3,272 matches
-
Zalman, Mișu Rosner, Isidor Abramovici, M.Rozen, E.Cerbeanu, H.Herșcovici. Comercianți: Pincu Polak, David Haifler, Sigmund Segal, Jak Bojet, Efraim Pomârleanu, Max Bojet, Adolf Bercovici, Lupu Taingiu, Hoișie Moscovici, Simon Rozner, Zaharia Hecht, Leon Solomon, Louis Bercovici, David Segal. Meseriași: Ovidiu Mesinger, Avram Swartenberg, Iancu Cohn, Isac Viderman, Isac Cohn. La 5 septembrie 1939, prefectul col.Aurel Bantaș comunică Comunității că, în urma ordinului Ministerului Cultelor și Artelor nr.31661/39 s-au anulat alegerile de la Comunitatea evreilor și s-a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
regal și consilier de Coroană (10 septembrie 1940, M.O. nr.210), Partidul națiunii și gărzile Partidului Națiunii (10 septembrie 1940, M.O. nr.210), rezidențele regale (22 septembrie 1940, M.O. nr.221), breslele de lucrători, funcționari particulari și meseriași (18 decembrie 1940, M.O.nr.2989). Prin măsurile luate, generalul Ion Antonescu apărea în fața opiniei publice ca salvatorul mult așteptat. Despre generalul Ion Antonescu presa consemna că este omul Stenogramele Consiliului de Miniștri și hotarele în mare parte au
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
comisari de românizare care să supravegheze aceste întreprinderi comerciale, până ce vor fi predate românilor. La 24 decembrie 1940 s-a suspendat acordarea de noi autorizații sau prelungirea autorizațiilor existente, cu privire la capacitatea profesională a meșterilor și lucrătorilor evrei. Decizia a afectat meseriașii evrei fără aceste documente nu erau primiți la lucru. Evreii au fost afectați și de reglementările pe cale administrativă, la inițiativa ministerelor sau instituțiilor, primăriilor, prefecturilor, care s-au bazat pe legile respective. Deciziile erau un fel de interpretare și de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de autoritate monarhică. Prin decrete-legi semnate de conducătorul statului au fost desființate: Straja Țării la 8 septembrie 1940, Partidul Națiunii și gărzile Partidului Națiunii la 10 septembrie 1940, rezidențele regale la 22 septembrie 1940, breslele de lucrători, funcționari particulari și meseriași la 19 decembrie 1940. La 10 septembrie 1940, prin ordin telegrafic, nr.11707 se transmite preturilor din județ ordinul telegrafic al ministrului de interne nr.14067/1940 din ordinul d-lui general Ion Antonescu, conducătorul statului român, Partidul Națiunii este
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
poliției Tatomir se adresează Inspectoratului regional de poliție, raportând starea de spirit a populației din județul Dorohoi, cu precizarea situației grele din punct de vedere economice: comerțul stagnează din cauza evenimentelor, prețul alimentelor sunt mari și unele lipsesc, industrie nu avem, meseriașii nu au de lucru, starea de spirit a populației față de noile legiuiri este influențată de evenimente și a produs impresie. Partidele nu au activitate. Evreii sioniști nu s-au manifestat cu nimic. Informațiile de peste frontieră, din comunele județului Dorohoi ocupate
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
deci, nu erau salariați evrei. Un impact mai puternic l-a avut legea din 24 decembrie 1940, care a suspendat acordarea de noi autorizații sau, prelungirea autorizațiilor existente cu privire la capacitatea profesională a meșterilor și lucrătorilor evrei. Decizia a lovit în meseriașii evrei, care, fără aceste documente, emise de Ministerul Muncii, nu puteau să-și exercite meseriile. Dintr-o situație statistică din anul 1941, numărul meseriașilor evrei, cărora nu li s-a dat autorizații sau certificate de capacitate profesională, era de 112, din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
autorizații sau, prelungirea autorizațiilor existente cu privire la capacitatea profesională a meșterilor și lucrătorilor evrei. Decizia a lovit în meseriașii evrei, care, fără aceste documente, emise de Ministerul Muncii, nu puteau să-și exercite meseriile. Dintr-o situație statistică din anul 1941, numărul meseriașilor evrei, cărora nu li s-a dat autorizații sau certificate de capacitate profesională, era de 112, din care 47 au dat și examen pentru obținerea certificatului de capacitate profesională. Politica de românizare a avut un efect dăunător economiei. Într-un
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de capacitate profesională. Politica de românizare a avut un efect dăunător economiei. Într-un buletin economic întocmit de șeful poliției se precizează: „bănci pe raza teritoriului urban sunt 8: 3 în Dorohoi (Banca populară română, Banca de credit mărunt, Banca meseriașilor români - în 1940 a fost desființată banca fraților Zelțer), 2 în Darabani și 2 în Săveni. Situația era grea: încasările sunt micșorate, depunerile sunt foarte mici, retragerile sunt accentuate. Credite nu se acordă decât numai membrilor. Comerțul suferă din cauză că nu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în general, munca obligatorie a evreilor s-a desfășurat sub semnul utilității acesteia pentru interesul local. Instituțiile locale, care au solicitat și utilizat munca evreilor din Dorohoi, în repetate rânduri Prefectura județului Dorohoi solicită repartizarea unui număr de 10 evrei meseriași pentru lucrări de reparații. 810 La 22 mai 1942, Regimentul 29 infanterie solicită repartizarea unor evrei meseriași pentru lucrări de reparații la acoperiș. La 9 ianuarie 1942, legiunea de jandarmi Dorohoi solicită cercului de recrutare repartizarea unor meseriași evrei: croitori
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
locale, care au solicitat și utilizat munca evreilor din Dorohoi, în repetate rânduri Prefectura județului Dorohoi solicită repartizarea unui număr de 10 evrei meseriași pentru lucrări de reparații. 810 La 22 mai 1942, Regimentul 29 infanterie solicită repartizarea unor evrei meseriași pentru lucrări de reparații la acoperiș. La 9 ianuarie 1942, legiunea de jandarmi Dorohoi solicită cercului de recrutare repartizarea unor meseriași evrei: croitori și cizmari. Poliția Dorohoi solicită repartizarea unor evrei croitori și cizmari pentru lucrări de reparații ale uniformelor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
10 evrei meseriași pentru lucrări de reparații. 810 La 22 mai 1942, Regimentul 29 infanterie solicită repartizarea unor evrei meseriași pentru lucrări de reparații la acoperiș. La 9 ianuarie 1942, legiunea de jandarmi Dorohoi solicită cercului de recrutare repartizarea unor meseriași evrei: croitori și cizmari. Poliția Dorohoi solicită repartizarea unor evrei croitori și cizmari pentru lucrări de reparații ale uniformelor. La 18 aprilie 1942, medicul orașului înaintează poliției un tabel cu numele a 10 evrei pe care cercul de recrutare i-
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
se prezenta la ordinul Cercului de recrutare. În realitate, au fost victimele lipsei de comunicare între instituțiile, ce trebuiau să aibă un rol clar în desfășurarea muncii obligatorii, pe care evreii trebuiau să o presteze. În fapt, cei doi evrei meseriași au fost luați la Regimentul 29 Infanterie, pentru executarea unor lucrări de reparații, dar nu au solicitat repartizarea lor de către Cercul de recrutare. Pe data de 2 iulie 1942, cei doi evrei au fost arestați, la ordinul nr.267/1942
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în lagărul de la Edineț este confirmată de registrul lagărului, fără precizarea duratei de pedeapsă. Fără îndoială, munca obligatorie a evreilor din Dorohoi a contribuit la optimizarea activității unor instituții din oraș. În multe situații erau solicitați Cercului de recrutare evrei meseriași, chiar cu precizarea concretă a datelor personale ale evreilor. De exemplu, directorul Camerei agricole Dorohoi, Al.Stavrat, cu adresa nr.5751 din 10 iunie 1942 către Poliția Dorohoi spune că: „s-au făcut intervențiile necesare la Prefectura Dorohoi pentru a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ca acești evrei să rămână la Cameră. Conductori tractori: David Zoler, Lecca Zoler, Alter Solomon; sortatori de piei de miel de rasă caracul la secțiile Hănești și Trestiana: Zisu Calman, Herșcu Chitlaru; fierari: Ungureanu Avram Pohaci, Ciubotaru Șmil, Croitoru Șmil. Meseriași evrei, în special croitori, cizmari, curelari, erau solicitați pentru munca obligatorie, la instituții precum Poliția Dorohoi, Legiunea de jandarmi, Regimentul 29 infanterie. La 19 decembrie 1941, comandantul Cercului de recrutare, lt.col. Emil Săculeanu trimite Poliției Dorohoi, un tabel cu numele
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
croitori, cizmari, curelari, erau solicitați pentru munca obligatorie, la instituții precum Poliția Dorohoi, Legiunea de jandarmi, Regimentul 29 infanterie. La 19 decembrie 1941, comandantul Cercului de recrutare, lt.col. Emil Săculeanu trimite Poliției Dorohoi, un tabel cu numele a 16 evrei meseriași: croitori și cizmari și cere să se asigure prezența acestora pentru prestarea muncii obligatorii la Legiunea de jandarmi Dorohoi, după care să fie trimiși Regimentului 29 Infanterie Dorohoi. De asemenea, cu adresa nr.42079 din 16 decembrie 1942, Poliția Dorohoi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
din 8 aprilie 1942. Prin adresă se cere intervenția la Comandament pentru aprobarea rămânerii la această instituție la muncă obligatorie, cu motivația că sunt necesari executând toate reparațiile și lucrul la detașamentul de gardieni publici ai acestei poliții. Nu există meseriași printre gardieni, să se ceară la Cercul de recrutare meseriași evrei. Evreii prestau muncă obligatorie la chemarea Cercului de recrutare, însă, în mod evident, instituțiile din oraș, pentru anumite lucrări, solicitau numai evrei meseriași. În special evreii meseriași beneficiau de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Comandament pentru aprobarea rămânerii la această instituție la muncă obligatorie, cu motivația că sunt necesari executând toate reparațiile și lucrul la detașamentul de gardieni publici ai acestei poliții. Nu există meseriași printre gardieni, să se ceară la Cercul de recrutare meseriași evrei. Evreii prestau muncă obligatorie la chemarea Cercului de recrutare, însă, în mod evident, instituțiile din oraș, pentru anumite lucrări, solicitau numai evrei meseriași. În special evreii meseriași beneficiau de carnete de scutire de muncă obligatorie, în condițiile în care
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
publici ai acestei poliții. Nu există meseriași printre gardieni, să se ceară la Cercul de recrutare meseriași evrei. Evreii prestau muncă obligatorie la chemarea Cercului de recrutare, însă, în mod evident, instituțiile din oraș, pentru anumite lucrări, solicitau numai evrei meseriași. În special evreii meseriași beneficiau de carnete de scutire de muncă obligatorie, în condițiile în care, munca lor era considerată necesară de vreo instituției din oraș. Acest lucru pune în evidență că procesul de înlocuire a evreilor cu românii, în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Nu există meseriași printre gardieni, să se ceară la Cercul de recrutare meseriași evrei. Evreii prestau muncă obligatorie la chemarea Cercului de recrutare, însă, în mod evident, instituțiile din oraș, pentru anumite lucrări, solicitau numai evrei meseriași. În special evreii meseriași beneficiau de carnete de scutire de muncă obligatorie, în condițiile în care, munca lor era considerată necesară de vreo instituției din oraș. Acest lucru pune în evidență că procesul de înlocuire a evreilor cu românii, în multe sectoare de activitate
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
vreo instituției din oraș. Acest lucru pune în evidență că procesul de înlocuire a evreilor cu românii, în multe sectoare de activitate nu a fost atât de ușor de făcut și că, autoritățile trebuiau să accepte necesitatea utilizării muncii evreilor meseriași care nu au putut fi înlocuiți cu români. De exemplu, la 29 iulie 1942, Cercul de recrutare pune în vedere Poliției că evreii birjari, cotiugari, sacagii au scutire de muncă obligatorie numai până la 30 septembrie 1942 și solicită luarea de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
41950, maior Velicu P., comandantul Cercului teritorial Dorohoi cere Poliției să aducă la cerc pentru 10 decembrie pe evreii cu carnetele de scutire. Până la 15 aprilie 1943, când încetează orice activitate economică a evreilor din Dorohoi, o parte a evreilor meseriași din oraș și-au putut exercita profesiunile pe baza autorizațiilor emise de autorități. În perioada guvernării lui Ion Antonescu, instituțiile comunitare evreiești și-au păstrat rolul de a coordona activitatea unor așezăminte de cult, cultură, învățământ și asistență socială. Până în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
doi rabini au adresat o cerere Comunității, în care arată starea grea a familiilor lor, solicită să aibă autorizația Comunității pentru a oficia căsătorii, sub controlul secției cultului. Rugăm a da avizul dvs. O altă problemă era legată de situația meseriașilor, care nu puteau să-și exercite meseriile fără brevet sau cărți de lucrător. La 1 februarie 1941, Camera de muncă Suceava, dă o Înștiințare, în urma ordinului circular al Ministerului muncii nr.12983 din 9 ianuarie 1941, și al ordinului Subinspectoratului
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cărți de lucrător. La 1 februarie 1941, Camera de muncă Suceava, dă o Înștiințare, în urma ordinului circular al Ministerului muncii nr.12983 din 9 ianuarie 1941, și al ordinului Subinspectoratului muncii Rădăuți, nr.296 din 30 ianuarie 1941, potrivit căreia, meseriașii evrei, lucrători și meșteri, aveau obligația să depună cărțile de lucrător și meșter preschimbate și eliberate și brevete de meserie la Oficiul Camerei de muncă Dorohoi pentru a fi revizuite. La 19 martie 1941, președintele Comunității solicită Federației Uniunilor Comunităților
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
obligația să depună cărțile de lucrător și meșter preschimbate și eliberate și brevete de meserie la Oficiul Camerei de muncă Dorohoi pentru a fi revizuite. La 19 martie 1941, președintele Comunității solicită Federației Uniunilor Comunităților Evreiești din România soluționarea problemei meseriașilor evrei, care au primit înștiințări ca să închidă atelierele. Inspectoratul muncii Rădăuți, cu nr.252 din 26 martie 1941, cerea Camerei de muncă Dorohoi să aplice ordinele transmise cu nr.102737 din 26 noiembrie 1940 și nr.105325 din 5 decembrie
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și-a încetat activitatea la sfârșitul lunii iunie 1941, ca urmare a faptului că, mulți consilieri din comitet au fost internați ca ostatici. Pe de altă parte, internarea în lagăre a fruntașilor vieții economice, comercianți, mari proprietari sau industriași și meseriași, a făcut ca din cele 14000000 lei, sumă impusă pentru subscrieri pentru evreii din Dorohoi, să nu fie strânsă decât 7500000 lei. În această situație, președintele girant, Pincu Polak, se adresează Prefecturii județului, motivând neîndeplinirea subscrierilor și cerând ajutorul pentru
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]