2,675 matches
-
cetățenia socială) decât de conștiința socială, stigmatizare sau rezidualizare” (p. 43). Logica industrializării este o perspectivă care are în centrul său ideea că industrializarea a condus la creșterea bunăstării. Sunt prezentate cele mai cunoscute tipologizări privind sistemele de politici de locuire, ale lui Donnison (1982), Burns & Graebler (1977) și Boelhouwer & van der Heijden (1992). Perspectiva logicii capitalismului are la bază teoria lui Marx asupra capitalismului, ale cărui idei au fost preluate și îmbunătățite de orientările neomarxiste (anii ’70). De asemenea, un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Marx asupra capitalismului, ale cărui idei au fost preluate și îmbunătățite de orientările neomarxiste (anii ’70). De asemenea, un alt reprezentant al acestei teorii este Michael Harloe, care consideră că guvernele fac tot ce pot pentru a rezolva problemele de locuire, dar „nu sunt niciodată capabile să găsească soluțiile concrete” (p. 48). Perspectiva disimilarității crescute/divergenței subliniază „rolul indivizilor și al grupurilor la nivelul societății în capacitatea lor de a face alegeri libere” (p. 49). Rezultă, astfel, state bazate pe proprietatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
sursă primară de finanțare/creditare, lăsând loc sectorului privat, iar ceea ce mai subvenționează este reorientat dinspre furnizare către cerere prin acordarea de alocații pentru închiriere și reduceri de taxe (Danemark și Elander, 1994)” (p. 57). În Capitolul 4, Politicile de locuire în țările din Europa Centrală și de Sud-Est, este descris contextul economic în care au apărut și s-au dezvoltat politicile de locuire în țările foste comuniste. Astfel, sunt analizate perioada socialistă (până în anul 1990) și perioada de tranziție (după
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
pentru închiriere și reduceri de taxe (Danemark și Elander, 1994)” (p. 57). În Capitolul 4, Politicile de locuire în țările din Europa Centrală și de Sud-Est, este descris contextul economic în care au apărut și s-au dezvoltat politicile de locuire în țările foste comuniste. Astfel, sunt analizate perioada socialistă (până în anul 1990) și perioada de tranziție (după anul 1990). Pentru analiza perioadei socialiste ni se pare concludent tabelul prezentat în finalul subcapitolului 4.1., care prezintă trăsăturile de bază ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
socialistă (până în anul 1990) și perioada de tranziție (după anul 1990). Pentru analiza perioadei socialiste ni se pare concludent tabelul prezentat în finalul subcapitolului 4.1., care prezintă trăsăturile de bază ale sistemului instituțional socialist de promovare a politicilor de locuire (pp. 70-71). Sunt descrise două faze ale acestei perioade: cea „revoluționară” și cea „stabilizatoare”, aplicate diferitelor părți ale sistemului: 1. forme de proprietate, modalități de construire și forme de finanțare; 2. forme instituționale de distribuire a locuințelor; 3. țintele și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
faze ale acestei perioade: cea „revoluționară” și cea „stabilizatoare”, aplicate diferitelor părți ale sistemului: 1. forme de proprietate, modalități de construire și forme de finanțare; 2. forme instituționale de distribuire a locuințelor; 3. țintele și acțiunile socio-politice ale politicilor de locuire; 4. sistemul de finanțare a construcțiilor de locuințe și managementul ulterior; 5. reglementări legislative în sectorul locuirii (tabelul este preluat de la J. Musil, 1992, pp. 63-65). După descrierea celor două perioade, autorul trece în revistă caracteristicile de bază ale politicilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
proprietate, modalități de construire și forme de finanțare; 2. forme instituționale de distribuire a locuințelor; 3. țintele și acțiunile socio-politice ale politicilor de locuire; 4. sistemul de finanțare a construcțiilor de locuințe și managementul ulterior; 5. reglementări legislative în sectorul locuirii (tabelul este preluat de la J. Musil, 1992, pp. 63-65). După descrierea celor două perioade, autorul trece în revistă caracteristicile de bază ale politicilor de locuire din câteva țări ex-socialiste, și anume: Bulgaria, Republica Cehă și Slovacia, Ungaria, Polonia. Capitolul 5
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
sistemul de finanțare a construcțiilor de locuințe și managementul ulterior; 5. reglementări legislative în sectorul locuirii (tabelul este preluat de la J. Musil, 1992, pp. 63-65). După descrierea celor două perioade, autorul trece în revistă caracteristicile de bază ale politicilor de locuire din câteva țări ex-socialiste, și anume: Bulgaria, Republica Cehă și Slovacia, Ungaria, Polonia. Capitolul 5, Politicile de locuire în România, este dedicat situației existente în țara noastră în ceea ce privește domeniul locuirii. După o scurtă analiză a contextului economic românesc de dinainte de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
preluat de la J. Musil, 1992, pp. 63-65). După descrierea celor două perioade, autorul trece în revistă caracteristicile de bază ale politicilor de locuire din câteva țări ex-socialiste, și anume: Bulgaria, Republica Cehă și Slovacia, Ungaria, Polonia. Capitolul 5, Politicile de locuire în România, este dedicat situației existente în țara noastră în ceea ce privește domeniul locuirii. După o scurtă analiză a contextului economic românesc de dinainte de 1989 și după, sunt analizate în următoarele 2 secțiuni ale capitolului: construcția de locuințe și politica de locuire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
autorul trece în revistă caracteristicile de bază ale politicilor de locuire din câteva țări ex-socialiste, și anume: Bulgaria, Republica Cehă și Slovacia, Ungaria, Polonia. Capitolul 5, Politicile de locuire în România, este dedicat situației existente în țara noastră în ceea ce privește domeniul locuirii. După o scurtă analiză a contextului economic românesc de dinainte de 1989 și după, sunt analizate în următoarele 2 secțiuni ale capitolului: construcția de locuințe și politica de locuire în perioada 1950-1989 (subcapitolul 5.2) și politica de locuire, condițiile de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
locuire în România, este dedicat situației existente în țara noastră în ceea ce privește domeniul locuirii. După o scurtă analiză a contextului economic românesc de dinainte de 1989 și după, sunt analizate în următoarele 2 secțiuni ale capitolului: construcția de locuințe și politica de locuire în perioada 1950-1989 (subcapitolul 5.2) și politica de locuire, condițiile de locuit și construcția de locuințe după 1989 (5.3). Situația României este prezentată comparativ cu cea a țărilor Europei Centrale și de Sud-Est. Subcapitolul 5.3 cuprinde, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
în ceea ce privește domeniul locuirii. După o scurtă analiză a contextului economic românesc de dinainte de 1989 și după, sunt analizate în următoarele 2 secțiuni ale capitolului: construcția de locuințe și politica de locuire în perioada 1950-1989 (subcapitolul 5.2) și politica de locuire, condițiile de locuit și construcția de locuințe după 1989 (5.3). Situația României este prezentată comparativ cu cea a țărilor Europei Centrale și de Sud-Est. Subcapitolul 5.3 cuprinde, de asemenea, alte secțiuni care se referă la: caracteristicile fondului de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de asemenea, alte secțiuni care se referă la: caracteristicile fondului de locuit și construcția de locuințe (5.3.1), dotarea populației cu bunuri de folosință îndelungată (5.3.2), accesul la utilitățile publice (5.3.3), tinerii și accesul la locuire (5.3.4), posibilitatea de a achiziționa/închiria o locuință (5.3.5), finanțarea publică a locuirii (5.3.6), cadrul instituțional (5.3.7) și cel legislativ (5.3.8). Finalul capitolul 5 este rezervat situației locuirii la populația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
3.1), dotarea populației cu bunuri de folosință îndelungată (5.3.2), accesul la utilitățile publice (5.3.3), tinerii și accesul la locuire (5.3.4), posibilitatea de a achiziționa/închiria o locuință (5.3.5), finanțarea publică a locuirii (5.3.6), cadrul instituțional (5.3.7) și cel legislativ (5.3.8). Finalul capitolul 5 este rezervat situației locuirii la populația de romi din România (5.3.9) și unei analize privind excluziunea de la locuire și persoanele fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
accesul la locuire (5.3.4), posibilitatea de a achiziționa/închiria o locuință (5.3.5), finanțarea publică a locuirii (5.3.6), cadrul instituțional (5.3.7) și cel legislativ (5.3.8). Finalul capitolul 5 este rezervat situației locuirii la populația de romi din România (5.3.9) și unei analize privind excluziunea de la locuire și persoanele fără adăpost (5.3.10). Ultimul capitol prezintă concluziile și direcțiile de acțiune. Obiectivele sau direcțiile de acțiune vizează: - eliminarea sărăciei extreme
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
finanțarea publică a locuirii (5.3.6), cadrul instituțional (5.3.7) și cel legislativ (5.3.8). Finalul capitolul 5 este rezervat situației locuirii la populația de romi din România (5.3.9) și unei analize privind excluziunea de la locuire și persoanele fără adăpost (5.3.10). Ultimul capitol prezintă concluziile și direcțiile de acțiune. Obiectivele sau direcțiile de acțiune vizează: - eliminarea sărăciei extreme și a excluziunii sociale, - promovarea accesului tuturor persoanelor la o locuire adecvată, decentă, - modernizarea urgentă a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
unei analize privind excluziunea de la locuire și persoanele fără adăpost (5.3.10). Ultimul capitol prezintă concluziile și direcțiile de acțiune. Obiectivele sau direcțiile de acțiune vizează: - eliminarea sărăciei extreme și a excluziunii sociale, - promovarea accesului tuturor persoanelor la o locuire adecvată, decentă, - modernizarea urgentă a fondului de locuințe, - orientarea politicilor de locuire, - asigurarea întreținerii și reabilitarea fondului de locuințe existent, - dezvoltarea capacității de intervenție a autorităților centrale și locale (p. 234). Concluzia ce încheie volumul de față nu este una
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
10). Ultimul capitol prezintă concluziile și direcțiile de acțiune. Obiectivele sau direcțiile de acțiune vizează: - eliminarea sărăciei extreme și a excluziunii sociale, - promovarea accesului tuturor persoanelor la o locuire adecvată, decentă, - modernizarea urgentă a fondului de locuințe, - orientarea politicilor de locuire, - asigurarea întreținerii și reabilitarea fondului de locuințe existent, - dezvoltarea capacității de intervenție a autorităților centrale și locale (p. 234). Concluzia ce încheie volumul de față nu este una prea optimistă: „...politica de locuire din România este între două țărmuri: retragerea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
a fondului de locuințe, - orientarea politicilor de locuire, - asigurarea întreținerii și reabilitarea fondului de locuințe existent, - dezvoltarea capacității de intervenție a autorităților centrale și locale (p. 234). Concluzia ce încheie volumul de față nu este una prea optimistă: „...politica de locuire din România este între două țărmuri: retragerea statului și colapsul pieței private. O serie de inițiative din ultima perioadă par să orienteze politica de locuire spre un nou început. Până la cristalizarea lor, însă, prezentul se arată sumbru, iar viitorul doar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
p. 234). Concluzia ce încheie volumul de față nu este una prea optimistă: „...politica de locuire din România este între două țărmuri: retragerea statului și colapsul pieței private. O serie de inițiative din ultima perioadă par să orienteze politica de locuire spre un nou început. Până la cristalizarea lor, însă, prezentul se arată sumbru, iar viitorul doar o promisiune” (p. 240). Volumul recenzat se dovedește a fi un excelent ghid în domeniul locuirii, prin abordarea comparativă a situației din România înainte și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
inițiative din ultima perioadă par să orienteze politica de locuire spre un nou început. Până la cristalizarea lor, însă, prezentul se arată sumbru, iar viitorul doar o promisiune” (p. 240). Volumul recenzat se dovedește a fi un excelent ghid în domeniul locuirii, prin abordarea comparativă a situației din România înainte și după 1989, a situației din România și din țările foste socialiste (Bulgaria, Republica Cehă și Slovacia, Ungaria, Polonia) și a situației României în context european/internațional. De aceea, cartea este deosebit de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
asociațiilor de proprietari cu care nu sunt încheiate convenții de facturare individuală în baza propriilor metodologii de repartizare stabilite de asociațiile respective. În sensul prezentei metodologii, noțiunile de mai jos se definesc după cum urmează: apartament - parte dintr-un condominiu destinată locuirii, în regim de proprietate individuală, care, împreună cu cota-parte din proprietatea comună, constituie o unitate de proprietate imobiliară; apă caldă de consum - apa caldă utilizată în circuit deschis în scopuri gospodărești sau igienico-sanitare; branșament termic - parte a rețelei/instalației de distribuție
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
spre pârâul Sirețel, s-au descoperit piese de silex și gresie, de aspect gravitian, topoare din marnă aparținând eneoliticului, precum și fragmente ceramice de tip Noua (Cercetare V. Chirica, M. Tănăsachi, 1983, p.339; Colecția Școlii Hârtoape și Dumbrava.) Urme de locuire din perioada comunei primitive de pe teritoriul comunei Lespezi La Heci, lângă pădurea Trestioara, au fost găsite două topoare de silex (Colecția Școlii Heci, prof. Ioan Ciubotaru). La Gafițeni, la 700 m est de Dealul Peter, s-au mai cules fragmente
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
vârful Dealului Stolniceni, care trece apoi în județul Suceava pe la Preutești, pe coasta dealurilor dintre Șomuzul Mare și Șomuzul Mic. De pe teritoriul comunei Lespezi provin mai multe monede romane, aflate în colecția lui Traian Bița din Pașcani. Sunt urme de locuire din secolele al III-lea, al VII-lea, al X-lea, al XIIlea, al XIII-lea, al XIV-lea și al XV-lea, dovedind că aceste locuri au fost locuite permanent. După ce peste teritoriul dintre Carpați și Nistru au trecut
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
locatarilor și multe alte aspecte ce fac obiectul unor conflicte ample între proprietari și asociațiile de proprietari, cât și între acestea și furnizorii de utilități ori prestatorii de servicii care lezează relațiile de bună vecinătate și conviețuire în locurile și locuirile în care sunt masate comunități umane. CAPITOLUL III DESPRE ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI Pentru o cât mai completă edificare asupra întregii problematici pe care o ridică asociațiile de proprietari, considerăm potrivit să începem această lucrare destinată mediatorilor și justițiabililor, cu o
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]