17,823 matches
-
Dumneavoastră sunteți cel pe care-l căutam, și, cu materialul pe care mi-l veți da, voi scrie poate capodopera mea! La auzul acestor vorbe, bărbatul a părut mișcat și nu m-a mai privit terorizat, ci mai curând cu milă. - Dacă într-adevăr viața mea vă este într-atât de necesară, a spus, n-am nici o problemă să v-o istorisesc, cu atât mai mult cu cât este de o simplitate perfectă. M-am născut în urmă cu treizeci și cinci de
Giovanni Papini Povestiri stranii () [Corola-journal/Journalistic/3253_a_4578]
-
s-au pus pe roate în acest domeniu, felul mizerabil cum se îmbogățesc unii pe seama câinilor lăsați pe străzi. Trei: dezbaterea publică generată de această tragedie, dezbatere care arată ce psihologie contorsionată au atâția dintre conaționalii noștri - ei plâng de mila câinilor și par să nu le pese de soarta copiilor omorâți de câini. Astfel s-a ajuns la aberații cât casa de mari: pentru întreținerea unui câine maidanez alocăm fonduri mai mari decât pentru îngrijirea unui copil! Dumnezeule, pe ce
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3260_a_4585]
-
Una este „o nenorocita de care și-a bătut joc un ticălos, apoi a lăsato pe drumuri. Părinții nu vor să mai știe nimic de ea” (85). Yvonne, secretara de platou, precizează brutal: „O angajez din când în când, din mila” (85). Deși ocupă poziția de putere a voyeurului, Sărina Cassvan nu uită că totul are luciul aparentei în acest univers. Dedesubt colcăie interese, dușmanii, rivalități. Întâlnirea cu marea actriță Elvira Popescu o ajută pe Sărina Cassvan să primească un angajament
Sarina Cassvan: scriitura se lasă sedusă by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3277_a_4602]
-
fi vrut să-l întrebe: sunt eu, nu mă cunoști? Între timp, chirurgul, cu bisturiul în mână, îi făcu un semn imperceptibil, extrem de vag, ca atunci când întâlnești pe cineva nesuferit, iar el vru din nou să-i spună: atenție, ai milă, nu vezi că sunt eu, adică tu însuți? Medicul își pusese în timpul acesta masca chirurgicală, iar el trebuia acum să-i ghicească răspunsul prin ea. Expresia i se tot schimba. Când îi dădea de înțeles că, desigur, va avea grijă
ISMAIL KADARE Cina blestemată by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/3276_a_4601]
-
Dinu Flămând Zona Zoster Infectat cu urgența de a răcni patruzeci și nouă de zvîcnete numărate între respirația oprită și lacrima ros to go lită intoxicat cu mila de tine însuți o pată pe zid cînt Danemarca miroase a zăpadă tristă și te privește trebuie că există o Zonă Zoster a sufletului ce emite durerea intensă de piele arsă pe cînd a fi seamănă cu a simți că
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/15131_a_16456]
-
la piele printre cuvinte uită-mă în timpul cît ne-a rămas nu prea mult cine știe? e chiar mai bine să nu evocăm speranța care este o falsă apropiere suspendați în tăcerea arborescentă ne golim unul în celălalt de o milă lichidă ce nici nu vindecă nici rănește. Înflorește în tine misterul ca un pîlc de răchiți la marginea unui fluviu interior ce-ți răsfață chipul chiar dacă ar vrea, ochii tăi nu mă mai pot zări pe partea nevăzută a lunii
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/15131_a_16456]
-
unei "tipe blonde". Cristina se asigură în geamul unei vitrine că are gluga trasă pe ochi în așa fel încît să nu depășească nici un fir de păr. Nu se vede nicăieri vreo librărie. Stă lălîie, nehotărîtă în plină ploaie spre mila cucoanei de la tutungerie, care scoate capul, precaut, și-i spune: "Ai să răcești, domnișoară, cu picioarele goale... Intră, că te plouă, nu vezi?" Cristina intră și cere plicuri, în timp ce cucoana se agită la tejghea, iar un tutungiu, fără dinți și
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
ia ceva cu dânsul în mormânt. - Și apoi, dacă ar fi oameni de ispravă, reluă popa, calea-valea, dar așa, îi cunoști și dumneata, oameni de nimic. Le-a pus Dumnezeu mâna în cap și nu știu să tragă foloasele din mila lui. Le-a dat sare..., le-a dat pucioasă și nu se pricep să le exploateze cum trebuie. Cum aveau să se priceapă frații Cutui și alde Bughea și alde popa Vâslaru? M-am uitat și azi cu jale la
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
o masă în cerdacul acoperit cu plante acățătoare. Trimise pe Matache, un flăcău din curte, să le scoată apă de la fântână. - Apă rece, mă, că doar atâta ne-a dat Dumnezeu nouă, pe alții i-a găsit mai vrednici de mila lui și le-a dat pucioasă, nu mai vorbesc de ăia cărora le-a dat și păcură. Nu-i ieșea popei din cap pucioasa de la Sărățeni... Coana Hisafta aduse șerbetul de trandafir și Matache veni cu cana de apă scoasă
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
Las' să pută! Ne-a pus și nouă Dumnezeu mâna în cap; ce, numai ălora de la Sărățeni? Iată că s-a tras izvorul de pucioasă sau de fier, știu eu, și la noi, în fântâna mea. Adică eu nu meritam mila Domnului - numai netoții ăia de la Sărățeni? - Mai e vorbă, părinte? încuviință învățătorul. Chemă și pe Hisafta: - Ce zici, Hisaftă? Nu-i așa că e minerală? avu prudență popa să-i spună el înainte, ca să nu mai pață ce pățise cu Ilie
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
nu "un" drapel... - Patrioată... - Are o privire... nu știu... - Plictisită... - Nu, nu, nu plictisită... parcă speriată... E tristă, bă, e tristă rău... Io cred că vrea să emigreze... - Așa zici tu? - Da... Vrea să emigreze da' nu poate, îi ie milă de ăștia, de prăpădiții ăștia pe care îi lasă în urmă... N-are putere, bă, înțelegi, nu poate să plece, spre deosebire de căcănarii care o părăsesc la prima bășină mai duhnitoare... - Hai sictir! E nasol, ce...? Bă, uite, vezi? Asta nu
Debut în proză: Tică Popescu by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/15375_a_16700]
-
Emil Brumaru Cum se aude pe ciment o bilă, Rostogolindu-se,-mi țopăie clipa Pe creierii boțiți. N-ai tiv de milă. Rîzi că-s pocnit în creștet cu aripa Gînsacilor. îți folosește trupul, Atîtea-ntortocheri și dîmburi calde, Dacă-l topești, departe,-n ceaiuri fade, Sorbite-n buze blegi, guri fără scrupul, De niște popîndăi, de niște broaște! Ce freacă lacuri limpezi
Scrisoare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15936_a_17261]
-
-n troienele amare subt stiharul învechit ochii ei străvăd un schit cum dintr-o cățuie suie vii altoaie de tămâie. Maibătrânul ca gorunul deștele rotește-le prin a bărbii rădăcină și se-aud și se arată pe tipsia-nsângerată picătura milei lină melosul aleanului desfrunzirea neamului. Sună cornul clăbucet - chip și buze de ascet - luminișuri să imite stalactite/ stalacmite peștera epithalam eva oarbă-orb adam. Pod de frânghii luna spală și pe-al soarelui genunchi pare o femeie goală tristă vergură vestală
Duminica norilor by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/16158_a_17483]
-
precaut și tiptil urcă un ditamai geamantanul mă prefac în fiece seară că adorm liniștită aștept cu creionul în mână o să îmi lase și mie un vraf de dosare secrete în prag voi fi un cenzor habotnic o să tai fără milă în carne vie să-i fac până în ultima dimineață povara cât mai ușoară cât mai ușor de citit
Poezii by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/2376_a_3701]
-
de rapsodie - urând cuvintele urâte, șomaj, ecarisaj, și ocolindu-le subtil, noi scriem poezie. *** e tot mai subtilă capra vestită a vecinului, ștevia și bozul nu mai sunt cuvinte rare: de dorul ploii s-a îmbolnăvit țăranul, cresc buruienile din milă și uitare ceva intră și iese mereu din istorie, cineva ne privește încruntat cam de sus - încă n-am spus tot ce-am avut de spus, azi ciripește imnul de stat o prigorie iar mâine un vultur falnic, fără glas
Poezii by Dan Dănilă () [Corola-journal/Imaginative/3072_a_4397]
-
ei foarte, dar foarte critice apoi brusc sar ei iar în picioare căci nimic nu prevestea ceea ce avea să se întîmple. Era o zi ca oricare alta de lucru, de vară, de iulie, de miercuri. Soarele sus încingea totul fără milă sub el. Pluteai pe asfaltul moale ca pe o lavă fierbinte, aproape în levitație, spre casă. Drumul mereu același nu se scurta însă, nu se lungea mărunțind doar timpul în același număr de clipe distincte. De unde să știi că acum
Numărătoarea inversă by Vasile Dan () [Corola-journal/Imaginative/3200_a_4525]
-
murdăriei închipuind o cruce. ”Așează-te pe mine!” - acum, ca două cruci de oase, cei doi ”bandiți” ai Lui Hristos stau spate peste spate. De-acum nimic să nu mai spui, nici să gândești în tine, decât «Hristoase, Dumnezeu, ai milă către mine!»” și dintr-odată o lumină nespusă, albă foarte a cotropit celula ceea și i-a trecut prin moarte. Ei n-au știu cât timp a curs, ”opt zile” - au spus aceia care i-au scos din ” Frigider” când
Flori de foc, de gând și de lumină by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/3032_a_4357]
-
Dinu Flămând O voce mică „viața mănâncă viață” - își vorbea-n coșul pieptului cu vocea mică pe care spaima și-o găsește atunci când tace îi rămăsese zumzetul nopții-n urechi ca un șuierat de cuțite se trezise cu mila de sine în pumn - zdreanță din cămașa celui prins dar apoi scăpat pe dunga prăpastiei regretându-se deja spre a-și locui cu o neașteptată jubilație propria absență dar cum nu știa ce fel de responsabilitate urma să-și asume
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/3506_a_4831]
-
pas și făcînd doi îndărăt, apoi iarăși înaintînd, reușisem să-i îmblînzim încetul cu încetul pe dușmanii noștri ce-și făceau simțită prezența în umbră... Singurii dușmani rămăserăm noi înșine, căci ceea ce clădeam ziua, noaptea distrugeam, ca niște somnambuli, fără milă, călcam în picioare pămîntul cărat, adus cu trudă în saci și în pumni peste graniță, adunîndu-l în căuș îl duceam îndărăt, strecurându-ne umbrele prin sârma ghimpată; tîrîndu-ne în genunchi pe urmele strămoșilor cărora le luam, fără să ne dăm
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
a tras omul de serviciu secret în mintea lui Bogdănel, întrebarea e de ce împușcă bursuci și alte animale tragice. Că toți sînt vînători. Mugur Isărescu e enigma Otiliei. Uneori trag cu pușca în albine. Lui Human Rights Watch îi e milă de insecte, mai ales de cele din familia apidelor cu aparatul bucal adaptat pentru supt (așa scrie-n Larousse), dar și de teroriști, despre care zice că-s human. Vedea-le-aș funcționarilor de-acolo mamele aruncate-n aer de
Stejar, extremă urgență! by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11086_a_12411]
-
șir. O, sfinte cuvinte, pupile ale lui Dumnezeu, împuținați-vă lucrul! Poate că frica mi se va vindeca prin chiar frica de a nu rămâne prizonierul ei, prin chiar frica de a nu mă fi pierdut avându-vă. Prin revenirea milei prin recitire pioasă și prin rescriere. agonică. în clipe de cumpănă, sub imperiul fricii, puțini sunt cei ce nu imploră iertare. Dintre cei iertați, și mai puțini sunt cei ce nu se vor întoarce cu gând să ia viața iertătorului
O recitire by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11108_a_12433]
-
aduc aminte că există un centru, în această poezie discret mistică și vizionară). Lumea miniaturală nu este, de fapt, una măruntă, ci un ansamblu de forțe, cuante, energii, care încearcă să transgreseze nivelul grosier al realului, printr-un elan ascensional: ,mila de toate/ plutește în aer/ pata ei argintie răsfrânge/ sigla unor mai vechi/ și mai noi întâmplări" (Emblemă); ,rezonanțe și raze o lume/ care compune o altă ființă" (Lecția de psihologie). Culturalul, ghicit prin fine aluzii sau răsfrânt prin elemente
Caligrafie de iarnă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/11113_a_12438]
-
nesaț, sigur că leșinăm dorind să vedem dacă baticul e strâns la fel de feroce pe capul doamnei Iovan, dacă fesele și zona dorsală de la brâu în jos a doamnei Elena Udrea sunt suficient de bine conturate prin fustă - Doamne, fie-ți milă de păcatele telespectatorilor și iartă-i, că nu știu la ce gândesc, Amen! -, precum și dacă domnul prim-ministru a vorbit la telefon înainte sau după arestarea lui Dinu Patriciu... Soacra lui Haralampy zice că înainte, ginerele zice că după. Urmează
Războiul celor două roze portocalii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11151_a_12476]
-
planetar, cel de-al doilea exponent al unui spleen vernacular: Nu voi muri la Paris într-o zi cu ploaie,/ nu voi vedea Parisul, am renunțat/ la femeia care de bună seamă m-ar fi convins/ cu un sărut din mila publică să mor la Paris într-o zi cu ploaie// înainte de-a îmbătrîni aici,/ unde se ascunde lunetistul,/ unde lunetistul se ascunde în tufa de baștină,// înainte de-a îmbătrîni aici numărînd mereu banii/ păhăruțului ce ni s-a
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
să plătească. Asta în ciuda repetatelor proteste are președintelui Ligii, Dumitru Dragomir, care acuză Puterea că în loc să-i strîngă cu ușa pe alți evazioniști, mai mari, se leagă de cluburile de fotbal, care ar trebui protejate. Mitică Dragomir nu moare de mila fotbalului românesc cu aceste declarații, ci de grija sistemului existent. Un sistem a cărui șerpărie a fost mai puternică decît legea, cu largul concurs al politicienilor. Nu te poți atinge de fotbal, fără să-ți pregătești o scădere a popularității
S-a rupt cuiul lui Becali by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11219_a_12544]