4,823 matches
-
unitate lingvistică fundamentală, căreia i se atribuie însușirea de universalitate. Cuvîntul există mai întîi ca invariantă și apoi ca variantă a nivelului lexical, ca unitate de denumire, fiind corelat cu noțiunile. Cu această primă accepție, cuvîntul a fost numit în lingvistica modernă lexem (invariantă), respectiv alolexem (variantă). Ceea ce definesc dicționarele explicative ale unei limbi sînt lexemele, titlul unui articol de dicționar avînd rolul de simbol arbitrar al unui lexem. V. cuvînt, morfem, termen. COSERIU 1964; DÖRSCHNER 1996 ; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. VI
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
reprezentant este Pierre Guiraud, considerat de altfel precursorul studiilor de lexicometrie), cu cea lexicală, la Charles Müller, sau cu cea textuală, la André Salem, fără a exista o suprapunere completă a conceptelor, și impune o perspectivă interdisciplinară, situîndu-se la intersecția lingvisticii cu informatica, statistica, istoria și sociologia. Metodele de tip lexicometric pleacă, în a n a l i z a d i s c u r s u l u i, de la postulatul corespondențelor inerente dintre texte / discursuri, orice text fiind
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
existența unei științe a limbii de sine stătătoare se crede că poate fi vorba abia începînd cu secolul al XIX-lea, iar, după unele opinii, chiar mai tîrziu, după publicarea Cursului lui Ferdinand de Saussure. În realitate, știința limbii sau lingvistica este mult mai veche, avînd începutrile în lumea antică, preocupată în special de forma limbii scrise sau a limbii cu diferite întrebuințări. De aceea, lingvistica lumii vechi avea ca obiect limba literară, secolul al XIX-lea realizînd trecerea la studiul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
chiar mai tîrziu, după publicarea Cursului lui Ferdinand de Saussure. În realitate, știința limbii sau lingvistica este mult mai veche, avînd începutrile în lumea antică, preocupată în special de forma limbii scrise sau a limbii cu diferite întrebuințări. De aceea, lingvistica lumii vechi avea ca obiect limba literară, secolul al XIX-lea realizînd trecerea la studiul limbii populare și la realizarea unor metode specifice de investigație (precum metoda comparativ-istorică), pentru ca, prin opera lui Ferdinand de Saussure, să se instaureze rigoarea teoretică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
metode specifice de investigație (precum metoda comparativ-istorică), pentru ca, prin opera lui Ferdinand de Saussure, să se instaureze rigoarea teoretică, prin instituirea unor principii de studiere a limbii ca sistem funcțional. Există desigur, în epoca actuală, numeroase orientări și compartimentări ale lingvisticii, pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i fiind relevante însă numai unele dintre ele, mai ales că uneori se folosește chiar sintagma lingvistica discursului, avînd ca obiect regulile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
numeroase orientări și compartimentări ale lingvisticii, pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i fiind relevante însă numai unele dintre ele, mai ales că uneori se folosește chiar sintagma lingvistica discursului, avînd ca obiect regulile de coerență ale discursului, prin valorificarea distincțiilor dintre coerență, coeziune și conexitate. Mai frecvent folosită este sintagma lingvistica textului (sau lingvistica textuală) și aceasta însă o realizare a ultimelor decenii, dar cu evidente posibilități de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
u i fiind relevante însă numai unele dintre ele, mai ales că uneori se folosește chiar sintagma lingvistica discursului, avînd ca obiect regulile de coerență ale discursului, prin valorificarea distincțiilor dintre coerență, coeziune și conexitate. Mai frecvent folosită este sintagma lingvistica textului (sau lingvistica textuală) și aceasta însă o realizare a ultimelor decenii, dar cu evidente posibilități de a deveni denumirea unei discipline cu mari posibilități interpretative. Lingvistica textului nu este o teorie a frazei extinsă la text, ci o "translingvistică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
relevante însă numai unele dintre ele, mai ales că uneori se folosește chiar sintagma lingvistica discursului, avînd ca obiect regulile de coerență ale discursului, prin valorificarea distincțiilor dintre coerență, coeziune și conexitate. Mai frecvent folosită este sintagma lingvistica textului (sau lingvistica textuală) și aceasta însă o realizare a ultimelor decenii, dar cu evidente posibilități de a deveni denumirea unei discipline cu mari posibilități interpretative. Lingvistica textului nu este o teorie a frazei extinsă la text, ci o "translingvistică", adică o disciplină
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prin valorificarea distincțiilor dintre coerență, coeziune și conexitate. Mai frecvent folosită este sintagma lingvistica textului (sau lingvistica textuală) și aceasta însă o realizare a ultimelor decenii, dar cu evidente posibilități de a deveni denumirea unei discipline cu mari posibilități interpretative. Lingvistica textului nu este o teorie a frazei extinsă la text, ci o "translingvistică", adică o disciplină care, alături de lingvistica limbii, analizează coeziunea și coerența textelor. E. Coșeriu este cel care lansează acest concept, în studiul "Determinación y entorno. De los
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aceasta însă o realizare a ultimelor decenii, dar cu evidente posibilități de a deveni denumirea unei discipline cu mari posibilități interpretative. Lingvistica textului nu este o teorie a frazei extinsă la text, ci o "translingvistică", adică o disciplină care, alături de lingvistica limbii, analizează coeziunea și coerența textelor. E. Coșeriu este cel care lansează acest concept, în studiul "Determinación y entorno. De los problemas de una lingüística del hablar", din 1956, simultan cu apariția, în peisajul științelor limbii, a analizei discursului (deceniul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
problemas de una lingüística del hablar", din 1956, simultan cu apariția, în peisajul științelor limbii, a analizei discursului (deceniul 6 al secolului al XX-lea). Unii cercetători au emis opinia că, în vreme ce reprezentările semantice definesc textul ca o "ocurență comunicațională", lingvistica textului este o pragmatică textuală. În acest mod, lingvistica textuală devine un auxiliar al analizei discursului, avînd un corpus de concepte proprii și întrunind lucrările despre macro-sintaxă, despre anafore, despre conectori, despre timpurile verbale, despre elipsă etc. Orice text și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu apariția, în peisajul științelor limbii, a analizei discursului (deceniul 6 al secolului al XX-lea). Unii cercetători au emis opinia că, în vreme ce reprezentările semantice definesc textul ca o "ocurență comunicațională", lingvistica textului este o pragmatică textuală. În acest mod, lingvistica textuală devine un auxiliar al analizei discursului, avînd un corpus de concepte proprii și întrunind lucrările despre macro-sintaxă, despre anafore, despre conectori, despre timpurile verbale, despre elipsă etc. Orice text și, desigur, orice discurs este realizat pentru a comunica informații
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
iar aceste informații, înainte de a fi comunicate, trebuie obținute și stocate de gîndire. De aceea, cercetări din diferite domenii (psihologie, inteligență artificială, filozofie etc.) încearcă să găsească răspunsuri la întrebările legate de funcționarea gîndirii umane. O ramură a științei limbii, lingvistica cognitivă (sau cognitivistă) adaugă propriile contribuții la aceste cercetări, pornind de la constatarea că activitățile cognitive nu sînt observabile decît indirect prin intermediul comportamentelor se urmărește să se determine în ce măsură structurile și semantica limbii reflectă raportul omului cu realitățile limbii, adică un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aspect ce intră în mod evident sub incidența praxematicii, orientate spre fenomenele de limbă degajate din schemele practice. Prin afirmarea și urmarea unei poziții realiste în cercetarea limbii, îndeosebi în analiza sensului în limbă și în discurs, s-a inițiat lingvistica antropologică, care implică, din punct de vedere epistemologic, asumarea unei problematici materialiste, ce intră în atenția praxematicii. La fel ca etnolingvistica, lingvistica antropologică are ca element central al investigației relația dintre limbă și cultură, deoarece limba este concepută ca un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unei poziții realiste în cercetarea limbii, îndeosebi în analiza sensului în limbă și în discurs, s-a inițiat lingvistica antropologică, care implică, din punct de vedere epistemologic, asumarea unei problematici materialiste, ce intră în atenția praxematicii. La fel ca etnolingvistica, lingvistica antropologică are ca element central al investigației relația dintre limbă și cultură, deoarece limba este concepută ca un inventar complex de idei, interese și ocupații ale unei comunități, care reflectă o viziune despre viață, procesele de metaforizare sau de creare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de vorbire, dar este exterior lui și se opune subiectului care receptează actul de vorbire, fiind și el exterior, reprezentat de interlocutor, receptor sau alocutor. Pornind de la faptul că unele discursuri pornesc de la partide, sindicate sau alte grupuri organizate, în lingvistica franceză s-a propus denumirea locutor colectiv, pentru "individul social general", autor al unei opere discursive. Se pornește în acest caz de la ideea existenței colectivului plecînd de la manifestările extralingvistice, fără a se verifica însă dacă acest caracter colectiv este autentic
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un limbaj-obiect); în realitate însă, obiectul discuției nu este un alt limbaj de specialitate, ci limba naturală în general sau anumite laturi și aspecte ale ei. Ca atare, așa cum există limbajul fizicii sau al altei discipline științifice, există și limbajul lingvisticii, care însă, avînd ca referință elementele limbii, este un metalimbaj. Pe de altă parte, rareori se menține distincția clară între limbă considerată în totalitate și limbaj, o secțiune a limbii folosită într-un domeniu de activitate, căci termenul limbaj este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de metadiscurs, adică suma elementelor cu care o limbă naturală poate vorbi despre ea însăși. Metalimbajul este posibil datorită reflexivității limbii, care se poate referi și la propriul sistem și presupune existența unor cuvinte metalingvistice (aparținînd unei metalimbi). Astfel, metalimbajul lingvisticii este destinat descrierii, ca orice terminologie, limbilor naturale, uzînd de cuvinte autonime a căror integrare în discurs se realizează pentru a vorbi despre ele (și nu pentru a vorbi despre lucruri). Acest mod de folosire implică o sintaxă specială, căci
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
perspectivă, se poate constata că această trăsătură este proprie atît metalimbajului, cît și metalimbii, încît se poate afirma că folosirea metalingvistică a elementelor limbii se opune folosirii obișnuite, în sensul că nu trimite la lumea extralingvistică, ci numai la cea lingvistică, referința plasîndu-se în interiorul limbii. În mod obișnuit, activitatea metalingvistică o însoțește pe cea lingvistică, fiindu-i complementară, atunci cînd ea se manifestă în vorbirea zilnică, cînd relevă poziția asupra funcționării discursului sau asupra materialului lingvistic antrenat în realizarea lui, avînd
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
încît se poate afirma că folosirea metalingvistică a elementelor limbii se opune folosirii obișnuite, în sensul că nu trimite la lumea extralingvistică, ci numai la cea lingvistică, referința plasîndu-se în interiorul limbii. În mod obișnuit, activitatea metalingvistică o însoțește pe cea lingvistică, fiindu-i complementară, atunci cînd ea se manifestă în vorbirea zilnică, cînd relevă poziția asupra funcționării discursului sau asupra materialului lingvistic antrenat în realizarea lui, avînd scopuri explicative sau corective. Ea facilitează înțelegerea și negocierea interactivă a sensului, comentariile metalingvistice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
metonimiei, dar aceasta se deosebește de metaforă, fiindcă ea are la bază analogia sau asemănarea dintre obiecte. Potrivit lui R. Jakobson, la fel ca metafora, metonimia este unul dintre elementele esențiale ale vorbirii și ține de sintagmatica discursului. De altfel, în lingvistica cognitivistă, metafora și metonimia sînt considerate concepte centrale pentru categorizarea realității, deși, în realitate, ele nu sînt fenomene exclusive ale limbii. În enunț, metonimia cunoaște diferite variante în funcție de relația dintre obiectele ale căror nume sînt antrenate în realizarea ei: cauză
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dezvoltat al logicii naturale, conceptul de "microunivers" este asociat "schematizării". Teoria schematizării a fost dezvoltată de J.-B. Grize (în 1996), care propune un model diferit de comunicare, de interacțiune verbală, o nouă alternativă pentru schemele de comunicare existente în lingvistică. El formulează o serie de postulate de bază, plecînd de la recunoașterea imaginilor și reprezentărilor pre-construite în relația dintre interlocutori. În semantică, microuniversul este perceput drept un ansamblu semantic ce generează diferite discursuri în care se materializează sintagmatic prin izotopie. În
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
RN MOD DISCURSIV v. REGIM DISCURSIV MODALITATE. În înțeles general, modalitatea este felul în care se prezintă ceva, înțelegîndu-se implicit că există mai multe feluri (specii sau varietăți) posibile și că unul dintre ele este actualizat. Pe tărîmul logicii, al lingvisticii și al semioticii, modalitatea are nuanțe și detalieri diferențiate, rezultate din unghiul de vedere din care este privită. Logica a fost prima disciplină care a analizat modalitatea, Aristotel inaugurînd studiul, pe de o parte, prin stabilirea condițiilor de adevăr (pe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prin raportare la interlocutor, la sine însuși și la cele enunțate, astfel încît rezultă modalități alocutive (locutorul prezintă intenția sau poziția proprie), modalități elocutive (locutorul ia atitudine față de cele enunțate) și modalități delocutive (locutorul exprimă o opinie în legătură cu mesajul). În lingvistică, modalitatea a fost mult timp înțeleasă ca element care modifică predicatul unui enunț, pornind de la constatarea că, pe lîngă verbele care constutie predicatul propriu-zis se atașează uneori alte verbe care nuanțează modul de manifestare al acțiunii exprimate prin predicat, prezentînd
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
VARO - LINARES 2004. RN MODELIZARE. Prin modelizare se înțelege o alcătuire de modele (în informatică). În automatică sau în cercetarea operațională), ceea ce presupune realizarea unor sisteme cu ajutorul cărora se pot studia proprietățile și transformările altor sisteme (mai complexe). În domeniul lingvisticii, formele de modelizare sînt diverse, dar, în analiza discursului, se realizează îndeosebi prin schematizări ale descripțiilor discursive, care nu sînt decît etape ale cercetării ce corespund unei proceduri euristice și momentane a descrierii, precum reprezentarea unui model teoretic prin care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]