5,177 matches
-
venit din nou la Iași / Moșul nostru de-altădată. Dumnealui precum îl știți / Vine-n pulberea de stele / Cu păpuși cu ochi boldiți / Jucării și acadele...” Prietenia cu Profira Sadoveanu și soțul acesteia, omul de cultură Costache Popa, s-a materializat și în spectacolul „Visuri americane”, regizat de Ion Sava și prezentat pe scena Teatrului Național din Iași, în ziua de 7 mai 1935. Textul piesei aparținea memorialistei, iar muzica și coregrafia tânărului de 23 de ani, Sergiu Celibidache, care a
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Iași. Prima medalie se referă la un început, ce-i drept, nefinalizat cu diplome, făcut de Ion Ionescu de la Brad la Academia Mihăileană în perioada 1842-1848. Cealaltă medalie sugerează întâi de toate o a doua etapă, oarecum asemănătoare cu prima, materializată în cursurile libere de agricultură pe care Haralamb Vasiliu le ține, începând cu anul 1908, la Secția de Științe a Universității din Iași. A treia etapă, care marchează nașterea învățământului agricol universitar propriu-zis, începe în 1912 când, prin Legea Învățământului
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
periodice „Annales Scientifiques de l΄Universite de Jassy”. Dragomir Hurmuzescu, după studii liceale și universitare la București, pe bază de concurs, obține o bursă pentru studii de profunzime la Sorbona. Munca de cercetare în laboratorul savantului Gabriel Lippman s-a materializat în publicarea a 17 lucrări științifice, în inventarea dielectrinei, a electroscopului Hurmuzescu, a primului dinam de mare voltaj și a fost încununată cu obținerea doctoratului în primăvara anului 1896. La Iași, unde a venit în 1896, Dragomir Hurmuzescu își începe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
savantul Ștefan Procopiu, fizicianul care a intrat în conștiința științifică mondială cu magnetonul Bohr Procopiu, fenomenul Procopiu și efectul Procopiu. Activitatea de excepție a fostului elev al lui Dragomir Hurmuzescu, care din 1925 a slujit neîntrerupt pentru Alma Mater ieșeană, se materializează în peste 160 de lucrări, care i-au adus consacrare mondială și alegerea în 1955 ca membru al Academiei Române. Fiind originar din Bîrlad, unde a văzut lumina zilei în anul 1890, nu va fi uitat niciodată de cei din mijlocul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
străzile Iașului la 1900 era al doctorului Juvara, și cum chiar în perioada respectivă îi contemplam într-o imagine medalistică de excepție efigia de împărat roman, informațiile din lucrarea mai sus citată, coroborate cu cele din alte surse, s-au materializat în acest medalion biografico-medalistic. După studii strălucite la Facultatea de Medicină din Paris, bârlădeanul Ernest Juvara își va începe cariera ca asistent al profesorului Toma Ionescu, la București. În anul 1898, la numai 28 de ani, va obține prin concurs
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
la București, survenită în anul 1912. Ernest Juvara se înscrie ca fondator de școală chirurgicală, de numele său legându-se tehnici și activități ale domeniului, dar și urmași de talia academicianului Nicolae Hortolomei. O impresionantă operă ca „întindere și profunzime”, materializată în peste 225 lucrări de clinică și patologie chirurgicală, tehnici și aparate originale, cât și de anatomie, care l-a înscris pe Ernest Juvara între savanții lumii medicale din țară și nu numai, din moment ce UNESCO i-a sărbătorit centenarul nașterii
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
la catedra de bacteriologie de la Facultatea de Medicină de aici. Strălucitul elev al savanților Ion Cantacuzino și Victor Babeș, a organizat și condus, până la pensionarea sa, activitatea Filialei ieșene a Institutului „Ion Cantacuzino”, desfășurând o bogată activitate de cercetare științifică, materializată în contribuții originale în domeniul microbiologiei și al virusologiei. Meritele deosebite ale profesorului universitar și cercetătorului Petru Condrea au fost onorate de urmașii ieșeni și prin medalionul pe care l-am prezentat mai sus. Vom mai adăuga că memoria înaintașilor
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Dicționarului diplomatic. Cercetarea științifică, începută încă înaintea venirii la Iași, cu o profundă analiză a legislației penale din timpul respectiv, în lucrarea de peste 500 de pagini, Delicte îngăduite, va fi o constantă în preocupările lui V. V. Pella și se va materializa în lucrări și articole pe marginea unor legi apărute, cât și în contribuții la elaborarea unor proiecte de noi legi. Este autor și susținător al unor teze privind războiul de agresiune și necesitatea răspunderii penale pentru actele de agresiune, necesitatea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
arătând convingerea că acesta este important și valid pentru elevi, atestând contribuția lui În intercomunicare. Aceeași atitudine de apreciere a valorii celuilalt este exprimată și prin abilitățile de ascultare activă. După A.F. Acland (1998, 21) tehnica ascultării active se materializează În respectarea a patru principii: Oferirea unui răspuns concret Înțelegerea sentimentelor celorlalți Manifestarea Înțelegerii și acceptării mesajului receptat Încurajarea conversației. Respectarea acestor principii determină cel puțin trei achiziții de bază : informare, Înțelegere și cooperare. Sintetizând aceste câștiguri personale și relaționale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atenția asupra pericolului de a transforma fizica cuantică într-o fantomă metafizică, prin exagerarea rolului conștiinței. El se referă la scrierile lui Maharishi Mahesh Yogi14, care explică meditația prin existența unei conștiințe cosmice. Îl citează pe Robert Lanza 15, care materializează existența unei entități spirituale universale, cu protoni și electroni în toate galaxiile, pe care logica o exclude, negând negația. Guru Fritjof Capra 16 și John Hagelin sunt, și ei, adepții spiritului universal, înțeles ca o conștiință cuantică. Lipsa răspunsurilor la
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
cât și elevilor, cartea De la macro la microunivers se fundamentează pe un suport științific riguros care punctează longitudinal și latitudinal noțiuni - în accepțiunea cea mai largă a termenului - ce compun obiectul fizicii. La rândul său, dimensiunea axiomatică a lucrării sa materializat în interpretări pragmatice, având ca suport cunoștințe din domeniul fizicii, matematicii, astronomiei, chimiei, biologiei, climatologiei etc. Perspectiva din care sunt prezentate fenomenele fizice este incitantă și poate determina interes ce atrage după sine o înțelegere profundă și legată de viața
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
muncă, întărirea sistemului de protecție socială, în principal pentru a preveni șomajul și a promova creșterea duratei de muncă, reforme pe piața de produse, tranziția către o economie ecologică și așa mai departe. Strategiile de ieșire din criză s-au materializat în pachete de măsuri anticriză sau măsuri de austeritate, pachetele de măsuri strategice fiind adoptate periodic. Cauzele rezidă într un val constant de șocuri pentru economie, iar dezechilibrul „s-a resimțit încă de la criza financiară din 2008, care a paralizat
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
la Le Corbusier, dar nu din rațiuni de succes imobiliar, cum au făcut nu puțini până acum, ci pentru că situația va fi propice soluțiilor propuse de acesta. Raportându-ne strict la Cité Radieuse, nu putem spune că viziunea s-a materializat foarte consistent. Și nici nu avea cum să se întâmple asta, așa cum putem să ne dăm astăzi seama. Dependența inevitabilă și copleșitoare de mediul exterior a tuturor celor din complexul rezidențial a făcut ca acea concentrare pe interior să nu
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
lor; dar erau vise care în contextul scepticismului din a doua parte a secolului al XX-lea au eșuat în mod clar. În multe orașe din Europa Centrală și de Est aceste vise au ajuns împreună, nu în ultimul rând materializate în blocurile de locuințe care urâțesc multe dintre orașe<ref id=”3”>Leach, Architecture and revolution..., p. 2.</ref>”. Orașul a devenit pentru muncitorii care lucrau în uzine un mare apartament, văzut ca singurul spațiu al socializării, de această dată
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
elaborare a politicilor publice (policy making) presupune nu doar soluții mecanice simpliste, ci abordarea chestiunilor complexe ce țin de știință și guvernare, cu onestitate, minuțiozitate, răbdare și umilință. Doar atunci când Europa va tratat SBC cu seriozitate, acest concept se va materializa la capacitate maximă<ref id=”1”>Taking Europe seriously, 2007, p. 12.</ref>. Semnificația cea mai la îndemână atribuită SBC se referă la aplicabilitatea științei în domeniul public. Este necesar, pe de o parte, accesul guvernării în știință, iar pe
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
că mă credeți sau nu, câinele din imagine își testează capacitățile psihice (comentariu de film documentar, "Antena 1", 2008) (72) Însă acest proiect [Uniunea europeană] nu poate și nu trebuie să anuleze ambițiile și nevoile naționale, fie că acestea se materializează în susținerea unor poziții politice de natură să asigure avantaje economice, în încercarea de a exploata la maximum beneficiile integrării sau pur și simplu în apărarea unor simboluri (DV, 2008) (73) Fie că fusese un accident sau nu, îmi spusesem
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
ne-am afla în situația nefericită a celui care pomenește de funie în casa spânzuratului. Și o concluzie: ideile care nu devin mobiluri pentru inițiative și fapte, nu au nici o valoare. Oficiile de bună gazdă ale colegei noastre s-au materializat într-o ceașcă de cafea, nu prea concentrată și nu prea mare, adecvată vârstei, în fursecuri, sucuri și chiar un pahar de vin pentru cei ce și-au putut permite o asemenea extravaganță. Tratațiile s-au suprapus discuțiilor cu conținut
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
cunoașterii în ceea ce le privește, nu și în domeniul pluricelularelor, care să modifice - în favoarea microorganismelor - procentul menționat. Dar, procentul menționat, sesizat actualmente pentru microorganisme, induce în eroare: relicte evolutive fiind, ele au o deosebită versatilitate față de substrat acoperind, prin adaptările materializate de specii, tot ceea ce se poate imagina ca biotop, inclusiv în ceea ce privește extremele, ca temperatură (apa gheizerelor - 105 și chiar 110 °C [27]) sau presiune (abisurile oceanice, cu presiuni de 100 000 at [27]); între ele se află atât heterotrofe cât
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ecosistemului, „fosilă“ a unor epoci anterioare utilizării. Independența energetică a autotrofelor face ca acestea să aibă capacitatea reală - căci și heterotrofele pot investi parte din energia preluată de la autotrofe în același sens - de a modela mediul după „dorință“, de a materializa în cea mai mare măsură principiul biunivocității relației organism-mediu. Detalierea termenului „modelare“ face obiectul paragrafului de față. Toate organismele folosesc pentru susținerea proceselor fiziologice energia chimică fixată în substanțe organice reducătoare. Spre deosebire de organismele heterotrofe, sediul acestui unic proces (de fapt
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
efectul global este firesc, ca venind din partea unui consumator de substanță organică reducătoare, cel oxidativ. Dar, pentru că animalul este dependent energetic de oferta biocenozei, mai precis de cea a segmentului ei autotrof, o analiză mai fină a acestui efect se materializează într’o dependență de tip compensator de rH-ul tisular; un exemplu este prezentat în figura 41 [67] referitor la midie, o lamelibranhiată aptă a intra în constituția foulingului, în special în cazul aceluia exterior. Până la urmă, tot mediul determină
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
a fi extrapolați/particularizați la sinteza unor substanțe inductoare de coroziune, ca suport material al aptitudinii corosive a mediului oxidant amintit. În acest sens, un studiu rămas inedit [68] a constatat tipul compensator al tuturor parametrilor biochimici investigați, fie ei materializați în proteine - în genere - sau enzime - catalizatori ai unor procese specifice. Luăm în considerare, ca exemplu, doar unul dintre acei parametri, anume glutamicoxalacetiltransaminaza (GOT) - enzimă activă la nivel hepatic -, în dependența sa - ca activitate - de rH-ul tisular - hepatic, adică
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
trasee scurte, de complexitate geometrică redusă, cu puține rezistențe hidraulice. Secțiunile sunt mari, de asemenea debitele și vitezele de curgere. Zonele de stagnare ale fluidului termic se referă aproape exclusiv la bazinele colectoare ale turnurilor. Suprafețele de schimb de căldură (materializate în aparatele deservite) sunt reduse și, în același timp, inutile (pierderi termice), care nu interesează din punctul de vedere al prejudiciului produs de foulingul biologic. Există însă o foarte mare suprafață de transfer termic, la nivelul picăturilor și peliculelor de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
substanțelor organice reduse de origine exogenă ori consecutive morții unora dintre organismele constitutive ale foulingului biologic, iar celelalte, de importanță mai redusă, parazitează unele dintre organismele din componența acestuia. Acțiunea oxidativă a ciupercilor, exercitată asupra mediului lor de viață, se materializează în secreția unor acizi organici (tartric, citric, oxalic [16]), deci generează o coroziune chimică a metalelor; nevoile de microelemente, ca Mg și Fe, ale ciupercilor [84] sunt asigurate tocmai de atacul metalului de către acești acizi. Unii fungi, precum Aureobasidium boleyi
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
un tegument, ele sunt relativ puțin influențate de rH-ul mediului, exceptând stadiul de zigot și prima parte a dezvoltării embrionare, anume etapa multiplicării cantitative a zigotului, deci când încă nu există un tegument propriu-zis. Acțiunea modulatoare redox asupra mediului, materializată în excreții și secreții, rămâne însă majoră. Aceste animale, evoluate, încetează adesea a mai fi fixe, dobândind o libertate de mișcare diversă ca intensitate, astfel încât prezența lor în foulingul biologic este dictată aproape exclusiv de imperative nutriționale. De aici rezultă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
oxidativ al eliminării de entropie. Acțiunea modulatoare redox - în sens reductiv - devine tot mai intensă cu evoluția [102], astfel încât ferigile, care câștigaseră între timp un sol - implicit soluția solului - redescoperă comunicarea chimică - alelopatia -, motiv pentru care emit - și întru a materializa alelopatia - nu atât rădăcini adevărate, dar (măcar) rădăcini adventive. Efectul entropic este de acum estompat de efectul reductiv al modulării redox. De aici începe și posibilitatea ca în constelația de mecanisme de coroziune facilitată biologic să apare și modularea redox
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]