2,331 matches
-
ținea după zănaticul de Costică! Vino să-ți dea mămica ta ceva! Costică se juca de-a calul, fugea de ici-colo și, de câte ori trecea pe lângă Nicu, necheza triumfător. Nicușor era atât de fermecat de joc, că nici nu auzi glasul mămicăi. Pe baba Ioana o înfuria orice amestec al nevestei lui Vasile. Mai ales, însă, nu suferea să-i ocărască nepotul. Cu mâinile ude, cum spăla o cratiță, ieși la poartă, în uliță: ― Costică, drace, acu să vii înăuntru, auzi?... Ce
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mâinile în cratiță, că se și auzi de departe un tutuit de automobil. Cât era de mânioasă, baba tot mai strigă după odorul de nepot: ― Fugi de-acolo, băiete, să nu te calce aia! Nicu, fricos, nu mai așteptă glasul mămicăi și se retrase grabnic după portiță, mulțumit să privească printre uluci. Costică însă, viteaz, se înfipse în mijlocul uliței și de acolo făcu falnic: ― Uite, Nicule, mie nu mi-e frică!... Uite! Uite! Întinse brațele, încît mânecile largi îi atârnau ca
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de muiere care a cutezat? strigă maiorul cu ochii bulbucați. Niculina ieși la iveală, palidă, cu copilașul de mână. Fără nici o vorbă, maiorul Tănăsescu se repezi la ea cu cravașa. Femeia țipa, se ferea, iar copilul începu să urle îngrozit: ― Mămica mea!... Mămica mea! ― Aoleu, aoleu, ajutor! zbiera Niculina cu obrajii vrâstați de loviturile care nu conteneau. ― Caporal! strigă maiorul obosit. Numără-i cincizeci!... ― Aoleu, oameni buni!... Aoleu! Soldații o înșfăcară. Niculina, întinsă cu fața în jos și ținută de patru
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
care a cutezat? strigă maiorul cu ochii bulbucați. Niculina ieși la iveală, palidă, cu copilașul de mână. Fără nici o vorbă, maiorul Tănăsescu se repezi la ea cu cravașa. Femeia țipa, se ferea, iar copilul începu să urle îngrozit: ― Mămica mea!... Mămica mea! ― Aoleu, aoleu, ajutor! zbiera Niculina cu obrajii vrâstați de loviturile care nu conteneau. ― Caporal! strigă maiorul obosit. Numără-i cincizeci!... ― Aoleu, oameni buni!... Aoleu! Soldații o înșfăcară. Niculina, întinsă cu fața în jos și ținută de patru soldați, se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Numără-i cincizeci!... ― Aoleu, oameni buni!... Aoleu! Soldații o înșfăcară. Niculina, întinsă cu fața în jos și ținută de patru soldați, se zvârcolea țipând ca din gură de șarpe. Antonel se arunca la maică-sa, cu același scâncet de spaimă: ― Mămica mea!... Mămica mea! Când un soldat începu să lovească, Titu Herdelea, care șoptise mereu "îngrozitor, îngrozitor", ca să-l audă prefectul Baloleanu, își pierdu deodată stăpânirea și, apropiindu-se de Tănăsescu, îi zise revoltat: ― Domnule maior, ajunge!... E insuportabil!... Asta e
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cincizeci!... ― Aoleu, oameni buni!... Aoleu! Soldații o înșfăcară. Niculina, întinsă cu fața în jos și ținută de patru soldați, se zvârcolea țipând ca din gură de șarpe. Antonel se arunca la maică-sa, cu același scâncet de spaimă: ― Mămica mea!... Mămica mea! Când un soldat începu să lovească, Titu Herdelea, care șoptise mereu "îngrozitor, îngrozitor", ca să-l audă prefectul Baloleanu, își pierdu deodată stăpânirea și, apropiindu-se de Tănăsescu, îi zise revoltat: ― Domnule maior, ajunge!... E insuportabil!... Asta e... Maiorul, parcă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
spuse că s-a abătut pe-aici și, fiindcă a avut drum, și i-a fost dor de dânsul, că nu l-a uitat cât a fost totdeauna de gentil, dar mai cu seamă fiindcă Mimi a cicălit-o: "Hai, mămico, să-l vedem dacă m-a uitat..." Pe urmă aduse vorba despre Jenică, ocărîndu-1 c-a fost o lichea și s-a purtat ca un ordinar, că într-o bună zi n-a mai dat pe la ea și i-a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ea tuturor, n-o să uite nici în cer!... Mimi, sărăcuța, nu l-a putut suferi de la început pe Jean, că i s-a părut antișat de persoana lui și lipsit de educația fină pe care Mimi a primit-o de la mămica ei. Dar ea, naivă, de, ca femeia cinstită, n-a luat seama la nimic și s-a încrezut în vorbele lui. Ce regretă mai mult e că, din pricina lichelei și a ofticoasei de soră-sa, a despărțit două inimi care
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în vorbele lui. Ce regretă mai mult e că, din pricina lichelei și a ofticoasei de soră-sa, a despărțit două inimi care se iubeau. Că Mimi, drăgălașa de ea, i-a mărturisit deschis, ca unei mame bune, din prima zi: "Mămico, tare-i simpatic chiriașul tău!" Și de atunci n-are peri în cap de câte ori i-a spus: "Mămico, mi-e drag și mi-e drag!" în sfârșit, acuma a dat Dumnezeu de a rămas liberă și Mimi, a scăpat și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
despărțit două inimi care se iubeau. Că Mimi, drăgălașa de ea, i-a mărturisit deschis, ca unei mame bune, din prima zi: "Mămico, tare-i simpatic chiriașul tău!" Și de atunci n-are peri în cap de câte ori i-a spus: "Mămico, mi-e drag și mi-e drag!" în sfârșit, acuma a dat Dumnezeu de a rămas liberă și Mimi, a scăpat și ea de Jenică, așa că acuma... ― Ei, hai, pupați-vă, hai, că eu mă întorc cu spatele! zise deodată
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
altă cale, așa că întinse mâna spre bucata de cârnat ce-i fusese păstrată. O adulmecă și aroma fu cât se poate de convingătoare. Deschise gura, dar tot atunci îi sună telefonul mobil. Își șterse degetele, apăsă tasta și vorbi. — Da, mămică, spuse, fără să ia în seamă zâmbetele celorlalți. Tocmai plecam, mămică... Nici vorbă, n-am pus nimic în gură... Închise și îi privi. Atunci Maca își îndesă bucata de cârnat în gură. — Așa zici mata ? întrebă Tili. Bătrânul Coropciuc vărsă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fusese păstrată. O adulmecă și aroma fu cât se poate de convingătoare. Deschise gura, dar tot atunci îi sună telefonul mobil. Își șterse degetele, apăsă tasta și vorbi. — Da, mămică, spuse, fără să ia în seamă zâmbetele celorlalți. Tocmai plecam, mămică... Nici vorbă, n-am pus nimic în gură... Închise și îi privi. Atunci Maca își îndesă bucata de cârnat în gură. — Așa zici mata ? întrebă Tili. Bătrânul Coropciuc vărsă câteva picături pe jos. Tăcu, de parcă ar fi așteptat ca țuica
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
înotat prin ape repezi de munte, se unduiau unele peste altele, ispitind ca niște lostrițe. Jenică își aminti cum răsturna maică-sa castronul cu hamsii și, apoi, dintr-o mișcare îndemânatică, le smulgea capul cu mațe cu tot. „Așa-i, mămică...“, șopti și luă un loz, pe care îl simți răcoros și viu, zbătându-i-se ca un oblete între degete. Pesemne că unde sunt capsele trebuie să fie capul. Jenică îl rupse cu un gest hotărât. Scoase la iveală tâlcul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
dornic să se joace periculos de-a arbitrarul semnului lingvistic: "Josette îl întreabă pe tăticul ei:/ -Vorbești la telefon?/ Tăticul pune receptorul în furcă și zice:/ --Ăsta nu-i telefon./ Josette răspunde:/ -Ba da, e telefon. Mi-a zis mie mămica. Și mi-a zis și Jacqueline./ Tăticul răspunde:/ -Mămica și Jacqueline se înșală. Mamica și Jacqueline habar n-au cum se cheamă ăsta. Ăsta se cheamă brânză./ -Se cheamă brânză? întreabă Josette. Atunci zicem că e brânză./ -Nu, spune tăticul
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
E vorba de familie în general. El 1: Dar eu nu sînt un soț în general... sînt un soț în special, al unei soții în special... înțelegi? (pauză în care se pipăie punctele vulnerabile; El 1 sfîrșește prin a rîde) Mămico, sau surioară, sau cumnate, sau tovarășe, mai fă-mi un sandvici dacă vrei... Și mai pune în pahare... Hai, că pînă la urmă ne împăcăm noi... simt eu cum se așează, cum se prelinge... cum ne ocupă împăcarea... (în cadrul ușii
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
vede masa improvizată) Da' ce-i aici?! Parcă sînteți în gară sau pe front! El 1: E, un front improvizat... Tocmai avusesem o luptă și acum ne făceam că am găsit pacea... dar cînd s-o semnăm... ai venit tu... Mămico, mai adu un păhărel! (El n se duce) Stai jos și să împărțim camaraderește tot ce avem... pîinea, salamul, coniacul... (vine El n) Hai că-ncepe să fie frumos. (le pune în pahare) Beți! (le pune în mînă cîte o
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Că doar nu te-o lăsa de capul tău... să ne duci la faliment... Octav: Mamă, nu mă cunoști! Marieta: Bine, bine... Hai să mergem. Și cred că de-acuma e cazul să te întorci acasă... Octav: Da bine-nțeles, mămico... acum toate au intrat în normal... (cei trei pleacă, ducînd cu ei o oarecare îndoială; Octav și groparul, mai întîi, tac, apoi, privindu-se, încep să rîdă... un rîs în care încape umor, disperare și eliberare) PARTEA A TREIA (La
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Ha!... dar cu termenul de valabilitate expirat... Am primit și reclamații...! Păi ce faci, nu scrii?! Adică faci raportul din memorie?! Matei: Mai du-te dracului! O ții una și bună! Vrei neapărat să descoperi în mine un securist! Octav:...Mămico... tăticule... Uite cum se poartă unchiul cu mine...! Și voi nu spuneți nimic?! Marieta: Eu sînt sătulă pînă-n gît de chestiile astea... Ei am venit să fac verificarea... Costache:...Și eu... am venit să te întreb de ce marfă mai ai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
a se face văzută de către ceilalți, ca garanție a grijii purtate actului teatral în ansamblul lui. Mnouchkine exercită o supraveghere maternă, cu tot ceea ce aceasta presupune ca tandrețe și sacrificiu, dar și ca presiune și interzicere a libertății depline, anarhice. „Mămica vă iubește tare mult, mămica vede tot ce faceți”, iată binecunoscutul adagiu al acestei supravegheri ambivalente. Regizoarea formează, creează, repetă, invită oaspeții la o gustare, alege cărțile, pregătește totul și nu se poate în nici un chip retrage: ea instaurează un
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
ceilalți, ca garanție a grijii purtate actului teatral în ansamblul lui. Mnouchkine exercită o supraveghere maternă, cu tot ceea ce aceasta presupune ca tandrețe și sacrificiu, dar și ca presiune și interzicere a libertății depline, anarhice. „Mămica vă iubește tare mult, mămica vede tot ce faceți”, iată binecunoscutul adagiu al acestei supravegheri ambivalente. Regizoarea formează, creează, repetă, invită oaspeții la o gustare, alege cărțile, pregătește totul și nu se poate în nici un chip retrage: ea instaurează un regim al coprezenței propriu oricărei
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
promovare, micșorarea numărului de sarcini), îmbunătățirii imaginii de sine prin apropierea și comunicarea cu acesta etc. Edward O. Wilson demonstrează complexitatea, subtilitatea și similitudinea legăturii dintre îngrijirea parentală și dezvoltarea socială a puiului la oameni și la animale. Așa cum orice mămică își sprijină și își apără copilul în lumea umană, la fel și mama puiului de cimpanzeu rămâne un aliat și o consolare de-a lungul adolescenței acestuia. Procesul de dezvoltare socială la cimpanzei se desfășoară pe o durată ceva mai
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
multe și nu toate neplăcute. Am editat prima culegere de versuri și proză INSCRIPȚII, ceea ce constituia un eveniment pe vremea aceea, mai ales că era o culegere de cen aclu de uzină. În cadrul culegerii am publicat o schiță A VENIT MĂMICA ! Era vorba de o înfiere a unui băiețel din căminul de orfani de către o familie care mai avea două fete). Au venit multe femei la redacț ie să mă întrebe dacă e adevărat. Era adevărat, dar mai adevărată era î
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
număr, cu acceptarea de variante libere pentru: antet anteturi / antete, căpșună căpșuni / căpșune, copertă coperte / coperți, râpă râpe/ râpi, nivel niveluri/ nivele etc.; * declinarea după caz, cu acceptarea de variante libere, pentru: îmbrăcămintei / îmbrăcăminții, savoarei / savorii, Ilenei/ Ileanei, Floricicăi/ Floricichii, mămicăi/ mămicii/ mămichii, maicei/ maicii/ maichii (cu sensul de "mamă"); * specializarea formei cauzale de genitiv-dativ în funcție de sensul cuvântului: soră sorei (cu sensul de "infirmieră"), surorii (cu valoare de grad de rudenie); piele pielii (pentru planul uman), pieii (pentru animale); maică maicii
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu acceptarea de variante libere pentru: antet anteturi / antete, căpșună căpșuni / căpșune, copertă coperte / coperți, râpă râpe/ râpi, nivel niveluri/ nivele etc.; * declinarea după caz, cu acceptarea de variante libere, pentru: îmbrăcămintei / îmbrăcăminții, savoarei / savorii, Ilenei/ Ileanei, Floricicăi/ Floricichii, mămicăi/ mămicii/ mămichii, maicei/ maicii/ maichii (cu sensul de "mamă"); * specializarea formei cauzale de genitiv-dativ în funcție de sensul cuvântului: soră sorei (cu sensul de "infirmieră"), surorii (cu valoare de grad de rudenie); piele pielii (pentru planul uman), pieii (pentru animale); maică maicii (cu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
acceptarea de variante libere pentru: antet anteturi / antete, căpșună căpșuni / căpșune, copertă coperte / coperți, râpă râpe/ râpi, nivel niveluri/ nivele etc.; * declinarea după caz, cu acceptarea de variante libere, pentru: îmbrăcămintei / îmbrăcăminții, savoarei / savorii, Ilenei/ Ileanei, Floricicăi/ Floricichii, mămicăi/ mămicii/ mămichii, maicei/ maicii/ maichii (cu sensul de "mamă"); * specializarea formei cauzale de genitiv-dativ în funcție de sensul cuvântului: soră sorei (cu sensul de "infirmieră"), surorii (cu valoare de grad de rudenie); piele pielii (pentru planul uman), pieii (pentru animale); maică maicii (cu sensul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]