14,331 matches
-
pasă? Soția ta e o femeie care aproape că nu vorbește în comparație cu nevasta mea, colesterol nu ai, engleza nu știi, dacă întârzii undeva zece minute, n-ai probleme, în timp ce eu sunt proprietar, depind de greva de la bursă și de buletinul meteorologic... Hai să te fac o tablă., mai bine.. O.K.? Jucăm table. Patru partide. Cine câștigă? Dânsul, numai el. - Cred și eu, oftează partenerul meu, ai un noroc nemaipomenit. Când jucam pe un șekel partidă, câștig eu. Ia să fi
SCHIŢE UMORISTICE (71) – CINE E MAI NOROCOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369235_a_370564]
-
nostalgii fără un obiect limpede sau chiar neobiectivate, nefundamentate nici măcar în plan oniric și multe alte locuri comune. Fiindcă G. îmi dă știre pe mail că peste „baltă” este cald în exces, iar aici plouă deci, carevasăzică suntem în „contradicție meteorologică”, suntem siiți de mama-natură să stăm la „acioală” și să sporovăim...Ieri, la biserica din „Doamna Ghica” am văzut ceva ce m-a trăznit de-a binelea: un fost profesor de-am meu de geografie din liceu, pilangiu din câte
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369272_a_370601]
-
și cauze antropice de tipul accidentelor industriale, atacurilor teroriste și al conflictelor armate. Fenomenul producerii dezastrelor naturale este cauzat, într-o proporție din ce în ce mai mare, de schimbările climatice care au dus la creșterea frecvenței și intensității evenimentelor meteorologice extreme, cum ar fi furtuni, inundații și secete. Alți factori care contribuie la trendul producerii dezastrelor includ urbanizarea accelerată și globalizarea, care conduc la creșterea impactului asupra economiilor și comunităților din întreaga lume. Deși globalizarea aduce multe beneficii și oportunități
STRATEGIA din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285383]
-
prin intermediul căreia utilizatorii pot fi alertați în cazul producerii diferitelor situații de urgență din zona în care se află, dar și înaintea producerii acestora în cazul în care pot fi anticipate sau pot afla informații cu privire la atenționările meteorologice în vigoare. Cu toate că la nivelul DSU există preocuparea continuă de creștere a gradului de informare, conștientizare și pregătire a populației în vederea consolidării unor deprinderi corecte de a reacționa în diferite situații de urgență, campaniile de pregătire și
STRATEGIA din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285383]
-
5m. Peștera are numeroase galerii, fiind chiar labirintică. Suma toturor acestora este de 120m. Această peșteră se încadrează în categoria peșterilor cu ventilație bidirecțională permanentă - o singură deschidere și cu un microclimat de perturbație deoarece se află aproape de suprafață, factorii meteorologici, spunându-și astfel cuvântul. Doru Platon și Oana Chachula au realizat următoarea schiță, împărțind peștera pe șase săli. 4.2.1. Colonia de hibernare din Grota Mare În Grota Mare în perioada cuprinsă între lunile octombrie 2004 - martie 2005 am
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
precisă în fizica atmosferei. Cu toate că acestea, el tinde să înglobeze, evenimente din troposferă asociate cu mișcările atmosferice caracterizate prin scări spațiale de ordinul sutelor de metri și mai mult, și scări de timp de ordinul a câtorva zile. În sens meteorologic, noțiunea de vreme se referă la totalitatea fenomenelor și proceselor atmosferice ce caracterizează starea fizică atmosferei la un moment dat, într-un anumit loc. Succesiunea în timp a stărilor fizice ale atmosferei într-un punct dat, reprezintă evoluția (mersul) vremii
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
pe de altă parte. Termenul de climat se referă la caracteristicile atmosferei pentru scări de timp mai mari, mediate, de regulă, pe o perioadă de ordinul anilor. Înțelegerea climatului și a evoluțiilor sale nu necesită cunoașterea completă a fiecărui eveniment meteorologic; invers, există procese fizice care operează la scări de timp mari și care sunt nesemnificative pentru prognozarea vremii, în schimb joacă un rol crucial în prognozele climatice. Un exemplu în acest sens îl constituie transferul de căldură din straturile adânci
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
în primul rând, de amplificarea efectului de seră, datorită nivelurilor crescute de bioxid de carbon rezultat din arderile combustibililor fosili, precum și de consecințele defrișărilor masive ale pădurilor tropicale. Date fiind scările de timp implicate (în raport cu intervalul de acoperit de înregistrărilor meteorologice, de circa 150 ani), evidențierea variațiilor climatice este în sine o problemă dificilă. Totuși, ultimele estimări indică o creștere a temperaturii medii a aerului de circa 0,74 oC** în decursul ultimului secol. În același timp, este și mai dificil
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
și globul terestru). Întrucât sistemul climatic nu se pretează la efectuarea de experimente controlate, se apelează la metode atmosferice sofisticate (în același timp, supra-simplificare în raport cu multitudinea factorilor implicați, din cauza dificultăților de calcul), pentru a identifica relațiile cauzale. 6 6. Elemente meteorologice și fenomene atmosferice Atmosfera Pământului se caracterizează printr-un dinamism accentuat, se află într-o permanentă mișcare, ea participă global la mișcările periodice de rotație și revoluție ale Pământului, efectuând, în același timp, o mișcare complexă în raport cu suprafața
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
al proceselor care au loc în cuprinsul său, starea atmosferei globale, ca și a diferitelor regiuni, suferă modificări continue. În scopul caracterizării cantitative a stării atmosferei, la un moment determinat de timp, se utilizează o serie de mărimi denumite elemente meteorologice (parametri de stare ai atmosferei, elemente hidrodinamice-în cazul unora dintre ele): temperatura, presiunea, densitatea și umiditatea aerului; viteza vântului; cantitatea, înălțimea și conținutul (debitul) de apă, întinderea orizontală și verticală ale norilor; intensitatea precipitațiilor; limita de vizibilitate meteorologică etc. O
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
denumite elemente meteorologice (parametri de stare ai atmosferei, elemente hidrodinamice-în cazul unora dintre ele): temperatura, presiunea, densitatea și umiditatea aerului; viteza vântului; cantitatea, înălțimea și conținutul (debitul) de apă, întinderea orizontală și verticală ale norilor; intensitatea precipitațiilor; limita de vizibilitate meteorologică etc. O noțiune larg răspândită în meteorologie este de asemenea aceea de fenomen atmosferic; aceasta se referă la un proces fizic determinat, care este însoțit de variații rapide de stare a atmosferei. Din cadrul fenomenelor atmosferice fac parte ceața, grindina, viscolul
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de stare a atmosferei. Din cadrul fenomenelor atmosferice fac parte ceața, grindina, viscolul, poleiul, roua, chiciura, înghețul, precipitațiile, norii (în întregul lor), aureolele polare, tornadele, uraganele ș.a. Variațiile continue spațiale și temporale ale stării atmosferei au ca rezultat modificări ale elementelor meteorologice și ale fenomenelor atmosferice, definește, după cum s-a arătat mai sus, noțiunea de vreme. În acest sens, se poate vorbi despre vremea într-un punct dat din spațiu, vremea într-o regiune sau alta, pe autostradă etc. Fizica atmosferei acordă
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
despre vremea într-un punct dat din spațiu, vremea într-o regiune sau alta, pe autostradă etc. Fizica atmosferei acordă o atenție deosebită stabilirii relațiilor cauză - efect, ca și a intercondiționărilor, descoperirii legităților interne, specifice fenomenelor atmosferice. 7. Gradientul elementelor meteorologice Să notăm cu F un element meteorologic arbitrar, care trebuie să depindă, în cazul general, de coordonatele spațiale și de timp: Totalitatea valorilor elementului meteorologic (scalar sau vectorial) în întreg spațiul sau într- un domeniu spațial finit poartă numele de
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
spațiu, vremea într-o regiune sau alta, pe autostradă etc. Fizica atmosferei acordă o atenție deosebită stabilirii relațiilor cauză - efect, ca și a intercondiționărilor, descoperirii legităților interne, specifice fenomenelor atmosferice. 7. Gradientul elementelor meteorologice Să notăm cu F un element meteorologic arbitrar, care trebuie să depindă, în cazul general, de coordonatele spațiale și de timp: Totalitatea valorilor elementului meteorologic (scalar sau vectorial) în întreg spațiul sau într- un domeniu spațial finit poartă numele de câmpul acelui element. Pentru caracterizarea distribuției spațiale
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
cauză - efect, ca și a intercondiționărilor, descoperirii legităților interne, specifice fenomenelor atmosferice. 7. Gradientul elementelor meteorologice Să notăm cu F un element meteorologic arbitrar, care trebuie să depindă, în cazul general, de coordonatele spațiale și de timp: Totalitatea valorilor elementului meteorologic (scalar sau vectorial) în întreg spațiul sau într- un domeniu spațial finit poartă numele de câmpul acelui element. Pentru caracterizarea distribuției spațiale a elementelor meteorologice la un moment fixat de timp, se introduce noțiunea de suprafețe echiscalare, ce reprezintă suprafețele
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
trebuie să depindă, în cazul general, de coordonatele spațiale și de timp: Totalitatea valorilor elementului meteorologic (scalar sau vectorial) în întreg spațiul sau într- un domeniu spațial finit poartă numele de câmpul acelui element. Pentru caracterizarea distribuției spațiale a elementelor meteorologice la un moment fixat de timp, se introduce noțiunea de suprafețe echiscalare, ce reprezintă suprafețele de valoare constantă a elementului respectiv (locul geometric al punctelor în care elementul meteorologic considerat are valoare constantă). Ecuația suprafeței echiscalare a elementului F este
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
numele de câmpul acelui element. Pentru caracterizarea distribuției spațiale a elementelor meteorologice la un moment fixat de timp, se introduce noțiunea de suprafețe echiscalare, ce reprezintă suprafețele de valoare constantă a elementului respectiv (locul geometric al punctelor în care elementul meteorologic considerat are valoare constantă). Ecuația suprafeței echiscalare a elementului F este de forma: Unde C este o constantă pentru o suprafață echiscalară dată, însă cu valori diferite pentru suprafețe diferite. Aceste izosuprafețe poartă denumiri specifice, în funcție de natura elementului F: izostatice
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
cu valori diferite pentru suprafețe diferite. Aceste izosuprafețe poartă denumiri specifice, în funcție de natura elementului F: izostatice - în cazul densității, izoterme-în cazul temperaturii, izobarice - în cazul presiunii, izograme - în cazul umidității specifice ș.a.m.d. Prin urmare, proiecția gradientului unui element meteorologic pe o direcție dată este egală cu derivata parțială (cu semn schimbat) a elementului respectiv pe direcția considerată. De interes practic deosebit sunt proiecțiile gradientului pe direcția orizontală și cea verticală. Vom alege direcția orizontală astfel încât să coincidă cu direcția
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
orizontală și cea verticală. Vom alege direcția orizontală astfel încât să coincidă cu direcția normalei n la curba de intersecție a suprafețelor echiscalare cu suprafața orizontală (mai exact, cu suprafața de nivel). În fiecare punct al unei astfel de curbe, elementul meteorologic își conservă valoarea, de aceea curbele de acest tip sunt denumite izoliniile elementului respectiv: izobare, izoterme, izostere (în cazul densității) etc. Aplicând relația (1.6), se obțin expresiile pentru proiecția orizontală, Întrucât întotdeauna presiunea descrește cu înălțimea, gradientul vertical de
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
termosfera și exosfera, separate prin straturi de tranziție. În fig.2.1. și în tabelul 2.1 sunt indicate pozițiile de denumirile acestor straturi. Limitele lor pot suferi modificări importante pe parcursul unui an calendaristic, în funcție de latitudine, anotimp și situația meteorologică. Astfel, de exemplu, altitudinea tropopauzei oscilează între 8 și 18 km. În funcție de compoziția aerului, atmosfera este împărțită în homosferă și heterosferă. În primul strat, cuprins între suprafața terestră și altitudinea de circa 106 km, conținutul relativ al componentelor gazoase principale
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
atmosferei cu suprafața terestră, atmosfera este împărțită în stratul limită și atmosfera liberă. În stratul limită (cu lățimea de 1 - 1,5 km), mișcările aerului sunt puternic influențate de formele de relief și de forțele de frecare turbulentă. Aici elementele meteorologice înregistrează variații diurne pronunțate; de exemplu, viteza vântului crește, de regulă, cu altitudinea, rotindu-și direcția spre dreapta. În acest strat se produc schimburi intense de impuls, căldură și vapori de apă între atmosferă și suprafața terestră și ocean; de
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
a impurităților, proprietăților optice ale atmosferei, procesele de condensare a vaporilor de apă ș.a. De aici și diferența dintre troposferă și celelalte straturi în ceea ce privește gradul de poluare, umezeală, formarea continuă a norilor. În troposferă se produc principalele fenomene meteorologice, care determină vremea. Ea prezintă deseori instabilități, aici luând naștere mișcări verticale și orizontale intense ale aerului. Troposfera concentrează aproape întreaga cantitate de vapori de apă din atmosferă, aici iau naștere principalele fronturi atmosferice, se formează norii și precipitațiile. Investigațiile
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
deseori instabilități, aici luând naștere mișcări verticale și orizontale intense ale aerului. Troposfera concentrează aproape întreaga cantitate de vapori de apă din atmosferă, aici iau naștere principalele fronturi atmosferice, se formează norii și precipitațiile. Investigațiile directe prin metode aerologice și meteorologice au evidențiat o serie de neomogenități semnificative ale troposferei, pe baza cărora acestea a fost împărțită în trei straturi principale. 1. Stratul inferior, sau stratul de excitare- stratul cel mai de jos, care se întinde până la altitudinea de 1-1.5
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
a modului de variație a temperaturii cu înălțimea-prezența inversiunii termice sau scăderea foarte lentă, aproape izotermie-se și determină , de regulă, poziția tropopauzei. Tropopauza este considerată ca suprafață de separație de ordinul întâi. Aceasta reprezintă suprafețele pentru care valorile mărimilor meteorologice variază în salt, mărimea propriu- zisă fiind continuă. În cazul suprafețelor de separație de ordinul zero, elementele meteorologice sunt acelea care variază în salt. Ca exemplu, suprafețele fronturilor în atmosferă, unde temperatura, densitatea și viteza vântului (presiunea) prezintă discontinuități. Stratosfera
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
determină , de regulă, poziția tropopauzei. Tropopauza este considerată ca suprafață de separație de ordinul întâi. Aceasta reprezintă suprafețele pentru care valorile mărimilor meteorologice variază în salt, mărimea propriu- zisă fiind continuă. În cazul suprafețelor de separație de ordinul zero, elementele meteorologice sunt acelea care variază în salt. Ca exemplu, suprafețele fronturilor în atmosferă, unde temperatura, densitatea și viteza vântului (presiunea) prezintă discontinuități. Stratosfera se întinde de la limita tropopauzei, adică de la altitudinea medie de 12 km (pentru zona temperată), până la înălțimea de
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]