8,581 matches
-
e făcută bine, teama asta poate fi ca povestea cu drobul de sare. Bună dimineața, dom' inginer! mă salută maistrul Cornea, ieșindu-mi în cale. Bună dimineața! îi răspund. Așa de dimineață pe aici? Sînt de la șase, cu grupa de mecanici. Am terminat de montat și verificat traseele de apă. Facem ușă din tablă; e în atelierul mecanic, lucrează sudorul la ea. I-am pus și yală; asta e cheia, v-o dau dumneavoastră că eu mi-am terminat treaba aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
la urmă o soluție. În timp ce alți maiștri principali sînt "domni", umblînd parcă ar avea mănuși albe, dînd doar indicații, Cornea pune mîna peste tot. Cît a durat montajul din interiorul clădirii a venit și a lucrat zi de zi cu mecanicii, parcă ar fi fost șef de echipă, nu maistru principal. Într-o zi, înfuriat de niște treburi, a exclamat: De mîine vin doar în inspecție, să văd și să dau indicații. Sînt maistru principal, nu șef de echipă. Dar a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
principal. Într-o zi, înfuriat de niște treburi, a exclamat: De mîine vin doar în inspecție, să văd și să dau indicații. Sînt maistru principal, nu șef de echipă. Dar a doua zi dimineață, l-am găsit tot aici, cu mecanicii, lucrînd în clădirea asta neîncălzită, pe un ger că scîrțîia zăpada sub tălpi. Dom' maistru, l-am întrebat odată, de cînd sînteți în combinat? Șaișpe ani. De cîte ori ați fost decorat? Eu?! Decorațiile le înghit Sirițeanu și Petrică Țapu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ca o balenă lăsată la fundul unui acvariu, să se odihnească. Nu sînt mistic, dar în seara dinaintea pornirii voi aprinde o lumînare, iar la culcare voi lua un luminal să nu am coșmaruri. Vă place cum lucește? mă întreabă mecanicul Valeriu, ieșit de sub niște conducte, cu o găleată cu vopsea galbenă într-o mînă și cu o pensulă în cealaltă. L-am vopsit vernil, apoi l-am dat cu lac, se mîndrește el arătînd spre tabloul de comandă. Lucește mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
materiale, frecînd de zor mînerul unui cuțit de bucătărie. Cînd mă vede, încearcă să strecoare cuțitul sub niște cutii cu rulmenți, dar îi fac semn să mi-l dea, rămînînd cu palma desfăcută, întinsă poruncitor spre el. Uf! se înciudează mecanicul. Nu mai apuc să le termin. Dacă mi-l luați și dumneavoastră pe ăsta, iar rămîn cu serviciul descompletat. Mă uit la cuțit: e identic cu cele văzute la Livia. Nu ți-l iau, Ghiță, doar te-am mai prins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
fiu calm. Aa, cred că-i vorba de montajul la separator, se dumirește femeia, după ce o aud răsfoind niște hîrtii. Da, da, așa i se spune în limbaj prescurtat: separator. Mîine dimineață, la șase, voi fi cu sudorii și cu mecanicii acolo. Să fiți și dumneavoastră. Mai bine veniți azi și vedeți despre ce-i vorba, zic eu înspăimîntat de perspectiva orei șase, cînd abia mă trezesc. Azi nu pot, mi-o taie scurt inginera. Azi am recepție la lucrările executate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
tonul telefonic. Sper să se fi lecuit, iar dacă nu, atunci o lecuiesc eu mîine cu cîteva înjurături. Pun receptorul la loc, mă controlez dacă am tabla făcută de Ghiță în buzunar și ies îndreptîndu-mă spre stația de separare. Acolo mecanicii se căznesc să pună pe poziție ușa de metal. Trec pe lîngă ei și intru în încăpere. Reflectoarele bat cu putere pe tabloul de comandă. "Să nu uit, îmi zic, să-l anunț pe Nelu Arbore să-și pună electroniștii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
în încăpere. Reflectoarele bat cu putere pe tabloul de comandă. "Să nu uit, îmi zic, să-l anunț pe Nelu Arbore să-și pună electroniștii să facă legăturile electrice între stația de separare și tabloul de comandă al dispecerului central." Mecanicii au reușit să fixeze ușa în balamale, iar acum o încearcă dacă se închide. Lux, strigă unul. Aveți cheia dom' inginer? Da, îi răspund. Atunci, e-n ordine. Cînd ieșiți, stingeți dumneavoastră reflectoarele și încuiați ușa. Noi plecăm la atelier
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
fixeze ușa în balamale, iar acum o încearcă dacă se închide. Lux, strigă unul. Aveți cheia dom' inginer? Da, îi răspund. Atunci, e-n ordine. Cînd ieșiți, stingeți dumneavoastră reflectoarele și încuiați ușa. Noi plecăm la atelier. Mulțumesc! le spun. Mecanicii pleacă înfrigurați de vîntul rece. Eu rămîn lîngă ușă și-mi plimb privirea peste traseele de la sol. Vederea contrafluxului de hidrogen mă înfioară. Urc treptele scării metalice pînă la tabloul de comandă, mort, cu toate becurile stinse, înregistratoarele înțepenite și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
totul e în regulă, îmi spun în gînd că s-a făcut treabă bună, "noi am făcut treabă bună" ar spune inginerul-șef, accentuînd în orice afirmație cu caracter de realizare pe acest "noi"; eu, acum, în sinea mea, zic: "mecanicii, conduși de maistrul Cornea, au făcut treabă bună". Trag iarăși cu putere ușa, verific dacă s-a încuiat și plec. Pe aleea centrală, lîngă calea ferată, mă așteaptă un muncitor. A fost angajat la combinat acum cinci ani, printr-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
am fost examinator la Matematică și Fizică. Mi-amintesc că pe băiatul ăsta, după ce m-am convins că habar n-are de niște chestii elementare, l-am întrebat dacă știe pe ce lume trăiește. Era nevoie de mulți băieți, ca mecanici la noile secții, așa că a fost angajat și el. A făcut cursul de specializare, a lucrat vreo cîteva luni în secție la noi, apoi s-a transferat la sera de flori a combinatului. Cum merge treaba, Tomiță? îl întreb. Extraordinar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
vede nici un loc mai ascuns, așa că o bagă în buzunar. Ascultă, îi zic, de ce nu aerisești cu ventilatoarele? Doar nu-s nebun! Ventilatoarele au un rulment spart și fac un zgomot că-mi vine să iau cîmpii. Îți trimit un mecanic să schimbe rulmentul. Nu, că n-am timp să-l aștept. Trebuie să duc cutiuțele, pe urmă mai am treabă prin combinat. Cum vrei. Mulțumesc pentru ce mi-ai arătat! La revedere! Ies din seră bătut de gînduri, înfiorat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Dumneavoastră ați semnat-o? întreabă. Eu, răspunde Don Șef după ce privește hîrtia. E ceva în neordine? Da, răspunde Cornea, plimbîndu-se furios prin birou. Eu am un singur loc în schemă de categoria șasea specială, pe care vreau să-l dau mecanicului Crețu. E cel mai bun mecanic al meu, e prezent la orice intervenție, iar uneori, noaptea, îl aduc și de acasă. Nu dau eu categoria specială unuia pe care nici nu l-am văzut... Tovarășe Cornea..., începe Don Șef. Tovarășe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
răspunde Don Șef după ce privește hîrtia. E ceva în neordine? Da, răspunde Cornea, plimbîndu-se furios prin birou. Eu am un singur loc în schemă de categoria șasea specială, pe care vreau să-l dau mecanicului Crețu. E cel mai bun mecanic al meu, e prezent la orice intervenție, iar uneori, noaptea, îl aduc și de acasă. Nu dau eu categoria specială unuia pe care nici nu l-am văzut... Tovarășe Cornea..., începe Don Șef. Tovarășe inginer, i-o retează Cornea, eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
se mai aprobă un loc de-a șasea specială, de ce să nu-l dăm sudorului, de care am nevoie în fiecare zi?! Că și ăsta merită. Bine, am să cer directorului două locuri, zice șeful. Foarte bine! se bucură Cornea. Mecanicul Ilie, care întreține mașinile de înfășurat, merită și el. Domnule, rîde Don Șef, cu dumneata n-o mai scot la capăt. Faceți rău, Don Șef, clatină din cap Cornea, foarte rău faceți ! Fotbalistul ăsta are deja treizeci de ani. Acuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pentru cazul că ar crăpa vreo conductă cu hidrogen și ar lua foc. Legăturile electrice cu dispecerul central vor fi făcute de grupa de electroniști condusă de tovarășul Nelu Arbore. Pentru montajul exterior e nevoie de o grupă de zece-cinșpe mecanici și șase sudori: trei cu aparate autogene și trei cu aparate electrice. Lucrările de execuție aș vrea să le conducă maistrul Cornea, iar montajul îl va urmări și conduce tovarășul inginer Dinu Zaharia, după proiectul existent. Pilotarea în dublu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
gîtul profesorului. Sărut mîna la toată lumea! spun deschizînd ușa. Cobor scările în fugă. "Numai de nu m-ar apuca gripa!", gîndesc eu, suflîndu-mi nasul din mers, după ce strănut de două ori la rînd. Faceți chef, dom' inginer! îmi strigă rîzînd mecanicul Valeriu. Bună, Valeriule! Ce-i cu tine pe aici? Secretara m-a trimis să vă aduc dosarul cu documentația tehnică. Ai lucrat de dimineață. N-ai plecat acasă la ora două? îl întreb, luînd dosarul din mîna lui, mulțumindu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Ai lucrat de dimineață. N-ai plecat acasă la ora două? îl întreb, luînd dosarul din mîna lui, mulțumindu-i. Ba am plecat, îmi răspunde Valeriu. Eram în stația de autobuz cînd s-a produs explozia. Mai eram cu cîțiva mecanici. Ne-am întors cu toții în combinat parcă am presimțit c-o să fie nevoie de noi... Acum, mă întorc în secție. Zicea meșterul Cornea că o să lucrăm și noi la montajul exterior, așa-i? Așa-i. Deci se pornește, murmură el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
sute de mii numai pe sistemele electronice de siguranță... Domnul Luchian, care încă nu a terminat de verificat calculele, face semn să păstrăm liniște. Eu iau telefonul și formez numărul de la separator. Îmi răspunde Vlad. Vlad, îl întreb, au început mecanicii montajul? Da, îmi răspunde Vlad. Spune-mi, ce treabă ai cu macaraua? Scoți plafonul. E format din cinci grinzi de beton armat, acoperite cu carton gudronat. Pui cîțiva mecanici să tragă deoparte cartonul, prinzi grinzile de urechile metalice de la capete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
numărul de la separator. Îmi răspunde Vlad. Vlad, îl întreb, au început mecanicii montajul? Da, îmi răspunde Vlad. Spune-mi, ce treabă ai cu macaraua? Scoți plafonul. E format din cinci grinzi de beton armat, acoperite cu carton gudronat. Pui cîțiva mecanici să tragă deoparte cartonul, prinzi grinzile de urechile metalice de la capete, le smulgi cu macaraua și le depozitezi lîngă clădire. Ești nebun?! De ce?! Fă așa cum ți-am spus, m-am gîndit bine. Spune-mi, schimb eu tonul, mai ai ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de întrebat, că mai durează pînă ajung eu acolo. Nu, răspunde Vlad. Uite, tovarășul director general vrea să-ți vorbească. Alo, aud altă o voce în telefon, spune-mi, tovarășe Vlădeanu, mai ai nevoie de ceva? Nu, tovarășe director. Dacă mecanicii și electroniștii s-au apucat de lucru, e-n ordine. Pot da drumul la oameni? Da. Sigur? Sigur! Bine, mulțumesc! Am să anunț... Închid telefonul și-mi ridic privirea spre cei din jur: s-au îmbrăcat toți patru, gata de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
exclamă Cornea, stingînd lanterna cu care a controlat conducta. No, ce fain, mă Cornea, îi spune maistrul de la cazangerie, vezi că pe asta mere hidrojen, nu trebe să aibă nic, niși-o boabă cît inu... Voi, se întoarce el spre trei mecanici, băgați peria... Mecanicii scot dintr-o ladă o perie rotundă, din sîrmă, de diametrul conductei, o montează pe tija mașinii de curățat și o îndeasă în conductă. Își trag ochelarii pe ochi, doi prind conducta, iar al treilea manevrează mașina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
lanterna cu care a controlat conducta. No, ce fain, mă Cornea, îi spune maistrul de la cazangerie, vezi că pe asta mere hidrojen, nu trebe să aibă nic, niși-o boabă cît inu... Voi, se întoarce el spre trei mecanici, băgați peria... Mecanicii scot dintr-o ladă o perie rotundă, din sîrmă, de diametrul conductei, o montează pe tija mașinii de curățat și o îndeasă în conductă. Își trag ochelarii pe ochi, doi prind conducta, iar al treilea manevrează mașina de curățat, improvizată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ceva neclar? îi întreb. Nu, răspunde Dinu. Du-te la separator, ești așteptat. Aici o să terminăm repede. Cînd terminăm, o să te anunțăm. La tunelul de alimentare cu aer o să fie mai mult de lucru. Deja am băgat o parte din mecanici să lucreze acolo, îmi arată inginerul mecanic spre una din gurile de pătrundere în canal. Rămîn și dumnealor să ne ajute, sau au venit să vadă? întreabă el, uitîndu-se spre cei trei care mă însoțesc. Rămînem dacă-i nevoie, răspunde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
spre direcția în care merg și se întoarce, plecînd spre platforma rezervoarelor. Îmi continuu drumul, urmărind din mers brațul macaralei, plimbînd prin văzduh una din grinzile de beton cu care a fost acoperită încăperea separatorului. Sus, pe colțul clădirii, stă mecanicul Valeriu. Jos, lîngă grinzile așezate la rînd, stau cîțiva mecanici, care au ajutat la depozitarea grinzilor. Mai încolo, pe alee, stau două mașini ale pompierilor. De ce-au fost scoase, domnule, grinzile?! mă întîmpină furios Marinescu. Vreau aerisire, îi răspund
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]