3,668 matches
-
vieții umane. Dacă perfecționismul său politic rămâne În cadrul liberalismului, motivul este acela că statele nu sunt autorizate să folosească mijloace coercitive decât atunci când acestea se află În serviciul autonomiei cetățenilor. Prin urmare, trebuie să se meargă Înspre o reconciliere Între liberalismul procedural și critica comunitariană: rolul drepturilor este acela „de a menține și proteja cultura politică și morală fundamentală a unei comunități, prin intermediul unor combinații instituționale sau al anumitor convenții politice” (Raz, 1986, p. 245). Raz pare să se folosească aici
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sociale reunite În supergruparea socială care este statul liberal” (Gutmann, 1994, p. 80). Suntem invitați să răspundem „singurei provocări care merită osteneala ș...ț: nu să Înlocuim dreptatea liberală, ci s-o ameliorăm” (ibidem, p. 81). Voința de a deschide liberalismul În fața exigențelor pluralismului cultural se regăsește și la Kymlicka. Pentru filosoful canadian, principiile liberalismului presupun recunoașterea drepturilor culturale colective ale anumitor culturi minoritare. Orice individ ar avea dreptul la o apartenență comunitară, care ar constitui un „bun social primordial”. Or
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
invitați să răspundem „singurei provocări care merită osteneala ș...ț: nu să Înlocuim dreptatea liberală, ci s-o ameliorăm” (ibidem, p. 81). Voința de a deschide liberalismul În fața exigențelor pluralismului cultural se regăsește și la Kymlicka. Pentru filosoful canadian, principiile liberalismului presupun recunoașterea drepturilor culturale colective ale anumitor culturi minoritare. Orice individ ar avea dreptul la o apartenență comunitară, care ar constitui un „bun social primordial”. Or, dacă apartenența socială este un astfel de bun, ea nu mai intră În categoria
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
binelui comun mai presus de a binelui propriu, pentru că primul este condiția de existență a celui de-al doilea)” (Spitz, 1995, p. 144). Prioritatea acordată Îndatoririlor civice În raport cu drepturile noastre individuale contribuie la susținerea conceptului de comunitate politică, pe care liberalismul, În versiunea sa procedurală, tinde să-l prezinte ca pe o cochilie aproape goală pe dinăuntru. Însă această prioritate nu Înseamnă, așa cum subliniază și Spitz, să presupunem că natura umană are un caracter esențialmente politic. Republicanismul „nu susține că activitatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Între libertate și democrație, libertatea Înțeleasă ca absență a dominației conferă un rol determinant democrației. La capătul acestei treceri În revistă, putem nuanța considerabil opoziția care, a priori, putea părea determinantă Între dreptate și bine. Atașamentul față de principiile esențiale ale liberalismului este afirmat, după cum am văzut, de autori care refuză interpretarea procedurală a neutralității statului. Ar fi deci perfect posibil să ne implicăm În urmărirea binelui comun, păstrându-ne, În același timp, atașamentul față de valoarea centrală a autonomiei individuale. Această poziție
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Clarendon Press. — (1994), Ethics in the Public Domain, Oxford, Clarendon Press. SABBAGH Daniel (1997), „Compte rendu de l’ouvrage de Michael Sandel: Democracy’s Discontent”, Revue française de science politique, vol. 47, nr. 5, octombrie, pp. 665-667. SANDEL Michael (1982), Liberalism and the Limits of Justice, Oxford, Oxford University Press. — (1997), „La république procédurale et le moi désengagé”, trad. fr., in BERTEN André et alii (coordonatori), Libéraux et communautariens, Paris, PUF, pp. 255-274 (prima publicare În engleză: 1984). SEMPRINI Andrea (1997
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să observăm forma confesională pe care o iau confruntările contemporane la nivel mondial pentru a ne da seama de acest lucru. Conflictele Conflictele internaționale, care au luat mai Întâi de toate forma politică a unei lupte Între colectivismul marxist și liberalism ce s-a Întins pe aproape Întreg parcursul secolului XX, iau astăzi un aspect explicit religios. Islamul este adesea indicat drept principal focar de violență ă În principal sub forma wahhabismului 1, care se prezintăca o mișcare În același timp
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din jurul lui Jean Jaurès, precum și numeroase grupuri anticlericale, printre care unele protestante; la dreapta, Liga patrioților, catolicii reuniți În jurul ziarului La Croix, antisemiții și moștenitorii blocului moral al ultramontaniștilor. Sfântul Scaun Îl condamnă pe Lamennais și, o dată cu el, ideile moderne (liberalismul moral, progresul). Enciclicele Mirari vos a lui Grigore al XVI-lea, Quanta cura și Syllabus ale lui Pius al IX-lea (1864) sunt percepute de către o parte a opiniei publice ca niște manifestări ale Întoarcerii În forță a clericalismului. Afirmarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acesta? Se justifică el prin caracterul dat sau chiar intangibil al diferenței identitare, ori aceasta este, dimpotrivă, contingentă? Aceste drepturi sunt În mod necesar de natură colectivă? Aspirațiile minorităților constituie oare o contestare „comunitaristă” a individualismului pe care se bazează liberalismul politic (preocupare a multor autori anglo-saxoni) sau, mai rău, chiar un atac În toată regula la adresa valorilor republicane (preocupare constantă În Franța)? Atât tradiția liberală, cât și cea republicană pornesc de la principiul că particularismele indivizilor țin de sfera privată și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
limba nu este doar un instrument de comunicare perfect interschimbabil, ci și expresia unei culturi și deci a unei identități, asimilarea, mai mult sau mai puțin forțată, În favoarea unei limbi majoritare contravine principiilor de justiție pe care se bazează atât liberalismul, cât și valorile republicane. În cel mai rău caz, considerații practice și materiale evidente permit selectarea uneia sau mai multor limbi ca limbă/i oficială/e, Însă chestiunea iese atunci din sfera drepturilor, pentru a trece În domeniul tehnic al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acorda o preeminență sistematică, o societate democratică ar trebui să recunoască totuși un „drept la diferență”, care să permită exprimarea colectivă a trăsăturilor culturale (Taylor, 1994). Dusă până la capăt, o astfel de logică intră totuși În conflict cu cea a liberalismului, care se bazează pe preeminența persoanei și pe egalitatea dintre indivizi. Dezbaterea actuală ia În calcul posibilitatea concilierii celor două registre. Această Întreprindere este reprezentată În special de lucrările lui Will Kymlicka (Kymlicka, 1995). Pentru el, Însăși exigența liberală a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cuvântului și Încărcătura sa afectivă. Dacă termenii de globalizare, internaționalizare sau chiar integrare sunt relativ neutri, acesta suscită luări de poziție critice și reacții ostile, fiind asociat cu dictatura piețelor financiare, cu negarea diversității culturale și cu dominația exercitată de liberalismul american. ν „Satul planetar”, conform formulei Îndrăgite de Marshall McLuhan, e În fierbere. Dincolo de manifestațiile de masă, de luările de poziție ale asociației Attac și de forumul de la Porto Alegre, se impune o abordare ceva mai senină. Demersul presupune mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de Margaret Thatcher În Marea Britanie, iar de Ronald Reagan În Statele Unite Începând cu 1981, și manifestă un veritabil „fanatism al pieței”. Austeritate, privatizare și liberalizare În ritm forțat ar fi cuvintele-cheie pentru ceea ce a primit numele de „consensul de la Washington”. Liberalismul planetar este adesea considerat responsabil pentru inegalitățile observateîntr-o țară sau alta, oricare ar fi nivelul lor de bogăție. Disparitățile sunt mari Între bogați și săraci, Între cei care au o slujbă și șomeri, Între lucrătorii calificați și cei necalificați, prăpastia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
medicală tinde să depășească frontierele, echipele asociind specialiști de diferite naționalități. Rezultatele cercetărilor se văd din ce În ce mai rapid, iar speranța de viață crește pretutindeni. În căutarea unei noi guvernanțe În fața dificultăților Întâlnite, au apărut reacții care au Încercat să corecteze excesele liberalismului și să promoveze reguli acceptabile, realizările rămânând totuși În mare măsură insuficiente. Păstrarea unei marje de manevră. Mai Întâi, statele păstrează o anumită libertate de acțiune. Pretutindeni, În țările industrializate, mecanismele pieței sunt Încadrate de dispoziții destinate menținerii concurenței, asigurării
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
compensatorii, ele pot fi apărate filosofic din perspectiva dreptății distributive. Totuși ă și ajungem astfel la complexitatea susținerii multiculturalismului și la aporiile sale ă, nu individul considerat lezatva fi beneficiarul acestor măsuri, ci o entitate colectivă. Pentru un partizan al liberalismului, singurul subiect de drept fiind individul, este vorba despre o eludare a principiului de bază. În plus, politica de acțiune afirmativă, indicând scopurile ce trebuie urmărite și mijloacele prin care acestea pot fi atinse, pune o preocupare de ordin moral
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
i se recunoască, prin urmare, un rol mai important În conținutul principiilor dreptății. Acesta este sensul cercetării Întreprinse, de circa zece ani Încoace, de Will Kymlicka. Acesta se străduiește să țină seama, dintr-o perspectivă ce se reclamă totuși de la liberalism, de exigențele pluralismului cultural, considerând că este vorba aici despre o miză democratică majoră (Kymlicka, 1995). Pentru filosoful canadian, principiile liberalismului presupun recunoașterea drepturilor colective ale anumitor culturi minoritare. Orice individ are dreptul la o apartenență comunitară, care constituie un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ani Încoace, de Will Kymlicka. Acesta se străduiește să țină seama, dintr-o perspectivă ce se reclamă totuși de la liberalism, de exigențele pluralismului cultural, considerând că este vorba aici despre o miză democratică majoră (Kymlicka, 1995). Pentru filosoful canadian, principiile liberalismului presupun recunoașterea drepturilor colective ale anumitor culturi minoritare. Orice individ are dreptul la o apartenență comunitară, care constituie un „bun social de prim rang”. Or, dacă această apartenență este un astfel de bun, ea nu mai intră În categoria chestiunilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este deloc sigur: „Dacă am trage concluzia, pe baza acestor mutații ale identității democratice, că cel mai bun mod de a ține seama de ele este diferențierea cetățeniei Înseși, atribuind cetățenilor drepturi specifice În virtutea apartenențelor lor colective, am da autotransformării liberalismului o turnură de-a dreptul sinucigașă” (Mesure și Renaut, 1999, p. 251). Dreptul fundamental de a renunța la propriile determinări culturale pare, În plus, greu compatibil cu angajamentul autorităților statului de a proteja În permanență supraviețuirea unei culturi „ca și cum ar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
devin prioritare În raport cu drepturile individuale. Acestea din urmă nu mai sunt drepturi fondatoare, ci, dimpotrivă, sunt rezultatul unei istorii. Cetățenia este privită ca apartenență la o comunitate istorică. De unde voința comunitarienilor de a nu disocia comunitatea de individ. Pentru ei, liberalismul procedural eșuează În Încercarea de a exprima responsabilitățile față de comunitate, a căror forță morală rezidă În parte În faptul că numai În raport cu ele reușim să ne Înțelegem, și, pe deasupra, este dezarmat În fața riscului de anomie și de deziluzie. Critica formulată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Jean (1996), „La démocratie à l’épreuve des pluralismes”, Revue française de science politique, vol. 46, nr. 2, aprilie, pp. 225-279. MESURE Sylvie și RENAUT Alain (1999), Alter Ego. Les paradoxes de l’identité démocratique, Paris, Aubier. SANDEL Michael (1982), Liberalism and the Limits of Justice, Oxford, Oxford University Press. SCHNAPPER Dominique (2000), „Comment reconnaître les droits culturels?”, Comprendre, nr. 1, octombrie, pp. 253-269. TAMIR Yael (1993), Liberal Nationalism, Princeton, Princeton University Press. WIEVIORKA Michel (1998a), „Le multiculturalisme est-il la réponse
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rezuma prin „a acționa global și a gândi local”. Pe de altă parte, modul de viață productivist și consumerist În sfera comercială, precum și globalizarea schimburilor realizează o unificare incontestabilă. Această unificare, deși liberală, este ambiguă, Întrucât constrângerea de rentabilitate proprie liberalismului economic pare să restrângă totodată libertatea de decizie proprie liberalismului politic. Gânditorii iluminiști nu-și imaginaseră că, pe termen lung, o astfel de raționalizare s-ar putea opune universalismului moral și politic. Îndoiala este astăzi permisă. Unificarea economică este oare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de altă parte, modul de viață productivist și consumerist În sfera comercială, precum și globalizarea schimburilor realizează o unificare incontestabilă. Această unificare, deși liberală, este ambiguă, Întrucât constrângerea de rentabilitate proprie liberalismului economic pare să restrângă totodată libertatea de decizie proprie liberalismului politic. Gânditorii iluminiști nu-și imaginaseră că, pe termen lung, o astfel de raționalizare s-ar putea opune universalismului moral și politic. Îndoiala este astăzi permisă. Unificarea economică este oare mai ușor de realizat pentru că, În fond, se Împacă cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pp. 59-60). Acest avertisment este prețios: dacă exigența de universalism presupune să nu negăm dreptul la specificitatea identitară, ea nu poate totuși accepta subordonarea principiilor universale ale dreptății față de diferențialismul cultural. Deși Taylor se vrea critic față de o versiune a liberalismului politic pe care o califică drept „neospitalieră cu diferența”, el nu crede că liberalii (liberals) ar fi În mod necesar incapabili să se deschidă spre diferență. Este, dimpotrivă, specific liberalismului, În numele prezumției egalei valori a culturilor, să permită exprimarea politică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cultural. Deși Taylor se vrea critic față de o versiune a liberalismului politic pe care o califică drept „neospitalieră cu diferența”, el nu crede că liberalii (liberals) ar fi În mod necesar incapabili să se deschidă spre diferență. Este, dimpotrivă, specific liberalismului, În numele prezumției egalei valori a culturilor, să permită exprimarea politică a acestora. Totuși, este incoerent să pretindem că la sfârșitul examinării vom conchide că sunt egale ca valoare, liberalismul neputând fi confundat cu relativismul cultural. Deși Taylor a contribuit mult
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mod necesar incapabili să se deschidă spre diferență. Este, dimpotrivă, specific liberalismului, În numele prezumției egalei valori a culturilor, să permită exprimarea politică a acestora. Totuși, este incoerent să pretindem că la sfârșitul examinării vom conchide că sunt egale ca valoare, liberalismul neputând fi confundat cu relativismul cultural. Deși Taylor a contribuit mult la popularizarea noțiunii de recunoaștere, se cuvine să subliniem reticența sa În a prescrie un multiculturalism aplicat. Citându-l pe Roger Kimball, el ne pune În gardă Împotriva oricărei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]