3,725 matches
-
așezat jos. Balcoanele vechilor case atârnau deasupra mea ca niște ramuri dintr-o alegorică pădure a răului. În mod simbolic, autobuzul pentru Desire trecu vuind pe lângă mine, gazele motorului său Diesel înăbușindu-mă aproape. Închizând pentru o clipă ochii ca să meditez și în felul acesta să-mi recapăt forțele, se vede că am adormit, căci îmi aduc aminte că am fost trezit în mod grosolan de un polițist care stătea alături de mine și mă lovea în coaste cu vârful pantofului. Vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Royal Street, întrebându-se ce s-a mai întâmplat cu asociația femeilor. Se îndreptă cu pași tărăgănați spre cărăruia unde își ascunsese căruciorul. Își pregăti un crenvurșt și se rugă în gând să se prezinte vreun client înainte de sfârșitul zilei. Medită cu tristețe cât de jos împinsese Fortuna roata lui. Nu-și imaginase niciodată că va veni ziua în care să se roage ca cineva să-i cumpere un crenvurșt. Dar cel puțin avea un proiect admirabil gata să fie lansat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
-mi câștiga existența în mijlocul unei societăți ușuratice și nepăsătoare, am fost oprit de o veche și scumpă cunoștință (pederast). După câteva minute de conversație, prin care fără nici o greutate mi-am demonstrat superioritatea morală față de acel degenerat, m-am trezit meditând din nou la crizele timpurilor noastre. Mintea mea, necontrolabilă și poznașă ca întotdeauna, mi-a sugerat în șoaptă un proiect atât de magnific și îndrăzneț, încât am vrut să mă feresc chiar și de gândul pe care îl auzeam. „Oprește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
mari din cașmir și acestea cu șaluri din pashmina, iar acestea, la rândul lor, cu turbane de mătase Înfășurate lejer În jurul capului, colorate Întotdeauna În nuanțe de roșu. După aceea, mătușa Banu și-a anunțat pe neașteptate hotărârea la care meditase În secret de Dumnezeu știe cât timp: să se lepede de tot ce era material și lumesc și să se dedice Întru totul slujirii lui Allah. În acest scop, a declarat solemn că era gata să se supună unei perioade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
au cumpărat altă cafea și nu au lăsat-o să plătească partea ei de consumație la sfârșit. Asta era tot. Nu că n-ar fi luat În serios ziua Asyei. Dimpotrivă, o luaseră atât de În serios, Încât În curând meditau cu glas tare la conceptele de timp și moralitate, doar pentru a trece de la acestea la a se Întreba când aveau să moară și dacă exista Într-adevăr o viață de după moarte. „Există viață de după moarte și va fi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
demipensiune pentru homosexuali, o băcănie orientală și o mică piață Thai și a mers alături de trecători din toate clasele sociale până când s-a urcat În sfârșit În tramvaiul ce ducea spre Russian Hill. Sprijinindu-și fruntea de fereastra prăfuită, a meditat la „celălalt eu“ din cartea lui Borges, Labirinturi, În timp ce privea fâșiile de ceață ridicându-se la orizont. Și Armanoush avea un alt eu, unul pe care Îl păstra la distanță oriunde se ducea. Îi plăcea să se afle În orașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
o magie fascinantă și periculoasă pentru cei care erau obligați să fie realiști În viață, iar cuvintele puteau fi otrăvitoare pentru cei sortiți să fie reduși Întotdeauna la tăcere. Dacă, În calitate de copil al supraviețuitorilor, voiai Încă să citești și să meditezi, trebuia să faci asta atât de discret, de temător, de interiorizat, Încât să nu te transformi niciodată Într-un cititor Împătimit. Dacă nu te puteai abține să ai aspirații mai Înalte În viață, trebuia cel puțin să nutrești dorințe simple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
industriei textile și să refacă design-ul uniformelor galben-azurii ale uneia din cele mai mari echipe de fotbal care concura În liga națională. Design-ul cel mai apreciat de către jucătorii de fotbal Înșiși avea să câștige competiția. Între timp Asya meditase la un plan alternativ și pentru această sarcină specifică, Însă de astă dată hotărâse să-l țină numai pentru ea. Nu mai avea chef de vorbă. Ca să spunem adevărul, americanca se dovedise mult mai frumosă decât se așteptase; nu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
altin liralar icin gelmiș olmah... Asya a dat ochii peste cap, mai puțin sarcastic decât avusese intenția, Înainte să se concentreze asupra poveștii lui Armanoush. — Mi s-a spus că era un literat căruia Îi plăcea să citească și să mediteze mai mult decât orice altceva pe lume. Bunică-mea spune că-i amintesc de el. Și mie Îmi plac cărțile foarte mult, a adăugat Armanoush cu un zâmbet timid. Câțiva ascultători i-au zâmbit la rândul lor, iar după ce tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
În același timp? — Se potrivesc perfect, a remarcat Asya. Atât Johnny Cash cât și filozofia existențialistă sondează sufletul uman ca să vadă ce e Înăuntru și, Întristați de ceea ce-au găsit, fiecare Îl lasă deschis! Înainte ca Armanoush să poată medita la asta, cineva a bătut la ușă chemându-le pe amândouă să prindă ultimul tren spre micul dejun. Au găsit masa pusă doar pentru ele, fiindcă toți ceilalți luaseră deja micul dejun. Bunica și Petite-Ma plecaseră În vizită la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de Gerard de Nerval, Nopțile de Alfred Musset, Mizerabilii și Cocoșatul de la Notre-Dame de Hugo. În timp ce un soldat oacheș, cu niște ochi ca două mărgele cerceta bănuitor Contractul Social de Rousseau, Hovhannes Stamboulian nu s-a putut abține să nu mediteze la pasajele la care se holba omul fără să le vadă Într-adevăr: Omul se naște liber Însă peste tot este pus În lanțuri. În realitate, diferența e că sălbaticul trăiește Înlăuntrul său, În timp ce omul social trăiește În afara lui și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ne expunem morții În vitrină. Chipul i s-a Înăsprit vizibil când a adăugat: — Dacă vecinii voștri vor să-l vadă, atunci vor trebui să vină la piatra lui de mormânt din cimitir. În timp ce mătușa Feride s-a oprit să mediteze la sugestia aia, mătușa Cevriye, care stătea lângă ea, s-a uitat la bărbat ridicând dintr-o sprânceană, așa cum se uita la elevii ei În timpul unui examen oral când voia să-i facă să-și dea seama ei Înșiși cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
devine intolerabilă. Avusesem cumva și eu dorințe de soiul ăsta, de a scotoci prin burta mamei pentru a extrage un penis patern sîngerînd? În poza În care, stînd În brațele mamei, am privirea vioaie și expresia afectuoasă a unui teckel, meditam cumva să-i scot mațele? La urma urmei, de ce nu? Tendințele mele sadice În plină explozie! Degeaba Îmi cercetam amintirile, nu găseam nimic feroce. Nu Încercasem s-o supun pe mama la chinuri. Eram așadar normal? Zscharnack m-a lansat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
unde să recite de douăzeci și una de mii șase sute de ori pe zi „Infinită sînt, Om, Om, Om“. A renunțat la poziția yoga, ridicîndu-se cu o ușurință de care eu aș fi fost incapabil, și m-a poftit să vin să meditez În fața unei imagini a lui Vișnu. — Concentrează-te asupra Nobilului Vișnu, mi-a spus ea, și privește-L pînă ce-ți dau lacrimile. Deplasează-ți mentalul de-a lungul brațelor Sale care reprezintă perfecțiunea și eliberarea finală. Contemplă arcul Lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
să vă duceți să vă plimbați, e așa de frumos afară“ - am deschis capacul mașinii de scris, am scos un top de hîrtie din valiză și am scris În continuare la roman. La celălalt capăt al culoarului, În clipele cînd meditam, puteam auzi țăcănind mașina de scris a tatei. În toiul nopții, și el scria. Bătea la mașină mult mai repede ca mine. A doua zi, ne-am trezit amîndoi pe la amiază. Ca să am liniște, i-am spus că lucram la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
să pun În vânzare fotografii mari, la cinci mii de dolari bucata. Am cumpărat niște rame superbe pentru ele. Nu trebuie să vând decât zece și m-am aranjat. — Grozav! Dar nu vrei, totuși, să suni la poliție? Desert Rose medită o clipă. — Nu, nu am decât o zi de petrecut cu Charlie, nu vreau să o pierd la secția de poliție. Făcură câțiva pași, cercetând fiecare colțișor din holul placat cu marmură. Kitty stătea din nou ca pe ace, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
despre religie. Kitty scose albumul foto din geantă și le arătă pozele cu Matthew. — E cam bătrân... zise rusoaica. Cred că poți găsi ceva mai bun de-atât... dar pari foarte fericită alături de el. Giulia studie pozele nerăbdătoare și gânditoare. Medită puțin, apoi zise: Faceți un cuplu reușit, Înțeleg de ce Îl placi atât de mult. Carmen se uită neimpresionată la ele. — Dacă și-a Înșelat prietena cu tine, iar pe tine te Înșală cu ea, nu e decât un bogătaș fustangiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
ce anume vreau să devin și să mă creez. Suntem cu toții niște artiști care se creează și se recreează din lut. În fiecare zi. În fiecare an. Nu ești de acord? — Ba da. Total. Se plimbară până la lac, locul unde meditase atâtea ore, urmărind reflexiile de albastru, roz, roșu și auriu ale luminilor pe maiestuoșii zgârie-nori moderni de lângă Central Park West - San Remo, Beresford, El Dorado. În ultima lună colindase fiecare locșor din parc cu gândul la el, cuprinsă de dorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
retrage vasele care ocupă spațiu în magazie, pe moment nu mi-am dat seama, probabil din cauza emoției pe care am simțit-o înțelegând că există o vagă speranță de a fi în continuare furnizorul Centrului, dar apoi am început să meditez, să cuget, și mi-am dat seama că nu e ușor, ba e de-a dreptul imposibil, să îndeplinesc în același timp două sarcini, adică, să iau vasele și să fac păpușile, da, știu bine că încă n-ați spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
terminat lucrarea pe care s-a străduit s-o grăbească în olărie, a venit să-l înlocuiască. Marta i-a dus cina tatălui, apoi i-o adus-o și lui Marçal și, așezați amândoi pe banca ce fusese folosită pentru meditat, au mâncat împreună. Nici unul n-avea poftă de mâncare, fiecare din motivele lui. Nu mănânci, trebuie să fii foarte obosit, spuse ea, Destul, da, m-am dezobișnuit de efort, de aceea mi-e mai greu, spuse el. Ideea de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
publicat. Belbo era prea dezabuzat ca să le salveze, prea lipsit de apărare ca să le distrugă. Le-a Înmormântat În dulapul unchiului Carlo. Am citit timp de câteva ore. Și timp de alte câteva ore bune, până În momentul de față, am meditat asupra ultimului text pe care l-am găsit, când era gata-gata să renunț. Nu știu când l-o fi scris Belbo. Sunt nenumărate foile În care se Împletesc printre rânduri caligrafii diferite, sau aceeași caligrafie din epoci diferite. Ca și cum l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
de faptul că fiul lui cel popular, aproape adult, voia să stea acasă cu el când părea să fie căutat întruna la telefon. Atât de des, de fapt, încât Jack se gândea să-i instaleze propria linie telefonică. Singura problemă, medită Jack în timp ce răscolea prin cutiile de plastic la centrul local de închiriere, era să găsești filme pe care să-și dorească amândoi să le vadă. Ben prefera cele mai recente succese horror, în timp ce Jack avea o pasiune pentru filmele franțuzești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
bine ca oricând. Părul arămiu al lui Fran cădea peste față, în atitudinea extrem de sfioasă pe care o adopta când întâlnea persoane necunoscute, apoi îl dădu pe spate de îndată ce începu să se simtă în largul ei. Era un amestec straniu, medită Henrietta, de forță și vulnerabilitate, asemenea unui trandafir palid, delicat, care pare că nu va ține până la toamnă, dar care dăinuie mai mult decât toți rivalii cu un aer mai robust. Deodată Henrietta își dădu seama că nici unul din oaspeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
o altă decizie obtuză a distinsului nostru consiliu local. Vino, Ben, e timpul ca noi doi să mergem să ne luăm câte un Big Mac. Ceea ce o făcea să se simtă cel mai în largul ei în relația cu Laurence, medită Fran câteva săptămâni mai târziu, pe când tăia legumele pentru curry în bucătăria lui, era cât de ușor și de firesc i se părea totul. Avea senzația că găsiseră un ritm care li se potrivea ca o mănușă. Amândoi își puneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
cu gura lipită de sânul ei, în timp ce atingerea degetelor lui stârnea o văpaie mistuitoare în întreaga ei făptură. Încetează, își spuse și încercă să evoce o altă imagine, mai potrivită. Nu reuși să găsească nici una. E ciudat, nu-i așa? medită Henrietta plină de ea. Îți doreai un copil și te-ai ales cu un soț. Poate că Mama Natură chiar știe ce face. Fran se abținu să remarce că, dacă Natura știa ce face, atunci avea un plan destul de straniu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]