3,247 matches
-
genul „evreii au părul roșu”), la sfârșitul secolului al XIX-lea, folcloristul Dimitrie Dan scrie despre evreii din Bucovina că au „părul brun”, iar câteodată de „coloare blondă, ba chiar și roșie” <endnote id=" (126, p. 7)"/>. Una dintre cauzele legendare ale caracteristicii cromatice amintite pare a fi - așa cum am văzut - malefica hemoragie (fluxum sanguinis) de care suferă evreii, ca urmare a blestemului ca sângele lor să li se scurgă pe corp („sudori mari de sânge”), dar și „pre păr și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
convins că și calitatea hranei și a băuturii consumate joacă un rol În privința rezistenței la boală și moarte a românilor și, respectiv, evreilor : „Neamul românesc - scria el În 1937, Într-un articol cu accente antisemite - nu mai are rezistența sa legendară de acum câteva veacuri. În Moldova și Basarabia [românii] cad chiar de la cele dintâi lupte cu un element etnic bine hrănit [= evreii], care mănâncă grâu, pește, fructe și care bea vin În loc de țuică” <endnote id="(675, p. 58)"/>. Iată câteva
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de bube ce avia peste tot trupul său și rămasă curat și sănătos. Iară năroadele toate văzând acia minune, să botezară mulți fără samă” <endnote id="(497, p. 194)"/>. Tot În secolul al XVII-lea, În spațiul românesc această poveste legendară apare și În scrierea Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie <endnote id="(174, p. 175)"/>. Legenda Donatio Constantini este atestată la sfârșitul secolului al IV- lea, dar a devenit celebră În Europa prin Legenda Aurea, compilată de dominicanul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care Alfonso al VIII-lea, regele Castiliei (1158-1214), a fost „Îndrăgostit nebunește” timp de șapte ani (cum zice o legendă din secolul al XIII-lea) <endnote id="(509 și 767)"/>. În aceste cazuri pare să fie vorba de un pattern legendar preluat din povestea biblică a Esterei, evreica „mândră la stat și frumoasă la chip” care l-a sedus pe regele persan Ahasverus (Xerxes I) al Persiei (486-465 Î.e.n.) (Cartea Esterei 2, 7). Dr. Iuliu (Iehuda) Barasch călătorea În 1841 de la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Un alt cântec al evreilor care emigrau din România se intitulează chiar Rumanye, Rumanye și a fost scris În idiș și compus pe la Începutul secolului XX de compozitorul Aaron Lebedeff (1873-1960), originar din Rusia. România este prezentată ca un ținut legendar („A fost odată o țară dulce și frumoasă”), În care viața este „o desfătare”, ca un paradis culinar În care „omul n-are nici-o grijă”, ca un „tărâm al făgăduinței” În care vinul curge În valuri („vinul românesc e un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sabie <endnote id="(688, pp. 95-96)"/>. Astfel de povești au Înflorit mai ales după aventurile pseudo-mesianico-militare ale „profeților” evrei Solomon Molho (cca 1500-1532) și David Rubeni (cca 1483-1535). Primul s-a declarat Mesia, iar al doilea - comandant al unei armate legendare, compusă din triburile pierdute ale lui Ruben, Gad și Manase, În Îndepărtatul deșert Habor. Într-o epocă În care turcii cucereau Belgradul (1521), Rhodosul (1522), Buda (1526) și asediau Viena (1529), cei doi „profeți” le propuneau suveranilor Europei să constituie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
27, 59) colectează sângele lui Isus Într-un „păhar de har” (potirul Sfântului Graal, conform legendei medievale), dar toți „jidovii” care beau din acest sânge Înnebunesc. Anume În acest caz, motivului simbolic „orbirea/asurzirea evreului” i s-a suprapus motivul legendar „evreul hemofag” (vezi capitolul „Infanticid ritual”) : Câți din sânge bea, Toți Își bolunzea, Câți Îl auzea [pe Isus], Toți Își asurzea, Câți Îl și vedea, Toți Își orbea <endnote id="(714, p. 197 ; 715, p. 27)"/>. Imaginea se regăsește și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
când a fost Cina cea de taină, Diavolul pusese deja În inima lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul, gândul vânzării” (Ioan 13, 2) ; sau : „Și după Îmbu cătura de pâine, intrat-a atunci Satana În el” (Ioan 13, 27). Prin legendara sa trădare, Iuda Iskariotski (cum apărea În textele slavone care au circulat În Țările Române) l-a impresionat atât de profund pe țăranul român, Încât numele său a dat naștere la două denumiri populare ale Diavolului : Iuda și Scaraoțchi <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
țăranii români suna astfel : „Au luat oare diavolii forme omenești ? Evreii, țiganii etc. ?” <endnote id="(765, p. 226)"/>. Tendința de care aminteam - de demonizare a evreului - poate fi ușor demonstrată prin faptul că „evreul real” (și nu doar ipostaza sa legendară) este asociat În mod explicit Diavolului, printr-o mulțime de credințe, apelative și zicători populare românești : „Jidu-i sfredelul Dracului” <endnote id="(13, pp. 90 și 323)"/>, „Ovreiul e al Dracului” <endnote id="(3, p. 61)"/>, „Neamul jidovesc,/ Îndrăcit și diavolesc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un articol publicat În 1932 (Adevărul literar și artistic, nr. 602, 1932), George Călinescu credea că și „eroul de seamă” dintr-o „nuvelă fantastică” - scrisă de Eminescu În anii studenției berlineze (1872-1874) - „pare a fi născocit după tipul Ahasveros, personagiu legendar care a preocupat pe Eminescu ca pe toți romanticii”. Ar fi vorba de rabinul Levy Canaan, un bătrân pletos, Înalt și slab, „cu barba sură și lungă”, care locuiește „Într-o căsuță mică” de pe „ulițele strâmte ale mahalalei jidovilor” din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
slab, „cu barba sură și lungă”, care locuiește „Într-o căsuță mică” de pe „ulițele strâmte ale mahalalei jidovilor” din Suceava și care ucide pentru bani, ca să plece „la Ierușalaim” <endnote id="(685, pp. 238-241)"/>. Dar, mai mult decât un personaj legendar, Ahasverus este pentru Eminescu o metaforă filozofică pentru definirea mișcării veșnice a materiei/ființei În univers : „Într-o eternă tranziție, Într-un pelerinaj din ființă În ființă, un Ahasver a[l] formelor lumii” <endnote id="(685, p. 378)"/> ; sau : „E
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
350)"/>. Peste 30 de ani, intrând În polemică postumă cu mentorul său Eliade, Ioan Petru Culianu - un alt autoexilat din România - credea că „orice exilat trebuie să se identifice cu Elie Wiesel”, nu cu Ulise. Culianu a Înlocuit un rătăcitor legendar cu unul real, dându-i totuși acestuia din urmă Însemnele legendarului „evreu rătăcitor” : „După Auschwitz, și În exil, noi toți avem privilegiul de a ne identifica, Într-o anumită măsură, cu poporul ales al exilului prin excelență și cu profetul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
său Eliade, Ioan Petru Culianu - un alt autoexilat din România - credea că „orice exilat trebuie să se identifice cu Elie Wiesel”, nu cu Ulise. Culianu a Înlocuit un rătăcitor legendar cu unul real, dându-i totuși acestuia din urmă Însemnele legendarului „evreu rătăcitor” : „După Auschwitz, și În exil, noi toți avem privilegiul de a ne identifica, Într-o anumită măsură, cu poporul ales al exilului prin excelență și cu profetul său de astăzi : Elie Wiesel” <endnote id="(644, p. 125)"/>. Legenda
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îi prezintă ca fiind o specie preumană, o populație ratată de androizi giganți, care a fost nimicită prin potop. Noi, oamenii, am fi urmat după ei. Cu toate că este vorba de o populație mitică, adesea țăranii fac confuzie Între „jidovi” (evreii legendari) și „jidani” (evreii reali), punând pe seama primilor viciile atribuite ultimilor (cum este „legea spurcată”). „Poporul crede - sună un eres românesc - că noi nu ne tragem din jidani [sic ! ] ; noi suntem făcuți de al doilea [= a doua oară], că jidovii au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca secerile, dinții din gură ca fearele plugului...” Se credea că oasele mari găsite de țărani În pământ sunt „oase de jidovi” („de uriași”) <endnote id="(46, p. 196 ; 269, pp. 157-158)"/>. Folclorist fiind, Silviu Angelescu a introdus acest motiv legendar În pseudo-cronica sa la domnia fanariotului Nicolae Mavrogheni : „fiindu vijelie mare”, eroul eșuează pe un ostrov, unde „a aflat o peșteră de os”, care s-a dovedit a fi „o tidvă a unui jidov de aceia din vechime, fiindu așa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
proverbelor populare românești, În general, „banul găsit e ban vrăjit” și „comoara găsită e belea nesfârșită”, dar În special când banii găsiți au aparținut, chipurile, unor „jidovi” <endnote id="(341, p. 107)"/>. Probabil că motivul mitic referitor la comorile jidovilor legendari a beneficiat și de credința În mercantilismul și bogăția „evreilor reali”. „De bogăția cea mare a Jidovilor s-a dus pomina - zic țăranii. În Vâlcea se zice de un om bogat, «chiabur», că «e Jidov» de bogat” <endnote id="(166
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În partea ortodoxă a continentului a luat naștere și s-a răspândit legenda profanării de către evrei a icoanei Înfățișându-l pe Isus sau a celei Înfățișând-o pe Maica Domnului cu pruncul În brațe. Curios este faptul că acest motiv legendar, atât de provocator, nu a devenit și un motiv iconografic În spațiul bizantin. „Chiar și importanța acordată [În Bizanț] icoanei și sacralizarea ei - susține cercetătoarea Elisabeth Revel-Neher - nu au făcut ca evreii să fie asociați [În iconografia bizantină] cu icoana
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pp. 1-2)"/>. Observ deocamdată faptul că, spre deosebire de legendele similare occidentale, În care evreul profanator este de regulă ucis, În relatările din spațiul ortodox evreul care produce sacrilegiul se convertește la creștinism În urma miracolului cristic. Nu este de mirare că motivul legendar „icoana junghiată” a intrat, la Începutul secolului al XVI-lea, și În Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie. În acest caz, accentul nu mai cade pe fapte (semn că detaliile poveștii erau bine cunos cute), ci pe semnificația
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
legende folclorice. Se spune că, privite cu atenție, petele de pe Lună Îi reprezintă pe Abel și Cain, „cei dintâi oameni, copiii lui Adam și ai Evei”. Conform legendelor românești, primul omor din istoria omenirii a fost Înfăptuit de un „evreu legendar” hemofag, Cain, care - așa cum se vede pe suprafața Lunii - „Îl ține [pe Abel] plecat peste un ciubăr, ca să i se scurgă sângele”. „Na, frate - Îi spune Abel lui Cain -, bea sânge ; ți-a fost sete de sângele meu și m-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
țara de o foamete cumplită - omora străini În temple : „Eu [= Hercules] am Învins pe Busiris care pângărea templele cu sânge străin” (Ovidiu, Metamorfoze, IX). Tot aici ar trebui rememorat și ritualul de decapitare a străinilor la sfârșitul secerișului, practicat de legendarul Lityerses, În Frigia. Simulacre ale acestui din urmă ritual au supraviețuit În Europa, ca practici și eresuri populare, până În pragul secolului XX <endnote id="(90, III, pp. 274 ș.u.)"/>. Desigur, practici de xenocid au putut să supraviețuiască anume În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
scrisă vorba «neizbândă»”. O variantă a acestei legende a fost culeasă și În Franța, la sfârșitul secolului al XIX-lea (317, p. 190). După unii comentatori, cultul hasidic „Güte Jüden” (al „rabinilor făcători de minuni”) Îl avea În centru pe legendarul Întemeietor al hasi dismului, Rabi Israel Baal Șem-Tov („Stăpânul Bunului Nume”, prescurtat Beșt), el Însuși mare vraci, cabalist și făcător de minuni (298, p. 329). Acesta s-a născut În 1700, Într-un târg de la granița Podoliei cu Moldova și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de la înțelegerea rosturilor țării și adevăratelor ei interese. Astăzi s-au mai distrus zarva, certurile, bătăile electorale și chiar omorurile și în locul lor se va întrona liniștea, munca, pacea și unirea, pecetluite pe frățeștile îmbrățișări ale poporului, ca în timpurile legendare. Cu adresa nr.4738 din aprilie 1938 se comunică primăriilor din județ să ia cunoștință de raportul cuprins în ID regal nr.1422 publicat în M.O. nr.75 din 31 martie 1938 prin care s-au dizolvat toate grupările
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Cum a ajuns așa rău ? De unde vine ? Scenaristul Radu F. Alexandru și regizorul Dan Pița știu răspunsul. El are numai trei cuvinte, dar trei cuvinte care s-au dovedit capabile să semene teroare în inimile cele mai tari. Da, acea legendară pepinieră de mafioți și violatori ! Păi, de-aia e Petre atît de rău. Ca și altor capi ai lumii interlope, lui Petre îi place să țină pe lîngă el vreo două-trei violoniste. (Pița și Radu F. sînt primii romîni care
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
cu ceea ce înțelege el prin simpatie o condescendență rasistă care cere palme. în fine, cel mai longeviv ruletist al cazinoului, un tip care joacă sub numele de Latin Lover (Ion Rițiu), se dovedește a fi nimeni altul decît Cristian Vasile, legendar trubadur al Bucureștiului interbelic și, după cum ni se arată într-o serie de flashbackuri, prieten la cataramă cu tînărul Moldovan. Acesta din urmă e jucat de Petr Falc, un manechin ceh ales pentru asemănarea lui frapantă cu tînărul Nicolaescu (deși
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
vizită a unui șef de stat francez în țara noastră. Am fost prezent "pe traseu" la sosirea la București a acestui mare om de stat și politician, întemeietor și conducător al "Forțelor Franceze Libere" în al doilea război mondial, figură legendară a Franței și întregii lumi, exemplar șef de stat, care a demisionat după pierderea unui referendum, decizie de onoare ce din păcate în prezent este considerată, inclusiv și în România, "de modă veche"! 20 august 1968, trupe din RDG, Polonia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]