Știi tu, tată, ce-ți iese ție în cafea azi? - Ce? zise Hagienuș plin de curiozitate și tremurîndu-șiîn râs fălcile căzute. - Îți iese c-ai să faci o afacere minunată, pe onoarea mea. Orientalistul păru încîntat, deși un expert
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
măcar spre a se convinge că n-a pierdut o ocazie. El poseda totdeodată darul de a se strecura De exemplu (lat.). aproape neobservat în posturi decorative și remunerative, din cele mai obscure și disparate, fiind cenzor într-o bancă, lector la o editură, consilier juridic al unei întreprinderi, izbutind să cumuleze un număr foarte mare de venituri, fără altă contribuție decât aceea de a asista din când în când la cîte-o ședință. Profesa foarte rar avocatura, neavând talent oral și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Conferințele de pace. Paris: 19191920, 1946-1947 (1996); Petre Andrei, Discursuri parlamentare (1996); Weber-azi. Weber-ieri (1998); Contradicția sociologiei lui Vilfredo Pareto Metodă sau Sistem?! (1998); Dileme epistemologice la Durkheim (1999); Etica. Morală și putere (2000); Provocarea modernă (2000). Oana Lăcrămioara Bădărău, lector universitar doctorand, la Universitatea "Petre Andrei" din Iași, Facultatea de Asistență Socială și Sociologie, a absolvit Facultatea de Filosofie (specializarea Asistență socială) a Universității "Al. I. Cuza" Iași în anul 1996. Ulterior, în anul 2000, la aceeași universitate, a obținut
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
mitul, „spectacolul” este o lecție de inițiere și supraviețuire. Credința acestora este că existența și arta nu pot fi Înțelese numai prin rațiune și că orice se Întâmplă camuflează un mister. Aproape toate personajele lui Eliade sunt sau devin hermeneuți, „lectori de semne”,, căutători de semnificații ascunse În banalitatea vieții. O chestiune delicată este prezența miturilor și simbolurilor În artistică eliadescă. Întrebarea se pune, inevitabil, atunci când autorul romanului este În același timp și un specialist În teoria miturilor. În anii '30
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
merge spre un sistem de simboluri foarte complicat și cere un anumit tip de lectură: „lectură inițiatică” (/46). Scopul ei este tocmai acela de a descoperi miturile În text. Narațiunile lui Eliade cer, deci, o hermeneutică și un tip de „lector” atent, capabil să observe „semnele” ce i se fac În text și să le organizeze, apoi, În „trepte” cum zice Eliade În articolul despre Julian Green, adică Într-o ordine inițiatică. Mai târziu, când s-a consacrat integral narațiunii mitice
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
apoi, În „trepte” cum zice Eliade În articolul despre Julian Green, adică Într-o ordine inițiatică. Mai târziu, când s-a consacrat integral narațiunii mitice, Eliade „a Încercat să-și educe cititorul În acest sens chiar În interiorul operei literare (un Lector În fabule)” (/47). Credem că sensul dat de Eliade noțiunii de „semn” este cel din articolul „Un Înțeles al semnelor” (Fragmentarium), cel de „limită, distincțiune, oprire pe loc. Nu e vorba de o „oprire pe loc” a vieții, o moarte
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
latură a sacrului se manifestă (hierofanie) ceva se ocultează În același timp, devine criptic. Aceasta este adevărata dialectică a sacrului, prin simplul fapt, de a se arăta, sacrul se ascunde” (). Acest mecanism este Înțeles exact de Dumitrescu și noii anchetatori („lectori” care Încearcă să citească un cod (un limbaj) prin alt cod). Ei suspectează tot timpul pe Fărâmă că vrea să „scape”, să ascundă ceva”, „să fugă de adevăr” și vor să intre În posesia cifrului. Noii „lectori” au pierdut apetitul
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
și noii anchetatori („lectori” care Încearcă să citească un cod (un limbaj) prin alt cod). Ei suspectează tot timpul pe Fărâmă că vrea să „scape”, să ascundă ceva”, „să fugă de adevăr” și vor să intre În posesia cifrului. Noii „lectori” au pierdut apetitul mitic pe care-l aveau Anca Vogel și Economu au prins cifrul narațiunii și, În baza lui, supun totul interpretării raționale: „... vedeți, Începu el să audă deodată, lucrurile se limpezesc, se lămuresc unele pe altele, alcătuiesc Împreună
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
periferice ca să găsim cifrul prin care pot fi identificate acțiunile, personagiile, ideile pe care voiați să le țineți secrete” (). Prin detaliile pe care le dă, Eliade sugerează nu numai nașterea (scrierea) unei narațiuni mitice, dar și posibilitățile ei de lectură. ”Lectorii realiști”, (noii anchetatori), golesc povestirea de conotațiile ei mitice, inițiatice, demască mitologia creată de Fărâmă. Găsind „cifrul” vor traduce visele Oanei despre coborârea În peștera tapetată ca făcând aluzie la comoara poloneză ascunsă de Economu etc. ... În nuvela Pe strada
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
Cel care adoptă modelul teoretic propus de Genette la noi, pentru a-l aplica unei astfel de cercetări este Ioan Vultur, pentru care proiectul comunicativ fantastic este definit ca interacțiune interogativă între subiectul produselor și cel receptor care vizează provocarea lectorului să soluționeze și să caute, prin dezvoltarea unei structuri de contrast antinomice, paradoxală în raport cu cunoașterea comună. Iar, frontierele fantasticului (fabulosul feeric, miraculosul mistico-magic și superstițios, ocultismul inițiatic, literatura științifico fantastică, proza poetică și alegorică, proza vizionară, literatura de aventuri, proza
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Colecția UNIVERSITARIA Nr. 137 Seria Psihologie Lucrare publicată cu sprijinul Universității "Petre Andrei" din Iași Seria Psihologie este coordonată de Ștefan Boncu Camelia DINDELEGAN este lector universitar doctor la Universitatea din Oradea (Facultatea de Șiinte SocioUmane, Departamentul de Psihologie). Psiholog principal autonom (psihologie clinică) specializat în psihoterapii cognitive și comportamentale, psihologie aplicată în domeniul securității naționale, psiholologie educațională, consiliere școlară și vocațională. Coordonator al Laboratorului de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sunt "departe de a revela toată vitalitatea religioasă [...]. Prin forța lucrurilor, se limitează la aparențe" (La Sociologie, Gérard, Paris, 1972, vol. II, p. 352). Aceeași constatare o face și Augustin Girard, inițiatorul statisticilor culturale ale ministerului: "Ele îl lasă pe lector foarte departe de modul în care fiecare individ își trăiește viața culturală în realitatea construcției personalității sale (în Rioux și Sirinelli, 1997, p. 304). Trebuie, în fine, înțeleasă noțiunea de "indicatori" în cele două sensuri ale termenului: cel de "indice
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
nr. 13 Tel. Dif.: 0788.319462; Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com; www.euroinst.ro 1 Text inclus în prima serie a Sofismelor economice, publicată în anul 1845, care nu a fost însă tradus în selecția prezentă. Radu Nechita este lector universitar doctor la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, și președinte al Centrului Independent de Studii în Drept și Economie CISED (www.cised.ro). Scrisă inițial pentru selecția de eseuri Frédéric Bastiat editată de George B. de Huszar, traducere de Seymour Cain, publicată
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
începe: Avem deosebita plăcere de a avea în seara aceasta în mijlocul nostru pe tovarășul academician profesor doctor docent Ștefan Milcu, directorul Institutului de Endocrinologie din București." Aplauze. Avem de asemenea plăcerea de a avea în mijlocul nostru pe tovarășul Nicolae Manolescu, lector la catedra de literatură de la Facultatea de filologie a Universității București." Aplauze. Avem de asemenea în mijlocul nostru pe..., pe...". Dar pe hârtia cu care vorbitorul se ajuta nu scria în mod evident nimic. Nu era decât numele: Constantin Noica. "Pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
bucată cu păharul întreg. Se știe că la inspecțiile făcute în trecut de către înalții funcționari ai statului, aceștia au fost satisfăcuți de progresele școalei. Aceste rezultate bune dătorindu - se în mare parte d-lui director, credem a face un serviciu lectorilor făcându - li cunoscute unele antecedente din viața sa. Directorul d. Gheorghe Constantinescu au absolvit la a. 1851 școala de arte și de agricultură din București. La un concurs ținut în 1859 ieșind cel dintâi, au fost trimis în Belgia la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un jurnal săsesc din Transilvania, pe care "Telegraful" român îl citează numai în inițiale (S. d. T., poate că "Siebenburgisch-deutsches Tagblatt"), publică asemenea aceste producte nespălate ale filozofului din Sadagura, pentru a le pune proaspete și calde în fiecare dimineață înaintea lectorilor săi flămânzi de calomnii în contra românilor. [25 august 1876] BIBLIOGRAFIE ["A IEȘIT DE SUB TIPAR... A ieșit de sub tipar edițiunea a doua (? ) a "Noului metod de geografie elementară" de A. Gorjan. Această ediție - care însă ni se pare că nu e
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Buimir, la 8 sara după o sângeroasă luptă forțară Teșița cu asalt strigînd: "Trăiască Regele! " Lupta principală a fost la Krevet, unde Cernaief a comandat în persoană. Din aceste detalii se deduce că turcii sunt încunjurați în pozițiile lor. Dar lectorul, obicinuit cu buletinele de victorii de pe acest câmp de război, întorcînd pagina și cetind de - a 'ndărătelea va găsi tocmai contrariul celor susținute de sârbi. După telegrama din Constantinopole atacul sârbilor au fost respins cu vigoare, iar turcii și-au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]