3,576 matches
-
de către o varietate de agenți frustranți. Vor predomina, prin urmare, la aceste ultime două niveluri, motivațiile superioare, de ordin social, și o mare varietate de conflicte de tip intra și inter personal, dintre care menționăm câteva: a) conflictul între motivația lucidă, conștinetă, și motivația subconștientă (conflict mult dezvoltat de „psihanaliză”, care vedea în el sursa actelor delictuale și a nervozelor - produse, bineînțeles, în grade diferite, în funcție de persistența și complexitatea conflictului); b) conflictul intre normele sociale și aspirațiile individului, între „statut” și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
trăiri afective, constată la unele persoane, determină un voluntarism afectiv, asociat cu tendința desconsiderării trăirile afective ale semenilor și asimilarea psihică și morală a acestora la propriile trebuințe, interese și pasiuni. Ori relațiile interpersonale principale (juste) implică dimpotrivă, atitudinea afectivă lucidă, controlată, corectoare, care exclude atât încercările unora de a-și aservi și moral semenii (până la anihilarea chiar totală a personalității acestora), cât și tendința altora de a se subordona până la uitarea de sine. Condițiile psihologice indispensabile construirii unor adevărate cupluri
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
împiedică desfășurarea armonioasă a conduitei. b) Reconsiderarea și, implicit, reorganizarea modului de a privi atât relațiile cu colegii, părinții și profesorii, cât și felul de a munci, de a te relaxa. Se știe că în condițiile unei tensiuni emoționale, examinarea lucidă a situațiilor, evaluarea adecvată a avantajelor și riscurilor este dificilă; elaborarea de noi „tehnici adaptative”, de răspunsuri raționale pe măsura cerințelor / solicitărilor este îngreuiată. c) Reexaminarea și reevaluarea propriului comportament, restructurarea atitudinilor noastre față de semeni, înlăturarea tendințelor iraționale, realizarea unui
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
aceștia trebuie să renunțe la egoism, trebuie să facă dovada capacității de a se transpune în trăirile altora, de a adopta punctul de vedere al semenilor atunci când acesta este rațional, de bun-simț; astfel de capacități facilitează realizarea unei analize obiective, lucide, a „situațiilor frustrante”. Nevoia noastră de realizare, de aprobare, de prestigiu nu poate fi satisfăcută fără a ne întreba ce anume așteaptă ceilalți de la noi și fără a acorda, la rândul nostru, înțelegere și afecțiune celor de care suntem legați
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a partenerului care absoarbe, într-un contact sufletesc, hrana afectivă oferită de un altul, hrană care înseamnă acceptare, prețuire, cooperare, solidarizare, înseamnă substanță care alimentează sentimentul stabilității și echilibrului, este puntea spre conștiința de «noi». Numai pe baza unei reexaminări lucide a propriilor reacții, a schimbării de optică, și a anticipării efectelor actelor noastre asupra comportamentului celorlalți, putem schimba așadar vechile noastre deprinderi și modifica adecvat propria conduită (în acord cu o realitate analizată rațional și nu cu una deformată de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
nu mai este decât un pas pînă la a crede că este o persoană persecutată la locul de muncă. Ceea ce este specific ideii delirante e faptul că pune stăpânire deplină pe conștiința persoanei, devenind impenetrabilă criticii, adică refractară oricărui argument lucid / valid din realitate. Drept urmare, ea modifică în sens patologic comportamentul persoanei, deoarece sub influența ei cel în cauză are convingerea realității / veridicității opiniilor sale. În cazul delirului, conținutul gândirii devine — spune Mihai Șelaru — straniu, bizar, ilogic, irațional pentru anturaj, dar
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de introspectare (de autoanaliză), ca într-un „turn de fildeș”. Este adevărat însă că „inteligența analitică” de care dau dovadă, de obicei, aceste persoane introvertite joacă, în general, un rol important în adaptare, deoarece este știut că, de exemplu, analiza lucidă a unei tendințe distructive de moment, sau a uneia de autodepreciere în activitate, poate duce la găsirea unor contraargumente sau soluții, care să determine recâștigarea încrederii în sine și reducerea tensiunii afective specifice tendinței agresive. Desigur, trebuie menționat faptul că
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
duce inevitabil la epuizare și la deznădejde. Sentimentul de culpabilitate poate fi trăit, așadar, la niveluri diferite de intensitate și de durată: atunci când el nu capătă proporții excesive, producându-se în limite normale, poate constitui un factor eficient de evaluare lucidă a consecințelor propriilor acte deviante, contribuind, în felul acesta, la autoreglarea conduitei și la armonizarea raporturilor cu semenii; când el devine, însă, un fenomen nociv, ca rezultat al depășirii unor limite de intensitate și de durată, pot spori dificultățile integrării
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ales frustrarea produsă în mediul familial și școlar. Bazele istoriei și teoriei culturii, 1975, EWd. Academiei, p. 131. Uravelling Juvenile Delinquency, 1950, Havard Univ. Press, Cambridge. Psihologia inteigenței, 1965, Editura științifică, București. În acest sens, V. Pavelcu precizează: „A fi lucid și critic înseamnă a fi flexibil, mobil și permeabil la informații și argumente cât mai variate, până la opoziție cu judecățile (sau „prejudecățile”) și convingerile noastre. A fi lucid înseamnă în primul rând a fi capabil de obiectivitate față de sine” (Din
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Henry Kissinger a scris un articol care a adus la un nivel superior dezbaterea aprinsă purtată în SUA cu privire la principiile politicii externe americane. Kissinger este considerat unul dintre părinții Realpolitik, formula germană a doctrinei realismului politic, care cere o apreciere lucidă a forțelor adversarului, dar și a forțelor proprii, eliminarea sentimentelor, iluziilor și prejudecăților în elaborarea politicii externe. Apărută într-un moment de vârf al conflictului ideologic Est-Vest, Realpolitik a produs o adevărată răsturnare în gândirea politică occidentală. Articolul lui Kissinger
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
pentru Întâia oară despre pictura de război cu ani În urmă, În galeria palatului Alberti, la Prato, În fața tabloului lui Giuseppe Pinacci, intitulat După bătălie: o pictură istorică spectaculoasă, cu o compoziție perfectă, echilibrată și ireală, pe care nici un artist lucid n-ar Îndrăzni vreodată s-o pună În discuție, În pofida tuturor preaînțeleptelor cuceriri tehnice postmoderne. Ce bizar, spusese ea (printre leșuri dezbrăcate, În agonie, un războinic ucidea cu patul armei un dușman căzut, cu chivără și armură, semănând cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
din urmă umbra pe care o urmărea cu pași mari, Olvido ar fi strălucit ca istoric de artă, ca profesor universitar ori În fruntea unei galerii de artă, urmând tradiția familiei. Talentul ei se manifesta mai ales În Înțelegerea foarte lucidă a artei, privirea deosebită cu care o recepta În toate manifestările, capacitatea intensă de a o analiza, gustul, ponderat și depurat totodată, de a distinge tot ce era bun din magma a tot ce era mediocru și prost. Înainte, spunea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și înfăptuită sub ochii lui, căci în această partidă care, de obicei, din punct de vedere structural, se joacă în doi, el va ocupa întotdeauna poziția unei terțe persoane. Spectatorul este, în cazul particular al supravegherii teatrale, un observator deopotrivă lucid și implicat. Din această dublă vocație provine și plăcerea pe care o resimte. Mai mult ca oricând, el se află, în același timp, înăuntrul și în afara ei. Ambiguitatea posturii lui îl excită și îi ține atenția trează: captivat de procesul
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
spună că Împărăția de Lumină nu se ascunde În scopuri defensive, ci pentru a nu stîrni dorințele Împărăției Întunericului, ducînd-o astfel pe cea din urmă În ispită. Titus din Bostra vorbește și el despre un perete de fier11. Acea terra lucida (athra de nuhra) a Tatălui - numit și regele Grădinii (sau Lumii) de Lumină (maliku janani #’alami## ’n-nur) - are cinci compartimente sau „lăcașuri” (shekinata): Inteligență, Rațiune, GÎndire, Reflecție și Voință, pe care Epifaniu le redă În greacă prin nous, ennoia
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Mihai Ralea, Lucian Blaga, G. Călinescu), fie viciul (Dumitru Drăghicescu). Formele pe care le îmbracă adaptarea în cultura română sunt: instinctul de autoconservare, fluctuația, schimbarea ca scop în sine, soluția de moment, ambivalența (dualitatea, duplicitatea, disimularea), compromisul și nuanța, asumarea lucidă a legilor firii, măsura, firea lucrurilor (rânduiala). 1.2.1. Instinctul autoconservării Deseori s-a spus că persistența în timp a poporului român a fost un „miracol istoric”. Probabil a lucrat instinctul autoconservării, dezvoltat de-a lungul secolelor în care
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dorul, jalea, urâtul - sunt „stări de nuanță” (ibidem). O altă față a compromisului și a nuanței este vagul, indefinitul, confuzia: facem „planuri vagi, ...cețoase, nelămurite” (Drăghicescu, 1907/1995, p.372). „Oarecum, întrucâtva, pe undeva, într-un fel”. 2.7. Asumarea lucidă a legilor firii Printre trăsăturile definitorii ale poporului român, D. Drăghicescu includea: „lipsa de energie și de voință activă, pasivitatea defensivă și resemnată în faptă” (1907/1995, p. 350), „tradiționala noastră nepăsare, credința în fatalitate, în soartă, în noroc, cu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
drumul suind și coborând, și iarăși suind și iarăși coborând, ca sub ândemnul și-n ritmul unei eterne și cosmice doine, de care i se pare că ascultă orice mers (Blaga, 1936/1985, pp. 196-198). Ovidiu Papadima îl numește „acceptare lucidă a legilor firii”. Românul vede universul dominat de lege, „de armoniile dumnezeiești ale firii, care au fost stabilite tot pentru frumusețea vieții omului” (Papadima, 1936/1985, p. 121). Acestea au, pe de o parte, praguri de taină („Dacă vrea Dumnezeu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pp. 26-57, passim). Astfel, românii conceptualizează existența ca parcurs între pre-ființă (purtând în ea perspectiva ființei) și post-ființă (purtând în ea perspectiva fostei ființe), ambele guvernate de lege. Prezentul lui a fi este un prezent atemporal, pancronic. La români, acceptarea lucidă a destinului este o formă de adaptare la legile firii, adică ale universului atemporal. 2.8. Măsura Măsura, ca formă de evitare a exceselor, este aspirația de atingere a stării de echilibru. „Ajunge un par la un car de oale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Expresii ca „Nu așa se vorbește”, „Nu știe să vorbească” se referă tocmai la inabilitatea vorbitorului de a construi relația interpersonală, în timp ce expresii ca „Să văd cum îl iau să-l conving” reflectă preocuparea vorbitorului pentru relație, nu pentru dezbaterea lucidă a problemei. În narativizări conținând relatarea unui dialog cu interlocutorul apar adeseori comentarii ale vorbitorului de tipul să vezi ce simpatic a fost, m-a enervat foarte tare, era prost dispus, n-am înțeles nimic de la el, reflectând încărcătura emoțională
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în mod specific stilul cultural de a vorbi al românilor. Completați următorul tabel: VALORI CULTURALE STIL COMUNICATIV Eclecticsm Mimetismul Dualitatea Coexistența contrariilor Pitorescul Adaptare Instinctul autoconservării Fluctuația Schimbarea ca scop în sine Soluția de moment Ambivalența Compromisul și nuanța Asumarea lucidă a legilor firii Măsura Frica de Dumnezeu Neamul Rudele Frăția Vecinul Vatra satului Neamul românesc Neam de neam Frica de Dumnezeu Spiritul frust Gândirea concretă Spiritul practic Prudența Dorul Omenia Ilustrați valorile specifice culturii române cu proverbe, zicători, expresii specifice
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Prudența Dorul Omenia Ilustrați valorile specifice culturii române cu proverbe, zicători, expresii specifice: VALORI CULTURALE STIL COMUNICATIV Eclecticsm Mimetismul Dualitatea Coexistența contrariilor Pitorescul Adaptare Instinctul autoconservării Fluctuația Schimbarea ca scop în sine Soluția de moment Ambivalența Compromisul și nuanța Asumarea lucidă a legilor firii Măsura Frica de Dumnezeu Neamul Rudele Frăția Vecinul Vatra satului Neamul românesc Neam de neam Frica de Dumnezeu Spiritul frust Gândirea concretă Spiritul practic Prudența Dorul Omenia Observați textele următoare* și, pe baza lor, extrageți elemente particulare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
7); cristal (6); transparent (6); tulbur (6); cristalin (5); rău (5); liniște (4); alb (3); fîntînă (3); iaz (3); ca lacrima (3); senin (3); ușor (3); calm (2); cer (2); curată (2); dor (2); frumos (2); gînd (2); loc (2); lucid (2); mare (2); om (2); simplu (2); străveziu (2); vin (2); vodcă (2); acru; albastru; apă curată; apă de munte; apă netedă; apă pură; apreciere; aspira; bere; bordură; borș; cap; cere; ca cerul; clor; compus; creier; creieri; cumpătat; curgător; da
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gînduri (6); inteligentă (6); înțelept (6); neadevăr (6); ascunde (5); cuget (5); cunoștințe (5); om (5); ager (4); conștiință (4); iute (4); multă (4); capacitate (3); carte (3); deșteaptă (3); deșteptăciune (3); idee (3); imaginație (3); înșeală (3); limpede (3); lucidă (3); măsea (3); ascultă (2); bine (2); copil (2); cunoaște (2); cunoștință (2); hîtru (2); idei (2); istețime (2); îngustă (2); înșelăciune (2); lipsă (2); lumină (2); luminoasă (2); mare (2); mult (2); neserios (2); nesimțit (2); neuron (2); oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
urît (3); aventură (2); balamuc (2); bucurie (2); calm (2); cap (2); clovn (2); creativ (2); curaj (2); defect (2); demență (2); durere (2); dus cu pluta (2); geniu (2); glumeț (2); ingenios (2); inteligent (2); iubire (2); îndrăzneț (2); lucid (2); lunatic (2); naiv (2); nefericit (2); neînțelegător (2); neobișnuit (2); persoană (2); problemă (2); psih (2); sadic (2); sănătos (2); smintit (2); Socola (2); spitalul 9 (2); tare (2); trăsnit (2); țăcănit (2); visător (2); zdravăn (2); zurliu (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
feerie; fermecat; fermecător; ficțiune; film; fraieră; friend; ceva frumos; fugi de el; gîndire; gînduri; în gol; greu; de gură; halucinație; iarbă; idei; ieșire din realitate; Iisus; incredibil; irealul; irepetabil; iubire; de iubire; îndeplinire; îndrăgostit; întîmplare; întrerupt; întunecat; legendă; libertate; limb; lucid; lume ireală; lume; lumea mea; lung; magic; mare; mașină; maxim; măreț; mic; minte; mirare; mîine; mîndrie; mort; moș Ene; murdar; natură; neîmplinit; nemărginire; nori; noutate; obiectiv; ochi; oglindă; om; oniric; orgasm; păcat; păcătos; pat; perfect; pix; poet; poveste; prea frumos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]