3,563 matches
-
1879. Tatăl său legitim, cizmarul Visarion Djugașvili, este alcoolic și violent, iar mama, croitoreasă și menajeră, e cea care întreține familia. Este angajată a bogatului negustor Iacov Egnatașvili, considerat în Georgia drept tatăl natural al lui Iosif. Este probabil ca micul Soso - diminutiv al lui Iosif - să fi suferit de pe urma acestei situații, într-o țară patriarhală, în care „bastarzii” erau batjocoriți. în plus, este atins de diverse diformități fizice: scund, are două degete lipite la piciorul stâng, brațul stâng pe jumătate
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
societatea din interior, fiecare temându-se ca vecinii, colegii de lucru, chiar apropiații, să nu-l denunțe pentru cuvinte sau acte ostile regimului ori din răzbunare; este simptomatic faptul că regimul sovietic l-a propus ca erou al tineretului* pe micul Pavel Morozov, care își denunțase propriii părinți poliției politice, în timpul colectivizării, și care, din această cauză, a fost asasinat de unchii săi. în sfârșit, izolarea între frontiere riguros păzite - ca Zidul Berlinului* - stinge orice speranță de sustragere din fața supunerii și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
frazele mai complicate se realizează cu greutate, fiind supusă și influențelor afectivității și dezorganizării gândirii. În momentul intrării în clasa I, copilul trebuie să fie pregătit pentru învățarea de tip școlar. Pregătirea implică și dezvoltarea limbajului la un nivel corespunzător. Micul școlar are o exprimare mai coerentă, mai logică, mai diversificată comparativ cu etapa de vârstă anterioară. Maturizarea din punct de vedere fizic și psihic a copilului implică posibilitatea ca acesta să poată aves acces la instrumente mintale și la mecanisme
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
activitate motorire fină, complexă și diferențiată, a cărei formare este laborioasă și de lungă durată. Dezvoltarea psihomotorie a copilului este fundamental esențial al dezvoltării scrisului. De la faza de orientare în ceea ce privește elementele grafice componente literelor (forma, poziția, legaturile dintre acestea), micul școlar trece - în formarea deprinderilor de scriere - prin faza analitică, care coincide cu perioada abecedarului și se caracterizează prin aceea că, simultan cu analiza și reproducerea sonoră a sunetelor pronunțate corect, precum și cu recunoașterea literelor corespunzătoare, are loc și însușirea
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
mai târziu, când citirea nu este expresivă și aproape deloc conștientă, chiar mecanică iar scrisul devine inestetic, uneori ilizibil. Dificultățile de învățare a citirii sunt reflectate într-un anume deficit în recunoașterea și înțelegerea textelor scrise (tipărite sau de mână). Micul școlar dislexic poate avea un ritm de citire lent, greoi, ezitant sau cu omisiuni, distorsiuni, înlocuiri de cuvinte și, în general, fară înțelegerea celor citite. Dificultățile de învățare a scrierii sunt date de erori la nivel literar, erori sintactice și
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
special în structura grafică a literelor simetrice, datorită tulburărilor spațio- temporale, când copilul inversează ordinea literelor in cuvânt (b-d, d-p, n-u, sau „lac” în loc de „cal” etc.); contopiri și comprimări de cuvinte care apar mai ales în dictări, unde micul școlar poate alungi linia ultimei grafeme din cuvânt până când aceasta întâlnește prima grafema a cuvântului următor. În citire sau în scriere copilul poate suprima sau adăuga litere unui cuvânt; nerespectarea regulilor gramaticale sau a regulilor de punctuație. Citit- scrisul la
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
a dreptul nobile. Un nobil scrie unui alt nobil. Chiar dacă suntem scăpătați. Vremea asta friguroasă mă comprimă, îmi îngheață privirea, îmi blochează creierul, îmi animalizează instinctele care țipă întruna „La căldură! La căldură! La vin fiert!“. La căldura dată de micul minunat corp pe care-l voi ține în brațe și-l voi face „avion“ peste doar două ore. Și care, la sfârșit, mă va aplauda pentru efort! Codruț 24 noiembrie 2005 Scriu cu litere mici, pentru că am experiență. Dacă ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
din Ploiești au scris despre acțiunile derulate. Le-am păstrat. Ce am putut citi, întâmplător, pe prima pagină a unei astfel de fițuici? „Tăriceanu nu are ouă.“ Uite cum se gratulează specimenele din Parlament! Acum 3-4 săptămâni am ascultat declarația micului Titulescu, care rostea despre nu știu ce acțiune a unui ministru că nu e coioasă. În curând, băieții vor da m., se vor lega de penisul prea mic al oponenților și se vor înjura de mamă „în plen“. Passons. 2. Mă plimbam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
celor care nu se uită la OTV ca la Mecca și la trioul OgicăȚDiaconescu-Lazarus ca la Sfânta Treime. De unde și până unde: unu, motivul meu de mândrie și, doi, comparația cu acești domni neobosiți și - spunețiți intuiție reportericească - nefericiți ai micului și foarte micului ecran? Din simplul fapt că noi, cei care am jucat o variantă simplă de 4,4 RON, am obținut tot atât cât au „scos“ din biletul de suta de mii de euro și „oteviștii“. Celor care nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
se uită la OTV ca la Mecca și la trioul OgicăȚDiaconescu-Lazarus ca la Sfânta Treime. De unde și până unde: unu, motivul meu de mândrie și, doi, comparația cu acești domni neobosiți și - spunețiți intuiție reportericească - nefericiți ai micului și foarte micului ecran? Din simplul fapt că noi, cei care am jucat o variantă simplă de 4,4 RON, am obținut tot atât cât au „scos“ din biletul de suta de mii de euro și „oteviștii“. Celor care nu urmăresc acest canal
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
asemenea întrebare fără a intra într-o narațiune proprie? De fapt, cum anunță propoziția de început, narațiuni găsim pretutindeni. Sau, cel puțin, este posibil ca ele să se afle peste tot. Tot ce facem, de la aranjatul patului pînă la pregătirea micului dejun și a dușului (observați cum toate aceste acțiuni, combinate în fel și chip, alcătuiesc o narațiune cu mai multe episoade), poate fi văzut, reformulat și relatat ca o narațiune - o narațiune cu mijloc și sfîrșit, cu personaje, cu decor
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
6). Apoi cumpărase locul un om din Belfast și zidise case pe el - nu ca ale lor, mici și negricioase, ci case luminoase, de cărămidă, cu acoperișurile sclipitoare (7). Toți copiii uliței se jucau pe maidanul acela - Davinii, Waterii, Dunnii, micul Keogh, schilodul, ea, frații și surorile ei (8). În principal, există două argumente pentru a nu considera acest material ca esențial pentru evoluția istoriei: primul constă în prezentarea evenimentelor ca fiind banale - impresia se accentuează în următoarea propoziție: Taică-său
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
În principal, există două argumente pentru a nu considera acest material ca esențial pentru evoluția istoriei: primul constă în prezentarea evenimentelor ca fiind banale - impresia se accentuează în următoarea propoziție: Taică-său avea obicei să-i gonească în casă...dar micul Keogh făcea adesea pe santinela (10). Lipsa de consecințe în domeniul intrigii este sugerată și de folosirea frecventă a unor semnale (deictice sau spațio-temporale) de distanțare, cu accent pe relativa depărtare a evenimentelor și situațiilor în raport cu cititorul (sau, în acest
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
trecere între baza gâtului și cavitatea toracică. Pe fața convexă a pleurei apexiene se fixează aparatul suspensor al cupolei pleurale, format din trei elemente fibroase: bandeleta vertebro-pleurală, ligamentul transverso-pleural și ligamentul costo-pleural și din două elemente musculare: scalenul anterior și micul scalen. Secționarea aparatului suspensor al cupolei pleurale, urmată de decolarea și coborârea vârfului pulmonar poartă denumirea de „apicoliză extrafascială” [21,22]. 1.3. FUNDURILE DE SAC ALE PLEUREI 1.3.1. Fundul de sac mediastino-costal posterior (latero-vertebral) Proiecție: verticala paralelă
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
secole modele didactice și educaționale, integrat marii tradiții eroice ce a influențat masiv imaginarul literar în toate formele sale. Apolodor e nostalgic precum Odiseu doar în măsura în care, în lumea copiilor, nostalgia funcționează ca declanșator al unei aventuri în jurul lumii, prin intermediul căreia micul erou află că orice călătorie te face mai înțelept și mai bogat, pentru că te ajută să te cunoști și să afli unde și cu cine ești cu adevărat fericit. În Cartea cu Apolodor, Naum adaptează, într-o manieră inspirată și
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
2007) face o sinteză asupra aspectelor problematice determinate de studierea mai profundă a limbilor ergative: reconsiderarea teoriei Cazului (ergativul este compatibil cu flexiunea nonfinită), a naturii trăsăturilor categoriilor funcționale, a naturii Lexiconului, a arhitecturii reprezentărilor sintactice, reconsiderarea categoriilor funcționale centrale − micul v −, a distincției dintre cazul structural și cel lexical/inerent, redefinirea acestora în Morfologia Distribuită, o nouă conceptualizare a relației dintre sintaxă și morfologie. Morfologia Distribuită (engl. Distributed Morphology) este o teorie lingvistică de tip generativ, întemeiată de Halle și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
noduri terminale care conțin trăsături abstracte (cel puțin în cazul centrelor funcționale). Există o diferență între centrele funcționale și membrii vocabularului, neutri din punct de vedere categorial: categoriile lexicale N, V și A sunt create în sintaxă prin combinarea categoriilor micul n/v/a cu rădăcinile lexicale (engl. root); micul v introduce un eveniment (Marantz 2005). Trăsăturile abstracte prezente în centrele funcționale din sintaxă sunt lexicalizate (li se atribuie un conținut fonologic la spell out) prin Inserția Vocabularului, care are loc
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cazul centrelor funcționale). Există o diferență între centrele funcționale și membrii vocabularului, neutri din punct de vedere categorial: categoriile lexicale N, V și A sunt create în sintaxă prin combinarea categoriilor micul n/v/a cu rădăcinile lexicale (engl. root); micul v introduce un eveniment (Marantz 2005). Trăsăturile abstracte prezente în centrele funcționale din sintaxă sunt lexicalizate (li se atribuie un conținut fonologic la spell out) prin Inserția Vocabularului, care are loc în morfologie. Itemii de vocabular sunt individuali, fiind alcătuiți
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verificat de I finit (nominativul) este diferit de cel verificat de I nonfinit (cazul nul, care apare numai la elementul PRO), Chomsky (2000, 2001) tratează diferit Cazul și acordul: și v, și T au trăsături neinterpretabile. Wechsler (2005) arată că micul v a fost adoptat de mulți, dar și criticat de: Krifka (1999)39, Horvath și Siloni (2002)40, Kiparsky (1997)41. Folli și Harley (2007: 197) subliniază că micul v a fost introdus masiv în anii '90, în studii aparținând
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și v, și T au trăsături neinterpretabile. Wechsler (2005) arată că micul v a fost adoptat de mulți, dar și criticat de: Krifka (1999)39, Horvath și Siloni (2002)40, Kiparsky (1997)41. Folli și Harley (2007: 197) subliniază că micul v a fost introdus masiv în anii '90, în studii aparținând lui Hale și Keyser (1993), Kratzer (1993)42, Chomsky (1995), devenind curentă ideea că argumentele externe nu sunt proiectate ca adevărate argumente ale verbului, ci sunt argumente ale unei
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
inacuzativ este un concept lipsit de sens. Prezența sau absența argumentului extern este legată (indirect) numai de teoria Cazului. În locul acestui concept, Bennis propune distincția ergativitate simplă vs complexă. Kratzer (1993), Pylkkänen (2002)47, apud Franchetto (2007), au propus ca micul v să fie divizat în două centre: unul este responsabil de semantica eventivă și de categoria rădăcinii (v), celălalt introduce argumentul extern (Voice). Ideea este preluată de Collins (2005: 96, apud Roberts 2007b), care propune disocierea proprietăților de tranzitivitate ale
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
intens dezbătut în literatura generativă actuală. În concepția inițială, constituie faze numai vP proiectat de verbele tranzitive și de cele inergative, pe când vP proiectat de pasive și de inacuzative nu reprezintă o fază. Wechsler (2005) arată că analiza de tip micul v are atât aspecte pozitive (există o sursă gramaticală generalizată pentru agentivitate și pentru cauzalitate, în afară de sensul lexical inerent al anumitor verbe; nivelul la care acționează agentivitatea opțională este structura argumentală, nu structura propoziției), cât și aspecte negative (legătura cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
close se amalgamează cu un verb abstract/silențios, CAUZĂ. Autorul acceptă ideea că AGENTUL/CAUZA sunt primitive semantice, introduse în sintaxă, dar susține că aceste primitive nu sunt sursa argumentului extern. Wechsler (2005) evidențiază o problemă a ipotezei existenței proiecției micul v − selecția Agentului potrivit dintr-o varietate de participanți la evenimentul denotat de verb − și aduce argumente în favoarea faptului că agentivitatea sau cauzarea sunt introduse supralexical: (a) agentivitatea este opțională pentru anumite verbe, cu excepția situației în care aparține sensului verbului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
-se operatorul CAUZĂ și operatorul DEVENIRE (care au fost introduși în semantica generativă timpurie − Lakoff 1965). Acești operatori au fost tratați ca primitive semantice sau sintactice − Pesetsky (1995), Hale și Keyser (2002), Embick (2004a), Arad (2005)126 − cu diferite nume: micul v, FIENT. v introduce două tipuri de eventualități: evenimente și stări. CAUZĂ este operatorul responsabil de semantica cauzativă și reprezintă relația dintre două evenimente (unul îl cauzează pe celălalt). DEVENIRE este operatorul schimbării de stare și reprezintă relația dintre un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pentru foarte puține adjective, care nu sunt legate morfologic de un verb ergativ: Ioana e sigură că va veni Că va veni e sigur Ioana e cunoscută că mănâncă mult Că mănâncă mult e cunoscut. Bennis (2004: 88) introduce conceptul micul a în proiecția adjectivală (paralel cu micul v din proiecția verbală) pentru a explica diferențele structurale dintre adjectivele din limba neerlandeză. Așa cum v poate apărea în trei ipostaze (vezi supra, 4.1.2.), a este legat de următoarele structuri: (a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]