2,689 matches
-
Din perioada migrației popoarelor este demn de amintit faptul că în această zonă s-au stabilit vremelnic pecenegii și cumanii, din care o parte au fost asimilați de populația băștinașă iar altă parte au plecat. După trecerea valului de popoare migratoare în această zonă continuă viața în vechile forme de organizare. Extinderea stăpânirii feudale maghiare în Transilvania afectează și satul Chintelnic care este înglobat în cadrul unei mari moșii și este vândut sau donat unor feudali maghiari. Începând cu a doua jumătate
Chintelnic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300870_a_302199]
-
de fier, hârburi și se vedea sfărâmături de cărămizi și altele, însă acuma s-au răspânditu toate acele semne...". După părerea noastră această „Cetățuie“ este o horodiște prefeudală care a servit ca loc de refugiu și de apărare împotriva popoarelor migratoare a populației din zonă. Această horodiște a fost distrusă prin incendiere. Organizarea unor săpături arheologice de către personal de specialitate ar întregi cele câteva considerații ale noastre. În marginea râpoasă a terasei de 100 m din stânga Siretului, la circa 3-4 km
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
înaintașii lor. Urmele arheologice și numismatice enumerate mai sus dovedesc și argumentează continuitatea populației locale în perioada stăpânirii romane din Dacia, menținerea legăturilor cu lumea romană și bizantină, precum și continuitatea populației autohtone în perioada migrației popoarelor. Contactul vremelnic cu triburile migratoare ale sarmaților, goților, hunilor, slavilor, mongolilor, tătarilor etc. a rămas fără urme demne de luat în seamă în viața și obiceiurile autohtonilor-prezente doar în riturile funerare sau în predispoziția pentru unele obiecte de podoabă. Deși reduse ca număr, cele câteva
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
și apare obștea sătească. Continuitatea de locuire pentru secolul I- II î.Hr. este exprimată prin descoperirile de la Liveni - Valea Ciocoiului. După secolul al III-lea î.Hr. populația și-a continuat existența înfruntând toate vicisitudinile vremurilor - în primul rând invaziile populațiilor migratoare, chiar dacă temporar a trebuit să renunțe la vechile așezări, retregându-se din fața invadatorilor. Contactul cu lumea slavă este atestat prin descoperirile din aceleași puncte, unde s-au găsit fragmente de ceramica decorată cu incizii în val sau alveole și care atesta
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
1966 - 1961, cand s-a menținut un spor natural pozitiv prin intervenția spațiului cu legea privind redresarea natalității în România din 1968. Scăderea considerabilă a numărului de locuitori după aceasta perioadă este urmare a sporului natural mic, a unui spor migrator negativ, datorat potențialului economic redus al comunei, la care se adaugă strămutarea un sat (Șerpenița) de pe raza comunei Liveni, precum și a unor gospodării din satul Livenii-Vechi, ca urmare a construirii lacului de pe Prut. Locuitorii strămutati s-au localizat în satele
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
Tot pe cale de dispariție este și viezurele. Vizuini de viezuri sunt în pădurea de la Dudescu. Păsările sunt mai bine reprezentate prin cele de apă și de pădure. Deși s-au împuținat, există totuși un număr apreciabil de păsări sedentare sau migratoare ca : diferite specii de rațe, gâște mari, gârlițe, stârci, pescăruși, nagâți, becațini, sitari, cufundaci, lișițe, țigănuși. Lebede au fost un timp pe suprafața lacului Balaban. În stepă și chiar în localități trăiește un număr mare de grauri. În cârduri mari
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
Giulești, care datează din mileniul V î.e.n. În siturile arheologice din jurul satului Lișcoteanca („Moș Filon”, „Movila Olarului”, „Movila din Baltă” și „Satnoieni”) au fost descoperite artefacte din diferite epoci istorice, ilustrând atât continuitatea locuirii permanente în zonă, cât și valurile migratoare care s-au deplasat de-a lungul văii Călmățuiului, de-a lungul istoriei. Din cursul fazei Giulești se cunosc așezări situate pe grinduri sau popine în luncile râurilor, marginile simple de terasă, gorgane, boturi de deal. Preferința oamenilor fazei Giulești
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Într-un asemenea moment, este foarte posibil ca în zona vadului Crasnei să renască un important târg care exploata drumul comercial Buciumi-Stârciu-Crasna. Totuși, această așezare nu era întărită de ziduri, așa încât după retragerea administrației romane din Provincia Dacia, năvălirile popoarelor migratoare au dus la distrugerea repetată a localității. Traseele principale ale migraților au ocolit teritoriul acualei comune, dar, după stabilirea unor "baze militare" în zonele de câmpie, atacurile au ajuns și aici. Primele invazii aparțin gepizilor, stabiliți spre confluența Someșului cu
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
și „pendularea”( adică vara locuiau în câmpie, unde creșteau vite, oi etc. și iarna acasă pe dealuri ). Acest obicei s-a menținut în Cioara și în satele învecinate, până în prima parte a secolului al XIX-lea după Hristos. De la populațiile migratoare, care au locuit vremelnic în jurul acestor locuri, au împrumutat practica „măgurilor” (ridicarea unei movile pe un deal, folosită ca punct de observație sau ca loc de înmormântare pentru oamenii bogați ai grupului, alături de movilă se afla cimitirul unde erau înmormântați
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
atât populația supusă cât și cea nesupusă, își continuau modul lor de viață: păstoritul, agricultura, pescuitul, etc. și totdeodată nutreau ideea de libertate. Timp de peste 200 de ani dorința de libertate a dacilor supuși s-a asociat cu dorința popoarelor migratoare și a dacilor liberi de recucerire a bogatei provincii Dacia supusă romanilor. Astfel îndată după încetarea din viață a împăratului Traian(august 117), mai precis în perioada 117-119 atacurile sarmaților și roxolanilor la granițele de apus și răsărit ale Daciei
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
dacilor supuși. În această perioadă are loc incendierea părții lemnoase a Podului de la Drobeta, construit de arhitectul grec Apolodor din Damasc. Dorința de libertate a dacilor supuși asociată cu dorința de a gusta din civilizația romană și cu dorința popoarelor migratoare pentru un trai mai bun, au făcut ca hotarele impuse de administrația romană să fie adesea încălcate. Pentru acest motiv Imperiul Roman,în vremea împăratului Aurelian, a părăsit partea Daciei situată în nordul Dunării ( a. 271 d. H. ). Pe linia
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
anul 313 după Hristos, împăratul roman Constantin Cel Mare legiferează cultul creștin. Cu acest prilej are loc o revigorare economică a regiunilor situate la nord de Dunăre, inclusiv a meleagurilor localităților: Cioara, Seaca, Vânători. Pentru protejarea acestor regiuni de populațiile migratoare se construiește un nou val de apărare numit Brazda lui Novac, care pornea din regiunea Mehedinți și ținea până la răsărit de Ploiești. În această perioadă, "alături de populația dacă", trăiau pe margini de lacuri, râuri, populații migratoare. O parte din aceste
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
acestor regiuni de populațiile migratoare se construiește un nou val de apărare numit Brazda lui Novac, care pornea din regiunea Mehedinți și ținea până la răsărit de Ploiești. În această perioadă, "alături de populația dacă", trăiau pe margini de lacuri, râuri, populații migratoare. O parte din aceste populații a fost asimilată de populația băștinașă și împreună cu localnicii au adoptat creștinismul. Primele biserici pe locurile mai sus numite, au fost construite cu pereți din trestie groasă și acoperite cu stuf. Astfel de biserici au
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
sens sunt mormintele descoperite la Agighiol, Peretu. Pe de altă parte, popoare din centrul și din sudul Asiei, împinse de nevoia de condiții mai bune de trai, au năvălit în părțile Europei, inclusiv în locurile ocupate de urmașii dacilor. Populațiile migratoare se așezau de obicei pe văile cursurilor de apă alături de satele băștinașilor. Relațiile dintre populațiile migratoare și cele băștinașe erau ca cele de la stăpân(populația migratoare) la supus(populația băștinașă). Populația băștinașă prefera relațiile cu populația migratoare care erau mai
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
sudul Asiei, împinse de nevoia de condiții mai bune de trai, au năvălit în părțile Europei, inclusiv în locurile ocupate de urmașii dacilor. Populațiile migratoare se așezau de obicei pe văile cursurilor de apă alături de satele băștinașilor. Relațiile dintre populațiile migratoare și cele băștinașe erau ca cele de la stăpân(populația migratoare) la supus(populația băștinașă). Populația băștinașă prefera relațiile cu populația migratoare care erau mai avantajoase decât cele cu administrația romană. Relațiile cu populațiile migratoare aveau la bază regula adresată supușilor
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
trai, au năvălit în părțile Europei, inclusiv în locurile ocupate de urmașii dacilor. Populațiile migratoare se așezau de obicei pe văile cursurilor de apă alături de satele băștinașilor. Relațiile dintre populațiile migratoare și cele băștinașe erau ca cele de la stăpân(populația migratoare) la supus(populația băștinașă). Populația băștinașă prefera relațiile cu populația migratoare care erau mai avantajoase decât cele cu administrația romană. Relațiile cu populațiile migratoare aveau la bază regula adresată supușilor: "„Ieșiți, semănați și secerați. Noi vom lua numai jumătate ca
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
urmașii dacilor. Populațiile migratoare se așezau de obicei pe văile cursurilor de apă alături de satele băștinașilor. Relațiile dintre populațiile migratoare și cele băștinașe erau ca cele de la stăpân(populația migratoare) la supus(populația băștinașă). Populația băștinașă prefera relațiile cu populația migratoare care erau mai avantajoase decât cele cu administrația romană. Relațiile cu populațiile migratoare aveau la bază regula adresată supușilor: "„Ieșiți, semănați și secerați. Noi vom lua numai jumătate ca dare.”" În timpul cât locuiau în sate apropiate, populația migratoare și cea
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
alături de satele băștinașilor. Relațiile dintre populațiile migratoare și cele băștinașe erau ca cele de la stăpân(populația migratoare) la supus(populația băștinașă). Populația băștinașă prefera relațiile cu populația migratoare care erau mai avantajoase decât cele cu administrația romană. Relațiile cu populațiile migratoare aveau la bază regula adresată supușilor: "„Ieșiți, semănați și secerați. Noi vom lua numai jumătate ca dare.”" În timpul cât locuiau în sate apropiate, populația migratoare și cea autohtonă, își împrumutau reciproc deprinderi, obiceiuri, cuvinte. Iată exemple de denumiri ale unor
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
cu populația migratoare care erau mai avantajoase decât cele cu administrația romană. Relațiile cu populațiile migratoare aveau la bază regula adresată supușilor: "„Ieșiți, semănați și secerați. Noi vom lua numai jumătate ca dare.”" În timpul cât locuiau în sate apropiate, populația migratoare și cea autohtonă, își împrumutau reciproc deprinderi, obiceiuri, cuvinte. Iată exemple de denumiri ale unor râuri și lacuri, rămase de la cumani: Coman, Călmățui, Bercelui, Vaslui, Urlui. Practica „măgurilor” este probabil obicei împrumutat de la populațiile migratoare care practicau „kurganele”. Oamenii acestor
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
locuiau în sate apropiate, populația migratoare și cea autohtonă, își împrumutau reciproc deprinderi, obiceiuri, cuvinte. Iată exemple de denumiri ale unor râuri și lacuri, rămase de la cumani: Coman, Călmățui, Bercelui, Vaslui, Urlui. Practica „măgurilor” este probabil obicei împrumutat de la populațiile migratoare care practicau „kurganele”. Oamenii acestor locuri, care erau apți de luptă (și în special tineretul), au răspuns cu riscul vieții la chemările conducătorilor în cazuri de apărare a teritoriului sau în cazuri de eliberare de stăpânire străină. Astfel pentru obținerea
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
Dienci este un sat în comuna Vulturești din județul Olt, Muntenia, România. prima atestare documentara a satului pare a fi fost făcută în jurul anului 1600,cănd primii migratori s-au așezat aici din zonele inundabile ale oltului.asezarea satului în căldarea a doua dealuri numite dealul cu piatră și dealul mare(care se prelungește cu o extremitate numită dealul lacului) și împrejurimile bogate în păduri de stejar,una
Dienci, Olt () [Corola-website/Science/301972_a_303301]
-
Bucovinei. Tocmai în acest mod a luat naștere diversitatea bucovineană. La aceasta contribuie și migrațiile slovacilor și a polonezilor, în special cele ale goralilor din Czadec care din sec. XVI și până la jumătatea sec. XX au trasat un mare cerc migrator, cum scria cunoscutul cercetător al istoriei goralilor, Marian Gotkiewicz. Căci așa poate fi numită migrația goralilor, între aceștia și a locuitorilor satului Poiana Micului (Pojana Mikuli), de când, ca fugari din Silezia și Małopolska, au ajuns în împrejurimile regiunii Czadec, iar
Poiana Micului, Suceava () [Corola-website/Science/301986_a_303315]
-
pot încă vedea pe străzilele sectorului 1 (în centru) zidul și străzile castrului roman. Prezența romană a durat până în secolul al V-lea. Poziționarea castrului în partea de est a imperiului l-a transformat într-o pradă ușoară pentru popoarele migratoare germanice, cărora le-a căzut curând victimă. Drept centru al evului mediu timpuriu în Viena a fost considerat Berghof, care s-a transformat într-un centru comercial pentru regiunea viticolă înconjurătoare. Cea dintâi atestare, medievală, este cea din 881 în
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
din vase de lut, 3 seceri, 3 brățări, un cuțit și un topor de bronz sunt primele obiecte ce atestă vechimea habitatelor umane pe teritoriul Negreniului. Continuitatea vieții pe aceste meleaguri este dovedită și de-a lungul perioadei navălirii popoarelor migratoare. Ulterior, din Evul Mediu, sunt informații despre vestitul "târg de la Lacul Negreni", confirmă dezvoltarea comunității din zona Negreni. Numele localității apare în cronici, unde este asociat și lui Horea, conducătorul răscoalei de la 1784. Documentele vremii atestă că Horea a venit
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
potârnichea cenușie, coțofana, stăncuța, graurul, pupăza, codobatura, rândunica, barza, lăstunul ș.a. La marginea Legii se află rezervația ornitologică Lacul și Valea Legii, declarată rezervație naturală în 1967. Pe cele 300 de hectare ale rezervației se întâlnesc numeroase specii de păsări migratoare. Aici se găsește și o specie de caracudă în 3 culori (albastru, galben și verde), specie aflată pe cale de dispariție. Comuna este alcătuită din 9 localități: Boteni, Chesău, Crișeni, Falca, Ghirișu Român, Roșieni, Turmași, Zorenii de Vale și centrul de
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]