5,376 matches
-
în limba germană, intitulat în traducerea franceză l'Architecture moldo-byzantine. Romstorfer era interesat în special de arhitectura religioasă, investigațiile sale, consideră Bachelin, ar fi trebuit împinse mai mult spre Orient. Criticul intervine afirmând că influența preponderentă în ce privește decorațiunile, stilul arhitecturii mânăstirilor din Moldova nu sunt bizantine pur și simplu, ci suportă influențele unui bizantinism "întors din Rusia", de unde s-a "întors" cu elemente orientale caucaziene, armene, persane, pe când în Valahia, arhitecții s-au inspirat dintr-un stil bizantin mai puțin metisat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de artă bizantină în funcție de influența exercitată asupra ei, Baltazar distinge două direcții, "caracteristici", una rustic- națională, alta religios-bizantină, una recuperabilă "prin cusăturile naționale, ouăle de Paști, crestăturile pe lemn din obiectele de industrie casnică", alta prin "decorațiunea monumentelor religioase: biserici, mânăstiri, pietre mormântale, troițe, scaune etc"152. Distincția operată de critic nu conduce obligatoriu la afirmarea a două stiluri diferite, pentru că aceste direcții coexistă și întrețin o relație simbiotică într-o cultură medievală nediferențiată între "popular" și "cult", deși este de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
devenea o modă la finele secolului XIX după ce romantismul suscitase atenția pentru Orient. Pe de altă parte, familia regală descoperea dimensiunea culturii și civilizației bizantine ca tradiție în România, unde aceasta oferea mărci definitorii, de la arhitectura și pictura murală a mânăstirilor, la arta populară. Membrii familiei regale, cu precădere regina Elisabeta, pseudonim, Carmen Sylva, și regina Maria, au promovat românitatea cu program așa cum remarca și Tudor Octavian: "Românitatea nu era o tresărire emoțională, ci un program regal, iar ce-i cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
hieratic și schematic al bizantinismului. În același stil sunt tratate și reliefurile de pe sarcofag. Ele sunt împreună cu statuetele evangheliștilor, primii reprezentanți ai neobizantinismului sculptural"199. În ce privește decorarea sarcofagului, Tzigara-Samurcaș remarcă influența exercitată de elementul decorativ prezent în arhitectura bizantină a mânăstirilor printr-o stilizare pe suprafețe reduse. Curtea de Argeș invocată aici pentru frumusețea artei decorative, joacă și un rol simbolic în relație cu tradiția culturii bizantine și familia regală care îi reînnoiește calitatea de simbol național. Artistul găsește soluția în "adaptarea motivelor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
modern creator de modă, artistul își poate alege cum să-și îmbrace personajele. Se poate decela aici și influența stilului picturilor murale bizantine, spre exemplu, coroanele și veșmintele fetelor de împărat se pot întâlni în recuzita picturilor aflate pe pereții mânăstirilor, înfățișându-i pe ctitorii acestora, familiile domnitoare. Ștefan Popescu nu intenționează să realizeze o pictură istorică, așa cum nici Moreau nu o realizează în tablourile sale de un decorativism eteroclit, de aceea combinația elementelor este legitimă, cu atât mai mult cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o alătură miturilor esențiale ale culturii române. Motivul a fost tratat în cheie expresionistă de Lucian Blaga, însă niciodată speculat din prisma unei sensibilități decadente, poate și pentru faptul că întreaga construcție asociată unui monument real, de o mare frumusețe, mânăstirea Argeșului, are o utilitate publică, religioasă și nu reprezintă o construcție destinată locuirii. Relevant pentru universul decadent este acest complex habitațional prin care se realizează un transfer de personalitate, de substanță, între locuitor și locuință. Este ceea ce constată și Walter
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
societățile civile fiind prin definiție moderne. Și totuși, pretențiile descriptive rămîn valabile: în urma Rebeliunii de la Taiping (1851-1864), grupuri segmentare, cum ar fi asociații familiale și locale, corporații, precum și grupări religioase incluzînd societăți ale templelor, culte ale zeităților, societăți secrete și mînăstiri, s-au întărit și au căpătat influență. La fel s-a întîmplat și cu așa-numitele asociații profesionale (fatuan) ale camerelor de comerț, cercurilor de bancheri și de avocați și cu alte grupări din orașe mai mari sau mai mici9
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
făcut ca prietenia Eminescu - Creangă să fie de legendă, a fost și continuarea ei, nu până la moarte, ci și dincolo de ea. Astfel, simțindu-și prietenul aproape de trecerea pragului spre lumină, Creangă îl vizitează la Mănăstirea Neamțului, unde „privi din arhondaricul mânăstirii un curcubeu ivit la răsărit, semn, poate, pentru el de schimbări în bine” (16, p. 265 ). Dar, pentru Eminescu, schimbările în bine nu mai aveau să se materializeze. Actul final de jubilare a prieteniei dincolo de limitele umanului va avea loc
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
înscrie ca student la Facultatea de Teologie din Iași, iar la 19 decembrie, i se naște unicul fiu, Constantin. 1863. Pe lângă cei 700 de lei pe an, cât primea de la biserica socrului său, încheie încă un contract ca diacon la Mânăstirea Bărboi din Iași. 1864. Se înscrie la institutul „Vasile Lupu”, condus de Titu Maiorescu, la „cursul preparandal de institutori pentru școlile primare”. Din toamnă, prin adresă semnată de Titu Maiorescu, Octav Teodori și N. Culianu, este recomandat ca institutor pentru că
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
își ia frecvent concedii medicale. Slănic Moldova devine stațiunea sa preferată. Poartă corespondență cu fiul său, Constantin, care se află la studii la Viena. 1887. La începutul anului îl vizitează, împreună cu V. G. Morțun, pe M. Eminescu, aflat la sanatoriul Mânăstirii Neamț. 1888. Concediul de boală se prelungește. La 4 mai este invitat la casa lui N. Beldiceanu, unde, în prezența lui Ed. Gruber, Artur Gorovei și a altora, citește partea a IV-a din Amintiri din copilărie. 1889. La 15
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
a te simți singur" și ,,a fi singur". Se remarcă uneori dorința de retragere într-un mediu izolat pentru refacere prin recurgerea la închiderea telefonului la sfârșit de săptămână, prin programarea unei zile de ,,wellness" sau prin petrecerea concediului la mânăstiri cu scopul compensării timpului petrecut în marile aglomerații, în blocajele de mașini de pe străzi sau într-un mediu agitat la locul de muncă. Această nevoie de singurătate se deosebește esențial de sentimentul însingurării chiar dacă ai o familie la care nu
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Vodă Viteazul, Gheorghe Carida, Papa Brâncoveanul, Cristea fiul lui Socol, Udrea slugerul Doicescu, Preda Beca de la Maia, Sava Șufarul, Dumitrașcu Frejureanu, Dumitru Comisul, Mihai Ciohodaru și patru căpitani: Gâdea, Băncilă, Iancu și Ivan. Și s-au prădat casele, bisericile și mânăstirile. Și s-au siluit jupânesele și jupânițele copile și jăhuit toată țeara din cap până în cap și cruciș și curmeziș.” Pe locul unde a fost răpus Papa Brâncoveanul, tatăl ucisului a ridicat o cruce mare de lemn. 1674 Sta la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Șerban Vodă, marele Șerban care le face și le desface pe toate după capul domniei sale, s-a grăbit săși țină legămintele când a văzut steaua cea cu coadă măturând cerurile de două ori și s-a grăbit să termine iute mânăstirea de la Cotroceni. — Cum ai pregătit, mamă, șalăul ăsta? întrebă spătarul Mihai, mâncând elegant cu furculița de argint bucata albă de pește. Postelniceasa, plictisită, bătu din palme și când se ivi o slugă porunci: Să vină bucătarul, domnia sa spătarul Mihai dorește
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Jupâneasa Ilinca zâmbea șugubăț. Era Mihai, Mihai cel dintotdeauna. — Cât despre steaua cu coadă care a măturat cerul, preacinstită jupâneasă Brâncoveanu, începu repede Mihai să vorbească, îmbră-țișându-le din ochi pe amândouă boieroaicele, când a început steaua să deretice bolta cerului, mânăstirea din dealul Cotrocenilor era demult sfințită. Că doar eu am fost ispravnic. — Da, așa e, la Înălțare a fost sfințită iar steaua cu coadă s-a ivit în iarnă. Pe vodă Șerban l-am ajutat toți să-și țină legământul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
am fost ispravnic. — Da, așa e, la Înălțare a fost sfințită iar steaua cu coadă s-a ivit în iarnă. Pe vodă Șerban l-am ajutat toți să-și țină legământul că, dacă scapă de oamenii lui Duca, ridică o mânăstire pe locul unde a stat ascuns. — Voiau să-l omoare? întrebă timid Stanca. — Parcă nu știi, pe toți voiau să ne omoare, pe toți până și pe Iordache. Dacă nu era Dinu s-o întoarcă... — Grozav a mai întors-o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-tău credeam că am să-l văd uns domn și mi l-au adus otrăvit de la Stambul, de nici nu l-am putut duce până la noi la Mărgineni. Spuneau că a murit de ciumă. L-am îngropat la Comana la mânăstire și știu bine că a fost otrăvit. Acu este neica Șerban la domnie, domn cu punga goală, și credea că fiind frate mai mare lui o să-i vină averea ta. Dar cu testamentul ce l-ai făcut... — Șerban este domn
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a lui Mavrocordat, când s-au cunoscut la Istanbul. Acela era medic și citea în oameni ca în cărți deschise, fără să lase să se vadă ce a citit. Doamne, cât de mult și-a dorit călătoria asta! Pelerinaj la mânăstirile de la Sfântul Munte, apoi la Ierusalim și în pustie la Sinai. Mama o să-l răsplătească că o însoțește, dar și Șerban a spus că-i plătește drumul. Trebuie să ducă daruri și cărți sfinte tipărite la Mitropolie din partea domnitorului la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Sfântul Munte, apoi la Ierusalim și în pustie la Sinai. Mama o să-l răsplătească că o însoțește, dar și Șerban a spus că-i plătește drumul. Trebuie să ducă daruri și cărți sfinte tipărite la Mitropolie din partea domnitorului la toate mânăstirile întâlnite în drum. Neica Șerban o avea de partea sa pe sultana validé, mama sultanului, și era prieten bun cu marele vizir Kara Mustafa, deci avea de partea lui seraiul și ienicerii, dar negustorii, prelații și cămătarii greci înclinau spre
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de partea lui seraiul și ienicerii, dar negustorii, prelații și cămătarii greci înclinau spre Mavrocordat. Avea neica nevoie de oameni cumpărați printre ei și asta era treaba pe care o va face el, Mihai, cu chip că se închină la mânăstiri. Dar se va și închina. Lupta pe care au dus-o ei, frații, ca săși răzbune tatăl strangulat la Snagov, atunci în ajunul Crăciunului, nu a fost totdeauna dreaptă și este loc de pocăință ca după orice bătălie câștigată. Pentru
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
va și închina. Lupta pe care au dus-o ei, frații, ca săși răzbune tatăl strangulat la Snagov, atunci în ajunul Crăciunului, nu a fost totdeauna dreaptă și este loc de pocăință ca după orice bătălie câștigată. Pentru călugării de la mânăstirea Ivir din Athos avea de dus o evanghelie grecească meșteșugită de egumenul Partenie, ca să poată fi deslușite tainele răvașelor domnești ce se vor trimite prin fieștecine. Se trezi deodată vorbind cu glas tare: — Dar dacă nu s-a copt vremea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Mântuitorului mare dar: Stanca durerea, tu iertarea și eu pocăința. Îl las pe Dinu mare stolnic pe lângă domn și ocrotitor al celorlalți ai noștri. O să primim mereu vești prin neguțătorii de grâu... Stătea mut în fața icoanei. La Sfânta Ecaterina, la mânăstire, aici pe culmea pustie a muntelui Sinai urcase singur. Pe doamna Ilinca și pe Stanca le lăsase la Ierusalim. Singur, un fel de a spune - venise într-un grup mare de greci pelerini. Privea cu nesaț icoana și i se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
priviri. El, marele spătar Mihai Cantacuzino, nu putea să se prăbușească în genunchi smerit, căci în fața minunilor pe care ochii lui le priveau cu lăcomie se simțea mic și ros de invidie. Terminase pentru vodă în țară minunea aceea, biserica mânăstirii Cotroceni, venise aici să se învoiască cu arhimandriții ca să se facă pe moșia lui de sub Piatra Arsă, acolo unde Peleșul se aruncă vijelios în Prahova, o altă mânăstire, metocul acesteia de aici; el era doar marele spătar, cel care ca
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și ros de invidie. Terminase pentru vodă în țară minunea aceea, biserica mânăstirii Cotroceni, venise aici să se învoiască cu arhimandriții ca să se facă pe moșia lui de sub Piatra Arsă, acolo unde Peleșul se aruncă vijelios în Prahova, o altă mânăstire, metocul acesteia de aici; el era doar marele spătar, cel care ca ispravnic de construcții știa să se tocmească și să aducă din lume cei mai iscusiți meșteri, dar... Oare Iustinian cucerise locurile acestea, stânca aceasta pe care nu plouă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spătar, cel care ca ispravnic de construcții știa să se tocmească și să aducă din lume cei mai iscusiți meșteri, dar... Oare Iustinian cucerise locurile acestea, stânca aceasta pe care nu plouă aproape niciodată, înadins ca să-și ridice pe ea mânăstirea și biblioteca? În firidele boltite, în îmbrățișarea pietrei stăteau de mai bine de o mie de ani manuscrisele sfinte și pe pereți icoane pe care nici diavolul distrugător al iconoclaștilor nu le atinsese; pe când, peste toate câte le ridicau în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-i comande icoane. La intrarea călugărilor, a observat că și femeia s-a alăturat grupului lor. Pe rând, unul câte unul, pelerinii spuneau ce icoană dorește fiecare, arătând-o de multe ori pe perete, apoi fiecare își oferea dania către mânăstirea Sinai și se stabilea exact când va fi gata comanda. Meșterii pictori uneori cereau câte o lămurire. Spătarul Mihai îi lăsă dinadins pe ceilalți să i-o ia înainte, pentru că dorea să vorbească îndelung cu egumenul despre ctitoria pe care
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]