6,122 matches
-
să auzi sunete să fie valorificată profund, persoana deficientă de auz trebuie practic să învețe să vorbească, să emită un anumit sunet, să-și dozeze intensitatea vocii, să respire corect în exprimare<footnote Stănică I.; Ungar E.; Benescu C., Probleme metodice de tehnica vorbirii și labiolectură, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1983, pp.36-40 footnote>, să diferențieze eficient sunete asemănătoare, să cunoască semnificațiile variate ale cuvintelor. Într-un cuvânt, individul trebuie să se adapteze la noua realitate, dar nu singur, ci
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
nu se văd pe buze și, prin urmare, se învață și se disting mult mai dificil. Alte consoane ca și p, b, m se confundă în citirea labială, facilitând numitele “omonime vizuale”<footnote Stănică I.; Ungar E.; Benescu C., Probleme metodice de tehnica vorbirii și labiolectură, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1983, pp.216-219 footnote>. Labiolectura devine astfel un act psihic pentru că înțelegerea mesajului nu depinde doar de impulsurile optice, ci și de contextul semantic al frazei. Se impune, de asemenea
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
iar ei, la rândul lor, ne învață să prețuim mai mult ceea ce avem și ceea ce știm! Bibliografie: Mititiuc I. (1999), Ghid practic pentru identificarea și terapia tulburărilor de limbaj, Ed. Cantes, Iași Stănică I.; Ungar E.; Benescu C. (1983), Probleme metodice de tehnica vorbirii și labiolectură, Ed. Didactică și Pedagogică, București Țîrdea V. (1974), Metodica predării pronunției în școlile speciale de surzi, Ed. Didactică și Pedagogică, București
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
ceea ce știm! Bibliografie: Mititiuc I. (1999), Ghid practic pentru identificarea și terapia tulburărilor de limbaj, Ed. Cantes, Iași Stănică I.; Ungar E.; Benescu C. (1983), Probleme metodice de tehnica vorbirii și labiolectură, Ed. Didactică și Pedagogică, București Țîrdea V. (1974), Metodica predării pronunției în școlile speciale de surzi, Ed. Didactică și Pedagogică, București
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
sau adenocarcinom prezintă metastaze în ganglionii limfatici. Scopul principal al limfadenectomiei este de a minimaliza eroarea stadializării, de a reduce riscurile recidivei loco regionale și prin creșterea numărului pacienților cu rezecție Ro să îmbunătățească rata vindecării. În cancerul pavimentos, limfadenectomia metodică cu evaluarea numărului ganglionilor invadați este de semnificație prognostică (Akiyama, 1994Ă ca și proporția ganglionilor invadați față de cei extirpați (Roder, 1994Ă. Deși există un entuziasm considerabil pentru efectuarea limfadenectomiei în 3 câmpuri (abdomen, torace și gâtă în Japonia (Akiyama, 1994Ă
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
extirpați (Roder, 1994Ă. Deși există un entuziasm considerabil pentru efectuarea limfadenectomiei în 3 câmpuri (abdomen, torace și gâtă în Japonia (Akiyama, 1994Ă, această abordare nu a fost prea răspândită în rândul chirurgilor occidentali. Este totuși indiscutabil că această disecție ganglionară metodică contribuie la acuratețea stadializării finale a bolii. Rezultatele au arătat că în absența tumorii reziduale există o îmbunătățire a supraviețuirii la 5 ani în comparație cu operațiile incomplete (Roder 1994, Lerut 1994Ă. Disecția ganglionară formală într-un câmp este limitată la abdomen
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
al disecției radicale în eventuala cură a b În ciuda metodelor de diagnostic de care dispunem este extrem de dificilă detectarea tuturor ganglionilor pozitivi și markerii tumorali, nu pot detecta și localiza micrometastazele. De aceea Akiyama face de rutină ablația completă și metodică a ganglionilor din cele 176 preoperatorie a fost negativă. Autorul recunoaște că uneori aceasta a fost o atitudine exagerată și uneori nu a fost necesară. În cazuri selectate poate fi recomandată o erse asupra avantajelor și dezavantajelor disecției ganglionare în
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
rapid, propriile adevăruri indubitabile. Cât de fertile au fost ele și cât de închegată structura metafizicii lui, vom căuta să răspundem mai târziu. Descartes își caută adevărul, însă nu caută oricum, o certitudine oarecare sau niște “certitudini inconexe”) ci caută metodic pentru că vrea să obțină acea certitudine, ca prim adevăr, pe care să poată construi mai târziu, un sistem de certitudini și o lume sigură. Vrea un singur și prim adevăr pe care să se poată sprijini pentru a le obține
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
vom identifica, printr-o sumară analiză comparativă în ce măsură și sub ce formă se regăsesc ele în gîndirea medievală, decelînd în final strategia recreatoare, modul în care prejudecățile sunt înlăturate și înlocuite cu adevărul personal. În Meditații, temele majore sunt: îndoiala metodică și hiperbolă, natura cunoașterii, cogito-ul, raportul spirit-corp și încercarea de a concilia Dumnezeul bun cu existența erorii omenești. Nici una dintre ele nu este abordată în premieră absolută de către Descartes. În secolul IV, Sfîntul Augustin le analizase deja pe toate. El
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
fundamentării adevărului cert pe baze demonstrate riguros și mai mult, a evidențiat falsitatea multora din ideile considerate ca adevărate. Tot atunci și-a exprimat Descartes convingerea că adevărul cert este accesibil doar dacă în prealabil s-a desfășurat o cercetare metodică. Toate aceste idei ce vizau necesitatea unui criteriu pentru deosebirea adevărului de fals, indispensabilitatea metodei și posibilitatea omului de a accede la, și de a descoperi un adevăr absolut cert sunt absolut noi în epocă, printre contemporanii lui Descartes deși
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ascunsă între cele patru ziduri pe care le va dărâma, unul câte unul: simțirile, visul, imaginația, Dumnezeu înșelător. II.6. Solitudinea și solipsismul cartesian Este știut faptul că punctul de plecare al gîndirii filosofice și științifice la Descartes este îndoiala metodică însă ea nu se poate desfășura oricum, oriunde, în orice condiții. Ducînd o viață comună, în mijlocul mulțimii sau acaparat de preocupările zilnice nu poți face metafizică. Descartes știe la fel de bine ca majoritatea filosofilor, că o condiție sine qua non a
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
el îi cercetezi toate încăperile și cotloanele. Descartes era însă absolut singur cînd și-a început explorarea de sine și nu uită din cînd în cînd să atragă atenția că e vorba de un exercițiu personal. Combinarea acestei însingurări autoimpuse, metodice oarecum, cu «eul», a atras calificarea filosofiei cartesiene ca fiind, finalmente, solipsism. Dacă e să corelăm starea de fapt în care spiritul cartesian se descoperă pe sine, concluzia la care el ajunge și etimologia cuvîntului solipsism, avem toate motivele să
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
accede la o realitate în întregime interioară. Trebuie într-un fel să pierzi lumea sensibilă pentru a te regăsi pe tine însuți. Aceasta este azi mai mult decât oricînd un fapt de înțelept mai curînd decât unul de savant. Îndoiala metodică este o asceză. Reflexia pe care o creează este una esențialmente filosofică și în acest sens ea este o inițiere și o conversiune spirituală. Acest aspect al cartesianismului corespunde perfect cu paradigmele produse de filosofia antică: ) În legătură cu aceasta Ruedi Imbach
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
poate că nu vor fi pe gustul întregii lumi.”) Altfel spus, mai clar, Descartes, are conștiința stranietății demersului său. Ori aceasta nu e decât influența tradițională a filosofiei de a repune în discuție ceea ce este admis în mod obișnuit. Îndoiala metodică nu vizează această tradiție, oricare ar fi noile adevăruri pe care ne permite să le descoperim. III.2.Implicații antropologice și finalitatea îndoielii cartesiene Linia originală a scrierilor metafizice ale lui Descartes este de departe trasată prin ținta pe care
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
nici un cartesian nu a reușit să-l egaleze. Pentru a-și găsi propriul punct de sprijin, Cartesius aduce în discuție, cu suficientă îndrăzneală dar cu o limpezime doar aparentă, întregul aparat rațional al omului, pe care îl demontează atât de metodic în cele mai mici componente ale sale încât la finele acestei acțiuni va descoperi axul ce mișcă și susține ferm pașii acestuia spre cunoaștere și știință. La capătul teoriei sale complexe și atât de controversate, Descartes indică direct, la 14
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Rău nu are și nu poate avea corespondent în realitatea obiectivă, căci este o creație artificială, subiectivă, transparentă pentru autorul ei. ) Complementaritatea celor două ipoteze, faptul că ele relaționează, stă în aceea că ambele, fiecare în felul ei, servesc îndoiala metodică. Comentariul lui Gouhier este completat de cel al lui F.Alquie care nuanțează diferența în relație a celor două ipoteze. Și pentru Alquie, Geniul Rău este doar un mijloc de îndoială și nicidecum un motiv, o cauză a acesteia; el
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
și nebunia sunt folosite și de Sfîntul Augustin pentru a ilustra eroarea pe care o strecoară în minte informațiile venite pe calea simțurilor. ) Felul în care Descartes prezintă argumentele visului și nebuniei, ține, ca și Geniul Rău, tot de rațiuni metodice, căci cu ajutorul lor se epuizează complet ipoteza că simțurile ne înșeală câteodată, întemeindu se prin aceasta justețea concluziei: .) În 1963 J.Derrida ) susține o conferință din care interesează remarcile făcute în urma recitirii Meditațiilor: tema somnului generalizat este conexă cu eroarea
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
nu este întâmplător, cu atât mai puțin îndoiala al cărui obiect este totul, iar obiectivul, certitudinea. Elementele supuse îndoielii sunt cât se poate de concrete: lumea fizică, propriul corp, informațiile senzoriale și chiar validitatea raționamentelor matematice; mai mult încă, îndoiala metodică, în fond, nici nu este îndoială. Astfel, deși Geniul Rău și Dumnezeu înșelător nu au corespondență în concret, indicînd prin aceasta nivelul transcendent, ele se opresc pe marginea prăpăstiei dincolo de care rațiunea devine inutilă și este anihilată, iar în om
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
adevărului, a unor idei clare și distincte. Dar de fapt și Descartes pleacă tot de la o convingere, anume aceea că tocmai curățirea minții de unele obișnuințe și prejudecăți îl va conduce la cel puțin o certitudine. ) Referitor la ideea «îndoielii metodice» (le doute methodique) V.Brochard apreciază că .) Îndoiala scepticilor e un scop, cea a lui Descartes e un mijloc ; Descartes însuși subliniază, la sfârșitul Meditațiilor, caracterul provizoriu al îndoielii. Așadar, pentru că este doar un mijloc, îndoiala nu poate fi decât
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
simțurile ne înșeală, sau cel puțin, nimic nu ne asigură validitatea lor. Imaginile pe care le primim de la obiecte diferă câteodată de obiectele însele. . ) A doua etapă constă în a se asigura de realitatea propriei sale existențe în termenii îndoielii metodice. Remarcăm că este vorba deja de o necesitate. În mod idealist, gîndirea este prima în raport cu obiectul gîndit căci . ) A treia etapă constă în a dovedi existența unei ființe perfecte plecînd de la ideea de perfecțiune care este în om: .) Avînd în
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
grad de existență ne pot face să ne gîndim la anumite căutări mistice și la anumite sisteme teologice. Ceea ce la înțelepți se realizează și se împlinește la nivelul obligațiilor morale practice, în cartesianism se realizează la nivelul cercetării raționale și metodice. Pe scurt, pentru Descartes necesitatea lui Dumnezeu se bazează în mare parte pe constatarea imperfecțiunii omului. Remarcăm ordinea negativă conform căreia se înlănțuie primele principii : existența mea se fondează deja pe observarea îndoielii în care eu aș putea exista. Dovada
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
concluzie, în inferență subiectul începe să existe și să caute să se asigure de ceea ce a stabilit în judecățile sale. Poate că am putea acum să determinăm figura subiectivității la Descartes, ca fiind o figură de trecere în care momentul metodic ar fi inferența, momentul metafizic, exercițiul său în “știința concluziilor”, adică momentul evidenței și momentul concret cel al “persoanei”, generozitatea sa ce constă de fapt în a “transfera”, deci în a ști să facă “grijile pe care le avem de
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
adresează atât celor pe care îi numește nepoții săi cât și celor care sunt capabili să-l înțeleagă; acest echilibru este necesar pentru a acționa cu totul liber, fiind vorba de felul în care-și descoperă judecățile urmărind o ordine metodică, de a conduce cu spiritul liber și cu noblețea sufletului, așa cum i-a spus Elisabethei și chiar de a conduce și acționa asupra umorilor, înclinațiilor și pasiunilor sale” pentru a gusta cât mai multă dulceață în această viață”.) Diferendul asupra
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
și poziției subiectului duce în mod fundamental la problema judecății. Descartes are o concepție etică asupra judecații pe care o aplică la problema cunoașterii, el propune o disciplină a rațiunii concepută ca o etică a metodei sau chiar ca artă metodică a descoperirii. Așadar, descoperirea este cea care face să existe subiectul. Kant are o concepție juridică asupra judecății; este vorba ca subiectul să determine prin raportarea la o regulă de drept aplicarea judecății la cazurile particulare. Această orientare către principiu
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
pentru că fiecare ar putea demonstra ceea ce vrea, ci mai curînd în sensul în care nouă ne revine de a găsi modul de dispunere a raționamentelor noastre în ordine pentru a demonstra, și în acest sens că o descoperire atentă și metodică este infailibilă. Timpul gîndirii nu este o temporalizare a ideilor noastre pentru a le aplica la ceea ce apare, manifestului. Teza conform căreia subiectul este temporal nu semnifică o structură proprie modului de a fi al subiectului ce ar fi dezvăluit
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]