6,725 matches
-
de masă. Hai pleacă, iubirea mea te lasă, Nomadul meu ce nu-și găsește casă! VÂNTULE, MI-AI GOLIT SALCÂMII ! Și mi-ai golit salcâmii într-o noapte C-un gest, cu-atât i-ai scuturat Și i-ai lăsat mirarea sa își poarte Cum oare și de ce s-a întâmplat? Cum albul lor de inocentă L-ai pângărit și ai plecat Fără regret, fără clemență Doar nestatornicie de bărbat! IUBIRILOR TRECUTE Și le-am cântat iubirilor trecute Solfegii lungi cât
FUGA ÎN SPIRALĂ (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360274_a_361603]
-
iar am părăsit ÎNTREG SECȚIONAT Privirea ta trece prin mine ca printr-un geam proaspăt spălat, O rază x ce mă pătrunde și-mi ia tot eul la scanat. Vrei confirmări, vrei certitudini, răspunsuri la problema ta? Aproape simt concretizarea mirării tale-n ființa mea! Te corectezi c-un zâmbet fad, demn de-un actor nu prea versat Și-ți pui pe buze vorbe care, banalul de tot le-a secat. Pari că mă cauți într-un puzzle cu piese lipsă
FUGA ÎN SPIRALĂ (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360274_a_361603]
-
nisip dintre firele de nisip, cu singurul gând de a le simți din nou miresmele. Amintirile tatei. Spuse cu jumătate de gură, aproape monosilabic. Câteva vreascuri din care fiul ațâță focul întoarcerii, focul cel sacru, cel fără de cenușă. Prilej de mirare. Amintiri care fac „cât toate bogățiile pământului”. Figura lui Tudor Călărașu - pater familiae - patriarhul gospodăriei, răsare din negurile vremii, pe „vatra veche” din poiana Siliștei-Gumești, imprimându-se pe retină. Cumpănit la vorbă, sau, cum spune autorul, „cu vorba între două
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
lase să creadă că nu are cu ce să se îmbrace la munte, chiar dacă trăia la țară. Cât a fost ocupată cu pregătirea hainelor pentru excursie, Săndica nu a avut timp să se gândească la Viorel. Mare i-a fost mirarea când s-a trezit cu el la poartă. Norocul său era că proprietarii încă nu sosiseră de la muncă. Amândoi lucrau în sectorul agricol la muncile câmpului: el ca tractorist și soția ca muncitoare bună la toate, acolo unde o trimitea
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VIII NORI NEGRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360299_a_361628]
-
ori aia de-i spuseși numele mai înainte? Doamne, ferește, să nu apară și vreun crocodil, sau varani! - Șefu, tot ce-i posibil, că la câți nebuni sunt și la ce animale de companie își găsesc, nimic nu-i de mirare. Comisarul-șef plecă la întâlnire cu gheața-n suflet... Șeful Laboratoarelor de Cercetări Avansate își scoase halatul. Uniforma de general îi venea ca turnată. La cei patruzeci de ani ai săi, arăta perfect, cu un corp întreținut prin exerciții fizice
INCREDIBILELE ATACURI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360405_a_361734]
-
scuzi că tot cu așa tărie stimulezi, Ajuți pe slabi da prostia n-o încurajezi. Cât îmi place caracterul tău constant, Uitătură-ți dulce din cubul echidistant, Că miștorețele nu-și găsesc vreo intrare Din silabisile prispe te conteplu cu mirare! De-ai ști cât îmi place al tău interior, Or voi să regrete acei ce văd un exterior, Ce-or sti ei da cutremurându-se la o privire, Că's răi, tot dezvelinduli-se la o mica citire!! http://www.youtube
CÂT ÎMI PLAC ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360432_a_361761]
-
pași de Tăcere”, „Patria mea e tăcută și blândă.” „Prin labirintul Tăcerii” îi dă posibilitatea cititorului - călător în spații fictive - să cunoască „Bruscul portret al Tăcerii”, „Tăcerea, ca o femeie mută”, „Rugăciune în Tăcerea inimii”, „Destin în Tăcere, destin în mirare”, „Un mare strigăt de Tăcere-i versul.” „Imnele Tăcerii” aduc în prim-plan structuri complexe în care apar atât substantive cât și verbe metaforizate: „O, Tăcere albastră cu nume de mare”, „Când în Tăcere cade drept Cuvântul”, „Urubu în Tăcere
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
numiți-o cum vreți, ca acum nu mai are impornață, din moment ce toți trăim cu viii și cu morții “electrici” laolaltă, și suntem deja în trenul istoriei, pe șine prestabilite, duși la Abatorul de suflete moarte. De aceea, nu e de mirare de ce tot mai mulți cetățeni din UE (care s-au trezit deja din somnul cel de moartea) compară Uniunea Europeană cu Auschwitz-ul... Voi, românii, sunteți ultimii “Euro-iobagi” ai Germaniei”. Chiar așa ne numește laureatul Premiului Nobel pentru Economie, Sir James Mirrlees
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360380_a_361709]
-
vecinul, cel cu tirul, la ei în vizită, să le povestească de copii, de ce mai e nou pe acasă și să-i dea un pachet pentru cei mici. Când reuși să le facă chemare copiilor, nu mică i-a fost mirarea că Liza se mută urgent...la 15 km de Stuttgart, cu copiii și cu vecinu! Mai mare blestem nu se putea! Pentru ei suferise în lagăr...pentru ei avea două servicii permanente și unul ocazional... Și acum, când le făcuse
LA O CAFEA NEMŢEASCĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360456_a_361785]
-
reședința lui de vară, o colibă din lemne acoperită cu carton gudronat. Își făcea mâncare în cutii de conserve goale pe o vatră improvizată, folosind apă chiar din Olt, pe care o și bea, ceea ce era pentru consăteni de mare mirare cum de nu se îmbolnăvea. Uneori da la pește cu plașca, intrând în apă până la brâu, nu se-ncurca el cu undița. Alteori îi ajuta pe cei care prindeau pește clandestin cu hălăul: Buzărnea, Ion Frântu - zis Râpu, Dinu Fetelea
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > NAVETÂND... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 395 din 30 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Cum trece viața asta ca un gând, Când n-ai nici timp să îl gândești de-ajuns, Ce-aproape de mirare am ajuns Tot navetând, iubito, navetând... Acum, când Veacul nostru dă-n amurg Și stele reci alunecă-n țărână, Nici o tristețe nu ne mai amână, Se-aude ceasul ruginind în burg. Cum ne pândește lacomă risipa, Târziul ne pătrunde până-n
NAVETÂND... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360573_a_361902]
-
copii - pe geamul aburit un om de zăpadă Cezar Florin Ciobîcă Din șirul celor care au tot jinduit la zăpadă în această iarnă uscată. Omul de zăpadă era desenat pe asfalt sau chiar reciclat dintr-un șotron. Nu-i de mirare că-l pot închipui, cu degetul pe geam, și copii din spital. albi doar pe-o parte - poartă muți pecetea nopții de viscol Corneliu Traian Atanasiu Imaginea din primul vers nu poate fi deslușită decît după citirea ultimului cuvînt al
CORNELIU TRAIAN ATANASIU, COMENTARIILE POEMELOR PREMIATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360565_a_361894]
-
Prietenie > O VEVERIȚĂ VERDE Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 999 din 25 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului http://www.youtube.com/watch?v=9zT0M-OtVWM verdele ochilor tăi primele chemări, primele îmbrațișări, de copaci, de iarbă, a doua mirare verde, îi răspund că voi respira aerul tău îți voi întreba cerul dacă a simțit verdele sărutului meu, timpul dintre noi verde ne îmbrăcăm în culorile chemării, azi în parc e sărbătoarea castanelor irosite de toamnă ca fructele dragostei, de
O VEVERIŢĂ VERDE de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360705_a_362034]
-
de vorbe crunte./ Cum stai între femei înlăcrimată/ pe Tine Maica celui Răstignit,/ Te-a arătat ducând, abia simțit,/ spre Golgota, o Cruce luminată.(Spre Gogota). Un amestec de arome s-a contopit pe chipul ei de Doină, învăluindu-i mirarea în bulgării din zori (Zorica). Vibrarea a pus rămășag pe mirajul luminii, ca izvorul de viață zburat în cuib de cuci. Pe covorul răbdării și-a mânat bidivii gândului în trap de chimvale. O dâră de zbor i-a adus
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
luăm în considerare să chemăm preotul. -Nici să nu te gândești,matusa.Radella se va face bine.Stiu asta.Spunand acestea,Karon se întoarse și lasand-o pe mătușa în hol îl lua pe Willam de mână ca să coboare,spre mirarea lui Aongus. -Voiam să îți mulțumesc că ai acceptat să vi cu mine,insă mătușa îmi tot pune întrebări,așa că ar trebui să pleci. -Vin-o te rog mâine pe la mine,să îmi spui dacă doica ta se simte mai bine
KARON,CAP 7 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359964_a_361293]
-
lui, el om trecut de 30 de ani, nu știu nici să scrie, nici să citească. Pe Trifu, fără să știe el, l-a văzut citind un afiș, o hârtie adusă de vânt prin șatră, și dădea din cap a mirare de ce era scris acolo. „O să trebuiască să ne povestim unul altuia, totul, despre fiecare!” își propuse Marița în Sâmbăta Paștelui, preluând cuvântul Paște similar celui evreiesc Pesah. Optimistă, își aduse aminte obiceiul din familie, când, în fiecare an la Pesah
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
la întors. Toți așteaptăm rezolvarea rațională și corectă a situației, întrucât un poate fi acceptată imoralitatea pe post de strategie politică. Cu o U.E. sedusă și mințită cu nerușinare de un individ fără scrupule, specialist în alba-neagra, nu-i de mirare unde am ajuns! Onorabila Comisie de la Veneția nu suflă un cuvințel despre impunerea cu forța, de către CCR, a cvorumului inexistent prin Europa civilizată? De ce, onorabila Comisie nu cere abrogarea imediată a legii care este total împotriva spiritului european! Să fie
TABLETA DE WEEKEND (13): DELIRUL RE-SUSPENDATULUI ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360052_a_361381]
-
ca aliat de încredere pe drumul speranței și întrevăzută ca unică opțiune sigură pentru ca cel ce speră să nu fie descumpănit - tăcerea adună strigăte, tălmăciri, frământări dar nu e niciodată sinonimă cu muțenia, găsindu-și ecoul prin puterea cuvântului scris; mirare care implică inițial o vreme în care îți manifești disponibilitatea de a te integra în panorama lumii, de a surprinde complexitatea umană, un periplu în care primești totul cu inima deschisă și apoi, constatând diferențele, mirarea devine actul reflex al
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
prin puterea cuvântului scris; mirare care implică inițial o vreme în care îți manifești disponibilitatea de a te integra în panorama lumii, de a surprinde complexitatea umană, un periplu în care primești totul cu inima deschisă și apoi, constatând diferențele, mirarea devine actul reflex al unui suflet ce hotărăște să adopte o atitudine rezervată dar, în același timp, capabil să (se) ofere până la epuizare atunci când descoperă OMUL. Mirarea nu tinde spre revoltă ci spre durerea impactului cu un alt suflet care
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
un periplu în care primești totul cu inima deschisă și apoi, constatând diferențele, mirarea devine actul reflex al unui suflet ce hotărăște să adopte o atitudine rezervată dar, în același timp, capabil să (se) ofere până la epuizare atunci când descoperă OMUL. Mirarea nu tinde spre revoltă ci spre durerea impactului cu un alt suflet care n-a rezonat cu aceeași intensitate, fiind străin de dezlănțuirea frenetică a iubirii, mirarea în fața neputinței celuilalt de a resimți profunzimea devine durerea de a rămâne neînțeles
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
dar, în același timp, capabil să (se) ofere până la epuizare atunci când descoperă OMUL. Mirarea nu tinde spre revoltă ci spre durerea impactului cu un alt suflet care n-a rezonat cu aceeași intensitate, fiind străin de dezlănțuirea frenetică a iubirii, mirarea în fața neputinței celuilalt de a resimți profunzimea devine durerea de a rămâne neînțeles. Un suflet demn va găsi resemnarea în pasivitatea așteptării deoarece constată că orice căutare e în van... Poeta opune trecutul prezentului, autoiluzionarea și naturalețea trăirilor detașării primită
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
greu de renunțat la el... Acest lucru poate fi privit cu ochiul liber fără a avea cine știe ce filosofii în cap. Mă aflam în ‘dragă’ noastră capitala și aveam în mână telefonul vechi, căutând un număr , nu mică mi-a fost mirarea când o ‘doamna’ poate cam de aceeași vârstă, a făcut ceva din mersul ei normal de până să mă vadă, a făcut ca un arc de cerc prin fața mea, ridicând din sprânceană când mi-a văzut telefonul pe șină, a
FACEBOOK BUCLUCAŞ...(II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360056_a_361385]
-
și gropi în asfalt - în așteptarea pradei, să arunce prin gurile de foc câteva proiectile ucigașe. Când am sosit în regiment, după vro șapte sute de kilometri străbătuți prin pulbere și un soare care topea și pietrele, mare mi-a fost mirarea când am văzut arbori de conifere, ronduri cu flori și cazarmele din regiment de-un alb imaculat, având ferestrele colorate într-un verde pal, iar acoperișul din țiglă în solz de pește, cu nuanțe de vișină putredă. Din loc în loc
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]
-
e STEJAR. Atunci cînd roșul ne apare Suntem asemeni unui BOU, Ne aruncăm la căni cu lapte Dar, nu uităm că sîntem goi. Și cum ar fi o guvernare De prostu-i gust, cu mîl și buruian; Ne tot apucă o mirare Al cui e oare acest NEAM?! Referință Bibliografică: Sunt chinuit de vremuri / Alexandru Topolenco : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1378, Anul IV, 09 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Alexandru Topolenco : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
SUNT CHINUIT DE VREMURI de ALEXANDRU TOPOLENCO în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360194_a_361523]
-
Publicat în: Ediția nr. 1378 din 09 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului IONUȚ ȚENE Poemul Zilei: Călătorul De dincolo venit din gânduri înserate Călătorul a căzut în memoria deșertului și-n focuri casnice de șemineu celest Cuvintele i-au amorțit mirarea drumului iar talpa speranței e izvor de verbe și întrebările zbuciumate poteci râului Călătorul a ostenit căutarea apei vii și Fata Morgana i s-a dăruit nopții cu pocale licori sau țâțe plesnite de lapte Drumețul a îngenunchiat gheața nisipului
CĂLĂTORUL, POEZIE DE IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360228_a_361557]